Consumul de alcool și substanțe psihoactive la adolescenți e o problemă de sănătate publică la nivel european, fiind un comportament din ce în ce mai răspândit în ultimii ani. România nu face excepție, un raport al Agenției Naționale Antidrog indicând că 300 de adolescenți au beneficiat de tratament ca urmare a consumului de droguri în 2016. Aproape jumătate dintre minorii din România au cosumat alcool cel puțin o dată, iar un studiu UNICEF din 2016 a descoperit că adolescenții români încep să consume alcool, tutun sau droguri ilegale în jurul vârstei de 13-14 ani.

Adolescența este o perioadă critică pentru consumul de alcool și droguri din cauza particularităților creierului aflat în dezvoltare. Sistemul limbic, care controlează emoțiile, se dezvoltă mai rapid decât cortexul (controlul rațional), ceea ce explică comportamentul riscant și impulsiv ce caracterizează această vârstă, care motivează adolescenții să încerce substanțe noi și periculoase, fără să se gândească la consecințe. De asemenea, există factori biologici ce cresc toleranța la efectele acute ale alcoolului, ceea ce le permite tinerilor să bea mai mult fără să-și dea seama. În plus, studiile arată că cei care încep să bea în cantități mari în adolescență sunt mai predispuși să dezvolte alcoolism la maturitate.

Însă efectele acestor substanțe asupra dezvoltării cognitive și fizice a adolescenților sunt crunte:

– afectarea memoriei, prin micșorarea hipocampului;

– diminuează capacitatea de învățare, prin afectarea hipotalamusului și abilitățile lingvistice, din cauza efectului asupra neocortexului;

– interacțiunea cu neurotransmițătorii duce la afectarea conexiunilor neuronale;

– întârzie pubertatea, cu efecte negative asupra sistemului reproducător;

– scade densitatea minerală osoasă;

– afectarea ficatului.

De asemenea, consumul de substanțe este asociat cu o multitudine de afecțiuni psihice, relația fiind bidirecțională: unele apar ca urmare a consumului, altele sunt cauza. Un studiu american din 2016 arăta că două treimi din adolescenții care au dezvoltat consum nociv de substanțe sufereau de cel puțin o tulburare psihică netratată. Cel mai adesea, adolescenții apelează la alcool sau droguri pentru a se auto-medica, când simt că ceva e în neregulă. Însă acest obicei nu face decât să le înrăutățească situația, ducând la un cerc vicios, din care nu pot ieși fără ajutor.

Abuzul de substanțe

Aproape 70% dintre elevii de liceu au încercat alcool, jumătate au consumat un drog ilegal, aproape 40% au fumat o țigară și mai mult de 20% au folosit un medicament pe bază de prescripție medicală în scopuri nonmedicale. Există multe motive pentru care adolescenții folosesc aceste substanțe, inclusiv dorința de încerca experiențe noi, o încercare de a face față problemelor sau de a se descurca mai bine în școală. Adolescenții sunt „programați din punct de vedere biologic” pentru căutarea experiențelor noi și asumarea riscurilor, precum și pentru a-și descoperi identitatea. Încercarea de droguri poate îndeplini toate aceste unități normale de dezvoltare, dar într-o manieră nesănătoasă, care poate avea consecințe foarte grave pe termen lung.

Majoritatea adolescenților nu escaladează de la o simplă încercare a drogurilor la dezvoltarea unei dependențe sau a altor tulburări de utilizare a substanței, dar chiar și așa, aceste încercări reprezintă totuși o problemă. Consumul de droguri poate face parte dintr-un model de comportamente de risc, incluzând sexul neprotejat, conducerea în stare de intoxicație sau alte activități periculoase, nesupravegheate. Și în cazurile în care un adolescent dezvoltă un model de utilizare repetată, poate prezenta riscuri grave pentru sănătate, incluzând:

• eșec școlar
• probleme cu familia și alte relații
• pierderea interesului pentru activități normale sănătoase
• memorie insuficientă
• risc crescut de a contracta o boală infecțioasă (cum ar fi HIV sau hepatita C) prin comportamentul sexual riscant sau împărtășirea echipamentului de injectare contaminat
• probleme de sănătate mintală – inclusiv tulburări de utilizare a substanțelor cu severitate variabilă
• riscul decesului din supradozaj

Modul în care consumul de droguri poate progresa spre dependență:

Diferitele droguri afectează creierul în mod diferit, dar un factor comun îl reprezintă faptul că ele ridică nivelul de dopamină chimică în circuitele cerebrale care controlează sistemul de răsplată și plăcere.

Creierul este conectat pentru a încuraja activitățile de întreținere a vieții și sănătoase prin eliberarea dopaminei. Recompensele de zi cu zi în timpul adolescenței – cum ar fi întâlnirile cu prietenii, muzica, sportul și toate celelalte experiențe extrem de importante pentru adolescenți – cauzează eliberarea acestui produs chimic în cantități moderate. Acest lucru consolidează comportamentele care contribuie la învățare, sănătate, bunăstare și întărirea legăturilor sociale. Din nefericire și drogurile activează același produs chimic, motiv pentru care se poate instaura adicția/ dependența.

Afecțiunile psihice asociate cel mai des cu consumul de substanțe sunt depresia și anxietatea. Este important să le identificăm și să le tratăm:

Depresia

Este cea mai comună afecțiune psihică la persoanele care consumă substanțe în cantități toxice.
Semne că adolescentul tău ar putea suferi de depresie:

– lipsa interesului în activitățile de zi cu zi;
– furie, comportament iresponsabil;
– lipsă de energie;
– schimbări în programul de somn (doarme prea mult sau prea puțin);
– schimbări de apetit sau greutate;
– se simte lipsit de speranță, neajutorat;
– probleme de concentrare, rezultate slabe la școală.

