Toti intuim cat de importanta este o copilarie fericita si ne straduim pe cat putem sa le oferim copiilor nostrii tot ce isi doresc. Se pare insa ca a avea amintiri frumoase in copilarie, mai ales despre timpul petrecut cu parintii, chiar ajuta sa devenim adulti mai putin deprimati si chiar cu o mai buna sanatate fizica, conform unui studiu publicat recent.

„Știm că memoria joacă un rol imens în modul în care înțelegem lumea – modul în care ne organizăm experiențele anterioare și modul în care hotaram cum ar trebui să acționăm în viitor. În consecință, există o mulțime de moduri diferite în care amintirile din trecut ne pot ghida „, a spus William J. Chopik, de la Universitatea de Stat din Michigan și principalul autor al studiului. „Am descoperit ca amintirile bune par sa aiba un efect pozitiv asupra sanatatii si bunastarii, posibil prin modalitatile in care acestea reduc stresul sau ne ajuta sa mentinem alegeri sanatoase in viata.”
Rezultatele au fost publicate în revista Health Psychology, in noiembrie 2018, de catre Asociatia Americana de Psihologie.
Cercetările anterioare au arătat o relație pozitivă între amintirile bune și sănătatea bună a adulților tineri, inclusiv calitatea superioară a muncii și a relațiilor personale, mai putine probleme cu uzul de droguri, depresii mai rare și mai puține probleme de sănătate, potrivit lui Chopik. El și co-autorul său, dr. Robin Edelstein, de la Universitatea din Michigan, Ann Arbor, au dorit să vadă cum se va aplica acest lucru adulților mai în vârstă.
De asemenea, o mare parte din cercetările existente s-au axat pe mame și, rareori, au examinat rolul părinților în dezvoltarea copilului. Chopik și Edelstein au căutat să extindă studiile existente pentru a include reflecțiile participanților despre relațiile lor cu ambii părinți.
Cercetatorii au folosit date de la doua mostre reprezentative la nivel national, Studiul National de Dezvoltare Midlife in Statele Unite si Studiul Sanatatii si Pensiilor, cu un total de peste 22.000 de participanti. Primul studiu a urmarit adulții la mijlocul anilor ’40 timp de 18 ani, iar al doilea a urmat adulții de 50 de ani și peste, timp de șase ani. Sondajele au inclus întrebări despre percepțiile privind afecțiunea părintească, starea generală de sănătate, afecțiunile cronice și simptomele depresive.
Participantii la ambele grupuri care au raportat amintirea unor niveluri mai ridicate de afectiune de la mamele lor in copilarie, au experimentat o mai buna sanatate fizica si mai putine simptome depresive mai tarziu in viata. Cei care au raportat amintiri cu mai mult sprijin din partea părinților lor au prezentat, de asemenea, mai puține simptome depresive, potrivit lui Chopik.
„Cea mai surprinzătoare constatare a fost că am crezut că efectele vor disparea de-a lungul timpului, deoarece participanții încercau să reamintească lucrurile care s-au întâmplat de mai bine de 50 de ani în urmă. S-ar putea aștepta ca amintirile din copilărie să conteze din ce in ce mai puțin și mai puțin în timp, dar ele inca prezic o mai buna sanatate mintala chiar si atunci cand oamenii ajung la maturitate sau la varsta a treia”, a spus Chopik.
A existat o asociere mai puternică în rândul persoanelor care au raportat o relație mai iubitoare cu mamele lor, a remarcat Chopik, dar acest lucru s-ar putea schimba.
Aceste rezultate ar putea reflecta circumstantele culturale mai largi ale timpului in care participantii au fost crescuti, deoarece mamele au fost, probabil, principalii ingrijitori, a spus Edelstein. „Prin schimbarea normelor culturale cu privire la rolul tatilor în îngrijirea copiilor, este posibil ca rezultatele studiilor viitoare ale oamenilor născuți în ultimii ani să se concentreze si pe relatiile cu tatii lor”.
Chopik și Edelstein au descoperit că participanții cu amintiri pozitive din copilărie aveau, de asemenea, mai puține afecțiuni cronice în primul studiu de 7 100 de persoane, dar nu în cel de-al doilea studiu de 15 200, ceea ce face ca rezultatele să fie mai puțin clare.
Acest lucru se poate datora condițiilor cronice, cum ar fi diabetul, boala tiroidiană și tensiunea arterială ridicată, au fost rare în ambele probe, a spus Chopik. Studiile viitoare din acest domeniu s-ar putea concentra mai mult pe amintirile din copilarie la adulții în vârstă cu afecțiuni cronice.
Sursa:https://www.sciencedaily.com/releases/2018/11/181105091759.htm