Trauma psihică și tulburarea de stres posttraumatic

 

 

Ce este tulburarea de stres posttraumatic?

Nu putem vorbi despre tulburarea de stres posttraumatic fără să definim trauma psihică. Definiția propusă de G. Fischer și R. Riedsser descrie trauma psihică ca fiind o experiență discrepanță vitală între factorii situaționali amenințători și capacitățile individuale de a gestiona situația, care este însoțită de sentimente de neajutorare și abandonare lipsită de apărare și care duce astfel la o afectare profundă a înțelegerii despre sine și lumea din jur. (Gottfried Fischer, Peter Riedsser – Tratat de psihotraumatologie)

Există anumiți factori care influențează potențialul traumatogen al unui eveniment:

  • Gradul de control pe care o persoană îl are asupra evenimentului: într-o situație de violență domestică victima poate avea control mai mult decât în situația diagnosticării cu cancer în fază avansată
  • Gradul de imprevizibilitate: un deces survenit brusc într-un accident de mașină este mai imprevizibil decât decesul survenit după o evoluție a unei boli cronice
  • Numărul de persoane afectate: situația este percepută ca fiind mai puțin gravă dacă sunt mai multe persoane afectate (de exemplu, într-un accident de autocar apare un sentiment de apartenență la grup care constituie un factor protector)
  • Gradul de afectare al celor din anturaj: sentimentul de neputință crește dacă în jur sunt persoane la fel de afectate de acea situație
  • Modul de participare în situație, direct sau indirect: o persoană va fi afectată în alt fel dacă nu ea trece prin acea situație, ci o rudă/un prieten.
  • Relația cu persoana care induce trauma: dacă agresorul este o persoană cunoscută, apropiată, precum un părinte, partener, prieten, situația este mult mai traumatizantă decât dacă agresorul este străin (Diana Vasile – Trauma familială și resursele compensatorii).

 

Ce cauzează tulburarea de stres posttraumatic?

Orice eveniment/întâmplare care amenință integritatea fizică sau psihică a unei persoane poate declanșa tulburarea de stres posttraumatic. Exemple:

  • Abuz sexual cu sau fără violență (nu este nevoie să se repete, un eveniment este de ajuns pentru a traumatiza)
  • Abuz fizic
  • Dezastre naturale sau accidente – incendii, inundații, cutremure
  • Crime violente precum răpiri, atacuri la școală (elevi înarmați)
  • Accidente de mașină, avion

De asemenea, tulburarea de stres posttraumatic poate să apară la cei care au fost martori la violență domestică, violență în comunitate, război (Jessica Hamblen, PhD and Erin Barnett – PTSD in Children and Adolescents).

 

Cine face tulburarea de stres posttraumatic?

Factorii de risc pentru tulburarea de stres posttraumatic sunt reprezentați de sexul feminin, expunere anterioară la o situație traumatizantă, antecedente personale de tulburări psihice, părinți cu tulburări psihice, criminalitate a unui părinte, pierderea mamei, suport social scăzut, venituri mici (Diana Vasile – Trauma familială și resursele compensatorii).

 

Cât de comună este tulburarea de stres posttraumatic?

Un studiu efectuat în SUA a indicat faptul că din 10.000 de adolescenți intervievați cu vârste între 13 și 18 ani, 5% întruneau criteriile pentru tulburare de stres posttraumatic, cu o prevalență mai mare în cazul fetelor (numărul fetelor este de 4 ori mai mare decât cel al băieților). De asemenea, prevalența crește cu vârsta.

 

Cum știu dacă am tulburare de stres posttraumatic – simptomele ?