Tulburări de anxietate

Întâlnită la 35% dintre consumatorii de substanțe, poate fi cauzată chiar de substanță sau poate fi un simptom al abstinenței de la aceasta.
Semne și simptome:

– iritabilitate crescută;
– tensiune psihică și fizică;
– griji excesive;
– greață, tremur, amețeală, dureri de cap;
– probleme de concentrare;
– insomnie.

Tratament

Tratamentul consumului de substanțe la adolescenți începe cu un diagnostic dual, unde este cazul, respectiv identificarea afecțiunii coexistente cu abuzul de substanțe. În continuare, vor fi tratate în paralel atât afecțiunea psihică asociată, dar și comportamentul auto-distructiv de abuz de substanță.

În cazul depresiei din diagnosticul dual, indicațiile de tratament sunt aceleași ca la depresia necomplicată de consumul de alcool și droguri:

  • medicație – este indicată mai ales la adolescenții cu depresie severă, ideație suicidală, tentative de suicid, sau episoade recurente de depresie. Antidepresivele din clasa Inhibitorilor Selectivi ai Recaptării Serotoninei (ISRS) au o eficacitate demonstrată la adolescenții cu abuz de substanțe asociat;
  • psihoterapie – cognitiv-comportamentală, interpersonală, familială;
  • monitorizarea atentă a adolescentului, la care complianța la tratament este mai mică, deci trebuie să ne asigurăm că își iau medicamentele și că merg la sesiunile de terapie;
  • psihoeducație – depresia în adolescență mărește riscul altor episoade depresive la maturitate, așa că adolescentul trebuie educat, ca să înțeleagă că depresia este o afecțiune, nu o slăbiciune, și că este curabilă, atâta timp cât urmează tratamentul și cere ajutor.În ceea ce privește tratamentul anxietății la adolescenții consumatori de substanțe, terapia cognitiv-comportamentală este metoda preferată, întrucât este eficientă în tratarea ambelor afecțiuni. Pe de altă parte, medicația, mai ales benzodiazepinele, clasă de medicamente cu un risc crescut de dependență, este evitată de cei mai mulți specialiști în aceste cazuri. Dacă totuși se recurge la acestea, este indicat ca adolescenții să nu primească un număr mare de pastile și să fie atenți monitorizați, pentru a descuraja abuzul. De asemenea, trebuia luată în considerare interacțiunea dintre benzodiazepine și medicația pentru adicție, sau potențialul abuz de alcool sau droguri al adolescentului.

    Tratamentul abuzului de substanță la adolescenți

    Terapii familiale

    Familia reprezintă principala influență asupra dezvoltării și alegerilor copiilor, așadar această metodă adresează dezechilibrele existente în mediul familial, scopul fiind de a reduce factorii de risc familiali, cum ar fi comunicarea deficitară, lipsa de unitate și rezolvarea conflictelor. Acest tip de terapie include adolescentul și cel puțin un părinte (tutore legal).

    2. Psihoterapie cognitiv-comportamentală

    Acest tip de psihoterapie individuală e centrată pe legătura dintre gânduri și comportamente. Prin învățarea unor tehnici specifice (de auto-reglare emoțională, identificare a triggerilor pentru consum, de rezolvare a problemelor), adolescentul va reuși să modifice comportamentele nocive, schimbându-și modelele de gândire, reușind să obțină rezultate pozitive chiar dacă mediul familial nu se schimbă.

    3. Interviul motivațional

    În ultimul deceniu, această tehnică a devenit principala unealtă în tratarea adicțiilor la adulți, dar mai ales la adolescenți. Ea este focusată pe adolescent, terapeutul având o atitudine non-confrontațională, și ghidează adolescentul în explorarea comportamentelor sale de consum. Tinerii sunt încurajați să analizeze avantajele și dezavantajele comportamentului lor, și să seteze obiective pentru a avea un stil de viață mai sănătos.

    4. Terapii de grup

    Sunt printre cele mai utilizate în tratarea adicțiilor, având eficacitate similară cu cea a terapiei individuale și costuri mai mici. Acestea pot lua mai multe forme, fie că e vorba de grupuri de psihoeducație, de tehnici cognitiv-comportamentale sau de terapie recreațională. Au avantajul că adolescenții pot interacționa cu persoane cu probleme similare și să dezvolte un sistem de sprijin, în care se ajută reciproc să rămână abstinenți.

    5. Medicație

    Multe dintre medicamentele utilizate la tratarea tulburărilor de consum de substanțe la adulți nu au fost evaluate în studii pe adolescenți, astfel ele trebuie utilizate cu precauție, luând în considerare diferențele comportamentale dintre adulți și adolescenți (impulsivitate mai mare și utilizarea mai multor tipuri de substanțe decât cei mai în vârstă).

  • AFLA MAI MULTE DESPRE TULBURARILE PSIHICE TIPICE ADOLESCENTEI
  • Pentru a veni in ajutorul adolescentilor si familiilor care se confrunta cu consumul de droguri sau alcool, de multe ori incercate ca solutie a problemelor emotionale, am creat un intreg program de tratament denumit INSPIR-A.
  • PUTETI AFLA MAI MULTE DESPRE PROGRAMUL DE TRATAMENT DESTINAT PROBLEMELOR EMOTIONALE ALE ADOLESCENTILOR