Nivelul normal de dezvoltare al unui copil de 5-6 ani

Modul in care copilul tau se joaca, invata, vorbeste, se comporta si se misca ofera indicii semnificative despre nivelul lui de dezvoltare. Este important sa cunoasti aceste indicii, pentru a avea criterii juste dupa care sa-ti dai seama daca totul este in ordine.

Varsta de 5-6 ani este un prag major: e momentul in care copiii pot incepe scoala, pentru ca acum au dezvoltat suficienta autonomie ca sa fie atenti, sa se concentreze si sa stea departe de casa perioade mai lungi de timp. Unii copii pot intampina greutati sub anumite aspecte, pentru ca, din punct de vedere emotional, este un moment de tranzitie semnificativ.

Dezvoltarea fiecarui copil este unica si complexa. Desi copiii se dezvolta intr-o succesiune de pasi si intervale in general previzibila, este posibil sa nu treaca prin aceste etape in acelasi fel sau in acelasi ritm. Acestea sunt influentate in mare masura si de factori legati de mediul in care traieste sau de experientele pe care le-a avut.

Informatiile din acest articol iti vor arata ce considera expertii a fi „asteptari foarte generale“ cu privire la ce ar trebui sa poata face un copil la varsta de 5-6 ani. 

 Joaca si invatatura 

Chiar si cand copilul incepe scoala, joaca e foarte importanta. Este modalitatea prin care copilul capata deprinderi sociale, emotionale si rationale.

  • Joaca e mai complexa acum, plina de fantezie si actiune.
  • Se joaca impreuna cu alti copii, lucrand la realizarea unui scop comun (cum ar fi construirea unui castel de nisip); vei observa chiar, in majoritatea cazurilor, ca prefera sa se joace cu alti copii decat singur.
  • Ii este mai usor decat pana acum sa-si imparta jucariile sau alte obiecte cu altii, chiar daca in continuare va avea o reactie posesiva fata de jucariile preferate, de pilda.
  • Jocurile cu reguli pot fi inca greu de acceptat: e posibil sa-i acuze pe altii ca au trisat daca el nu castiga.
  • Poate copia forme simple cu creionul.
  • Poate copia litere, isi poate scrie numele sau chiar poate citi singur.
  • Face desene mai realiste.

 Sentimentele 

  • Isi poate exprima sentimentele, chiar daca ar putea avea nevoie de ajutor in a le identifica si comenta pe unele dintre acestea (frustrare, gelozie).
  • Poate avea izbucniri de furie sau momente de tristete.
  • Este mai rabdator.
  • Ii place sa fie independent, dar are nevoie de afectiune si atentie. Legatura cu familia e foarte importanta si are nevoie de aprobarea acesteia; reactioneaza prost la critica, dar e mandru de realizarile lui cand ii sunt recunoscute.
  • Pe masura ce face cunostinta cu lumea inconjuratoare, poate incepe sa se teama de anumite lucruri (fiinte supranaturale, critici, teste, esecuri, amenintari sau vatamari fizice).

 Gandirea 

  • Poate ramane atent mai multa vreme. Intelege concepte simple precum timpul („astazi“, „ieri“, „maine“), ce inseamna anotimpuri etc.
  • Incepe sa inteleaga punctul de vedere al altcuiva.
  • Isi face mai usor prieteni.
  • Isi poate spune singur numele, varsta si adresa completa.
  • Incepe sa inteleaga importanta regulilor si motivele care stau la baza acestora.

 Vorbirea si comunicarea 

  • Vorbeste mult, chiar si singur.
  • Foloseste propozitii intregi, mai complexe si poate avea o conversatie de tip adult, chiar dacă ii este incă greu să descrie idei sau evenimente mai complexe.
  • Intelege glumele si ghicitorile.
  • Intelege mai multe cuvinte decât poate rosti, dar invată 5-10 cuvinte noi in fiecare zi.

Miscarea 

  • Miscarile ii sunt mai coordonate si chiar ii place sa arate asta.
  • Poate invata sa mearga pe bicileta, sa sara coarda, sa stea intr-un picior, sa coboare singur scarile, sa prinda o minge sau chiar sa joace sporturi de echipa.
  • E normal sa nu poata sta locului o perioada mai lunga de timp.
  • I se imbunatatesc aptitudinile motorii „fine“, cum ar fi sa-si legarea sireturilor, incheiatul fermoarului sau al nasturilor, pieptanatul. Ii este inca greu sa-si taie singur mâncarea cu cutitul, dar vrea sa invete.

 Comportamentul de zi cu zi

  • Devine mai independent si ii place sa ia mici decizii (cu ce sa se imbrace sau ce sa manance).
  • Inceperea scolii poate fi solicitanta, asadar copilul poate fi obosit sau capricios la sfarsitul zilei.

Cum poti ajuta un copil de 5-6 ani 

Pentru ca se confrunta cu multe lucruri noi la acest moment, copilul tau va continua sa-si gaseasca confortul in persoanele, locurile si evenimentele familiare de zi cu zi. Si acest confort este bine sa existe, dar trebuie sa-l ajuti sa-si dezvolte si aptitudinile necesare unei bune functionari in lumea exterioara casei si interactiunii cu alti oameni.

  • Incurajeaza-l sa se miste, sa faca sporturi si alte activitati recreationale impreuna cu alti copii – asta ii va crea deprinderi precum respectarea randului, cooperarea, negocierea, corectitudinea.
  • Include-l in treburile gospodaresti (sa puna masa, sa te ajute sa pui rufele curate la loc, sa faceti ordine etc.) – ii vei dezvolta astfel aptitudinile de miscare si de gandire, precum si capacitatea de cooperare si gandirea, care ii vor fi de folos si la scoala.
  • Lasa-i timp sa se joace liber.
  • Joaca-te cu el zilnic, fie si numai 10 minute pe zi. Asta te va ajuta sa-i fi aproape si sa stii ce simte si ce gandeste, iar lui ii va da incredere in tine si linistea de a sti ca tii la el.
  • Ajuta-l sa-si dezvolte aptitudinile care-i vor fi necesare la scoala dandu-i mici teme, vorbind cu el despre sportul, personajul sau animalul preferat, incurajandu-l sa asculte, sa puna sau sa raspunda la intrebari.
  • Incurajeaza-l si faciliteaza-i oportunitatea de a petrece timp impreuna cu alti copii – ii vei dezvolta aptitudinile sociale si va invata astfel sa nu mai fie total dependent de tine.

Semne de alarma cu privire la nivelul de dezvoltare al unui copil de 5-6 ani  

  • Face pe el in timpul zilei.
  • Nu pare sa inregistreze progrese, sa evolueze.
  • Suporta greu despartirea de tine cand merge la scoală sau la gradinita, chiar si după primele cateva saptamani.
  • Are dificultati de invatare la scoala sau la gradinita.

Daca observi astfel de semne, este bine sa te adresezi fara intarziere unui medic de psihiatrie pediatrica, fie pentru a te asigura ca nu exista motive de ingrijorare, fie pentru a interveni la timp. Cu cat este descoperita mai timpuri o problema cu atat mai repede se poate remedia.

 

Citeste mai departe: 

Dezvoltarea psiho-motorie la un copil dupa varsta de 1 an 
Simptomele autismului la copii. Cum sa le recunoastem si cum sa actionam
Ce sa faci (si sa nu faci) atunci cand copilul este anxios
Cum ma ajuta o evaluare psihiatrica a copilului sau a adolescentului meu