Tulburarea de invatare nonverbala este o tulburare de invatare aparte, putin cunoscuta si deocamdata nementionata in DSM ( manualul american de diagnostic al tulburarilor mintale), dar deseori confundata (sau partial suprapusa) cu tulburarea Asperger sau ADHD.

Este o tulburare in care comunicarea verbala nu este afectata, copiii nu au probleme in a decodifica limbajul fie el oral sau scris, e un invers oarecum al dislexiei. In schimb, deficitele apar in tot ceea ce inseamna alte tipuri de invatare nonverbale ce implica cu precadere emisfera dreapta, cum ar fi interactiunea sociala,orientarea vizuo spatiala, coordonarea motorie, organizarea ideilor, etc. De aceea se mai numesc si tulburari de invatare ale emisferei drepte.

Toate aceste deficite apartinand tulburarii de invatare nonverbala pot fi grupate in 6 mari categorii:

  1. Orientarea si constientizarea vizuala si spatiala; de ex nu sunt capabili sa copieze un cub pentru ca nu percep corect formele, nu apreciaza relatiile spatiale intre diverse repere. Acesti copii evalueaza cu dificultate orice informatie vizuo-spatiala si nu-si pot aprecia corect nici propria pozitie in spatiu,ceea ce contribuie suplimentar la coordonarea motorie deficitara caracteristica acestei tulburari si implicit la aspectul de neindemanare, stangacie.
  2. Intelegerea esentialului; acesti copii de obicei nu pot identifica ideea principala dintr-un mesaj, detaliile care o insotesc si ii dau sens si relatiile dintre acestea. Din acest motiv le vine mai greu sa inteleaga ceea ce citesc sau sa povesteasca o poveste. Cand isi iau notite, nu pot discerne ce e esential si ce nu este si prefera uneori sa nu mai scrie, aparand uneori celor din jur ca fiind neatenti. E afectat limbajul pragmatic si ,in acelasi timp pot fi afectate si intonatia, ritmul si prozodia discursului.
  3. Comunicarea sociala; acesti copii pot avea probleme in descifrarea faciala a emotiilor( mimica) si a limbajului corporal,asa ca nu pot deseori sa aiba un comportament adecvat situatiei. Acesta ar fi si unul din motivele pentru care,frecvent, acesti copii se concentreaza excesiv pe tehnologie, unde nu au nevoie sa descifreze astfel de mesaje sociale.Ei sunt perceputi ca bizari de catre ceilalti copii, le lipsesc abilitatile sociale de baza, pot sta prea aproape de cineva, nu privesc interlocutorul in ochi, sunt indiferenti la reactiile altora,nu dau atentie detaliior. Se inteleg mai bine cu adultii decat cu copiii, de obicei
  4. Conceptele matematice; multi copii cu aceasta tulburare se descurca la matematica elementara, deoarece se bazeaza mai mult pe memorarea datelor, dar o data cu cresterea complexitatii problemelor, cand rezolvarea lor se bazeaza pe recunoasterea unor concepte si patternuri,ei imtampina mari dificultati.
  5. Functiile executive(abilitatile pe care le folosim pentru organizarea, planificarea si rezolvarea problemelor). Majoritatea copiilor cu aceasta tulburare( ca si in ADHD), au probleme cu organizarea si planificarea, cum ar fi sa conceapa pasii necesari pentru realizarea unei actiuni( proiect), sau sa segmenteze o sarcina mai mare in sarcini mai mici.
  6.  Abilitatile motorii fine si grosiere sunt si ele afectate,copiii intampinand dificultati in actiuni aparent banale cum ar fi legarea sireturilor, mersul pe bicicleta, etc.

In functie de cum se combina aceste deficite, exista mai multe grade de severitateale afectiunii, de la cei care sunt inalt functionali, dar neindemanatici, stangaci, distrati ( genul” savantului”), pana la cei care sunt afectati in majoritatea ariilor de functionare.

Multi copii cu aceasta afectiune se descurca bine in scoala elementara pentru ca au memorie foarte buna si pot invata oarecum mecanic, dar incep sa aiba probleme in ciclul gimnazial, cand trebuie distinsa diferenta intre ideile principale si detalii, trebuie sa intelegi metaforele, conceptele matematice abstracte; cu cat sarcinile scolare si socializarea devin mai complexe,  cu atat apar mai multe dificultati si pe planul academic si pe cel al socializarii.

Multi dintre ei apar neatenti si dezorganizati, dar de fapt, ei nu inteleg ceea ce vad, ce se discuta, ce citesc . Unii dintre ei pot vorbi foarte mult pentru ca nu inteleg expresiile faciale si corporale sau alte forme de comunicare nonverbala si nu pot sustine astfel un dialog, ci mai mult monologheaza.

Tinand cont de caracteristicile individuale (ale fiecarui caz in parte), de suprapunerea cu simptome ce tin de alte tulburari cum ar fi ADHD sau autismul si mai ales de nerecunoasterea inca oficiala de catre DSM a acestei entitati, diagnosticarea unei asemenea tulburari e inca dificila si presupune o evaluare neuropsihologica globala, cuprinzatoare si fina in acelasi timp.

Dr. Gabriela Rusu

Clinica Hope – clinica de psihiatrie si psihoterapie Bucuresti sector 4 Str Graului Nr 21 (langa Oraselul Copiilor, Metrou Brancoveanu)

Pentru a beneficia de serviciile noastre din sfera copiilor: consiliere in alaptare, alaptare bebelusi, psihologie copii, psihoterapie copii, oferite de unul dintre specialistii nostri: psiholog pentru copii, psihoterapeut pentru copii sau psihiatru pentru copii,  asteptam sa ne contactati.