Copiii expuși la un eveniment traumatizant trăiesc o spaimă intensă și se simt în mare pericol. Ei au tendința să retrăiască evenimentul prin amintiri dureroase, amintiri ce pot fi provocate de cei din jur sau situații din viața cotidiană, sau care îi invadează mintea în mod spontan. De exemplu, un anumit loc, sau un anumit miros, sau o persoană implicată în acea situație pot declanșa retrăirea acelui eveniment, iar persoanele care au această tulburare evită orice stimul asociat cu trauma. Copilul poate repeta în joc scene pe care le-a trăit sau are coșmaruri cu tema factorului amenințător care a provocat trauma. Poate avea un disconfort puternic și tulburări neurovegetative (tremor, palpitații, tahicardie, paloare, transpirație excesivă, pierderea controlului sfincterian). Copilul are tulburări de somn (adoarme greu și se trezește în cursul nopții, este iritabil și are accese de furie nejustificate, este vigilent, tresare la orice zgomot. (Iuliana Dobrescu – Manual de psihiatrie a copilului și adolescentului).

Adolescenții pot prezenta o simptomatologie asemănătoare cu a adultului, precum incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei, sentiment de detașare sau înstrăinare de alții, diminuare marcată a interesului pentru activitățile care îi plăceau înainte, sentimentul de viitor îngustat (nu speră să își facă o carieră, să se căsătorească, să aibă copii sau o durată de viață normală).

Diagnosticul se pune dacă copilul/adolescentul prezintă aceste simptome de cel puțin o lună. Se consideră o tulburare cronică dacă simptomele sunt prezente mai mult de 3 luni. (DSM IV-TR)

 

Cum pot să evit tulburarea de stres posttraumatic?

Factorii de protecție pentru tulburarea de stres posttraumatic sunt: relații bune în familie, ajutor din partea bunicilor pentru despovărarea mamei, inteligența, existența unui grup de prieteni, optimismul (Diana Vasile – Trauma familială și resursele compensatorii).

 

 

Tratamentul pentru tulburarea de stres posttraumatic

Tratamentul psihologic trebuie să înceapă de la expunerea la factorul traumatic, nu trebuie să se aștepte instalarea sindromului de stres posttraumatic.

Intervenția în criză are trei obiective: să le transmită celor afectați securitate, să le stea la dispoziție ca partener de discuție empatic și să favorizeze înțelegerea despre eveniment și efectele traumei. Transmiterea securității înseamnă îndepărtarea celor afectați de la locul nenorocirii (pe cât posibil, locul de tratare a victimelor să fie mai îndepărtat de locul catastrofei), respectiv separarea agresorilor de victime. Este indicat contactul corporal delicat, de exemplu ținerea de mână. Victimelor accidentelor trebuie să li se spună că sunt în siguranță, că vine ambulanța. Relaxarea și liniștirea trebuie să primeze în fața informării (Gottfried Fischer, Peter Riedsser – Tratat de psihotraumatologie).

După instalarea simptomatologiei de tulburare de stres posttraumatic, tratamentul pacienților este reprezentat de ședințe de psihoterapie, iar în cazurile complicate, și de medicație.

Terapia cognitiv-comportamentală este indicată de studii ca fiind cea mai eficientă în tratamentul acestei tulburări. Aceasta include expunere treptată – care ajută copilul să vorbească despre evenimentul traumatic, tehnici de control al anxietății – relaxare și training al asertivității, precum și corectarea gândurilor și credințelor false provocare de traumă. În această terapie este implicată și familia, care va fi învățată să aibă atitudini corecte și suportive față de copil.

Terapia prin joc este folositoare pentru copiii care nu pot procesa în mod direct evenimentele legate de traumă (de exemplu, copiii mici). Psihoterapeutul folosește jocuri, desene și alte tehnici pentru a-l ajuta pe copil să proceseze amintirile traumatice.

Intervenții specializate sunt folosite pentru copiii sau adolescenții care au comportamente problematice precum comportamente sexuale inadecvate, violență, consum de alcool sau droguri (Foa, E., Keane, T., Friedman, M., & Cohen, J. – Effective treatments for PTSD: Practice guidelines from the International Society for Traumatic Stress Studies).

Medicamentele utilizate în tratamentul tulburării de stres posttraumatic sunt antidepresivele ISRS (pot fi administrate după vârsta de 6 ani), anxioliticele (benzodiazepine, tratament pe termen scurt – maxim 1 lună) și antispasticele pentru tratamentul simptomelor somatice asociate. Tratamentul se efectuează până la dispariția simptomelor. (Iuliana Dobrescu – Manual de psihiatrie a copilului și adolescentului).

 

 Autor: Dr. Diana Bărbulescu

 Pentru mai multe informatii pe aceasta tema puteti lua legatura cu unul din specialistii nostri, sunand la 0724 792 901

 

 

9 august 2018
tulburarea de stres posttraumatic

Tulburarea de stres posttraumatic si trauma psihică

Trauma psihică și tulburarea de stres posttraumatic     Ce este tulburarea de stres posttraumatic? Nu putem vorbi despre tulburarea de stres posttraumatic fără să definim […]
15 iulie 2018
tratam problemele emotionale

Unde ne tratam problemele emotionale?

Unde ne tratăm problemele emoționale? Pacienții creduli riscă să cadă în plasa șarlatanilor   Bolile psihice, de multe ori ignorate de cei care suferă de astfel […]
12 iunie 2018
1 din 3 romani sufera de boli psihice

În România, 1 din 3 persoane are o problemă emoțională. Avertismentul psihiatrilor

În România, 1 din 3 persoane are o problemă emoțională.   În România, una din trei persoane are, la un moment dat, o problemă emoţională, pe […]
12 iunie 2018
Cum rezolvam problemele emotionale?

Cum ne rezolvam problemele emotionale?

Cum ne rezolvam problemele emotionale?   In 6 iunie 2018 am participat la invitatia SperantaTV in cadrul emisiunii – Provocarile vietii. Impreuna cu realizatoarea emisiunii – […]
26 aprilie 2018
psihoterapie

DE CE MERG OAMENII SĂNĂTOȘI LA PSIHOTERAPIE?

DE CE MERG OAMENII SĂNĂTOȘI LA PSIHOTERAPIE?   În ciuda numărului mare de oameni care apeleaza la psihoterapie, există in continuare ideea preconcepută că aceasta este […]
20 martie 2018
ziua mondiala fericirii 2018

Ziua mondiala a fericirii

Ziua mondiala a fericirii   Sarbatorim astazi ziua internationala a fericirii, asa cum a fost stabilita de Organizatia Natiunilor Unite. Spre deosebire de acum 6 ani, […]
19 februarie 2018
cum poti ajuta tulburare psihica

Cum poti ajuta o persoana care se confrunta cu o tulburare psihica

Cum poti ajuta o persoana care se confrunta cu o tulburare psihica Cum poti ajuta o persoana care se confrunta cu o tulburare psihica
25 septembrie 2017

Cu ce ne-ar putea ajuta metoda dialectic-comportamentala ?

      Terapia dialectic-comportamentala, pe scurt DBT, (dialectical-behavioral therapy) este cea mai eficienta metoda de tratament al tulburarii de personalitate borderline, folosita in Romania in […]
12 septembrie 2017
Terapia dialectic comportamentală

Terapia dialectic comportamentală (DBT). Ce este si cum functioneaza

Terapia dialectic comportamentală (DBT). Ce este si cum functioneaza? Terapia dialectic comportamentală   Terapia dialectic comportamentală (dialectical behavior therapy/ DBT) este o metodă psihoterapeutică construită de […]
13 noiembrie 2015
evaluare psihiatrica copil adolescent

Cum ma ajuta o evaluare psihiatrica a copilului sau a adolescentului meu

Evaluare psihiatrica copil/adolescent ” A merge sau nu la psihiatru cu copilul meu, aceasta-i intrebarea” ce-i „framanta” pe multi parinti ai copiilor sau adolescentilor care au […]