Frecventa tulburărilor psihice la nivelul întregii populații a trecut de 33% , adică 1 persoană din 3 va avea nevoie de psihiatru/psiholog pe parcursul vieții iar ultima analiza a Organizației Mondiale a Sănătății a arătat că bolile psihice sunt principala sursă de ani pierduți prin dizabilitate la nivel mondial. Astfel, această categorie de afecțiuni a devenit cea mai frecventă și severă patologie medicală iar tratarea lor cu succes este o prioritate.
Sănătatea psihologică și psihologică devine treptat una dintre cele mai importante preocupări ale vieții noastre și o problemă majoră a societății. 27% din populația adultă a Europei a prezentat cel puțin un episod de tulburare mintală în ultimul an (OMS, 2014) și aproape 50% dintre adulții americani vor avea o problemă de sănătate mintală pe parcursul vieții lor (CDC, 2011). Tulburările neuropsihiatrice sunt a treia cauză principală a pierderilor din anii de boală din Europa (după tulburări cardiovasculare și cancer), dar reprezintă principala cauză a dizabilității care pune viața în pericol (Global Health Estimates 2014).

Se estimează că în fiecare an 38,2% din populația UE suferă de o tulburare mentală. Ajustat pentru vârstă și comorbiditate, aceasta corespunde la 164,8 milioane de persoane afectate. În comparație cu anul 2005 (27,4%), această estimare mai mare se datorează în întregime includerii a 14 tulburări noi care acoperă și copilăria / adolescența, precum și persoanele în vârstă.
Cele mai frecvente tulburări sunt:
– tulburările de anxietate (14,0%),
– insomnia (7,0%),
– depresia majoră (6,9%),
– tulburarea somatoforma (6,3%),
– dependența de alcool și droguri (> 4%),
– ADHD și
– demență (1-30%, în funcție de vârstă).
Cu excepția tulburărilor induse de substanțe și a întârzierii mintale, nu au existat variații semnificative în materie de culturi sau țări. Deși multe surse, inclusiv programele naționale de asigurări de sănătate, evidențiază creșteri ale concediului medical, pensionarea anticipată și ratele de tratament datorate tulburărilor psihice, ratele în comunitate nu au crescut cu câteva excepții (de exemplu, demență). (The size and burden of mental disorders and other disorders of the brain in Europe 2010, 2011)
Din pacate in ultimii zece ani nu au existat imbunatatiri în ceea ce privește ratele scăzute de tratament,inceperea cu întârziere a tratamentului și tratamentul extrem de inadecvat.
Tulburările cerebrale și tulburările psihice, în special, contribuie cu 26,6% din povara totală a
tuturor cauzelor de boala, deci o proporție mai mare în comparație cu alte regiuni ale lumii. Ordinea de rang a bolilor cu cele mai multe dizabilități diferă semnificativ de sex și de grupa de vârstă; în ansamblu, cele patru condiții singulare cele mai grave au fost: depresia, demența, tulburările de consum de alcool și accidentul vascular cerebral.
Tratamentul este posibil și cu succes, fiind aproape întotdeauna o combinație de intervenție medicamentoasa (dacă este necesar) cu metode psihologice (diferite forme și abordări psihoterapeutice). Din păcate, în acest domeniu, România se afla mult în urma abordărilor utilizate în prezent la nivel mondial. Nevoia de modernizare din cauza acestui decalaj este foarte mare și presiunea exercitată de marea nevoie de tratamente eficiente pentru tulburările psihiatrice este uriasa.
Și dacă aceste procente nu sunt impresionante, ultima analiza a Organizației Mondiale a Sănătății a arătat că bolile psihice sunt principala sursă de ani pierduți prin dizabilitate la nivel mondial, procent care a crescut cu 41% în ultimii 10 ani.

Ce înseamnă aceste date?

Că această categorie de afecțiuni medicale este cea mai frecventă și afectează cel mai sever calitatea vieții oamenilor la nivelul întregului glob. În aceste condiții doar 50% din cei sever afectați apelează la medic iar pentru problemele mai ușoare procentul este mult mai redus (circa 10 %).

Lipsa de cunoștiințe legate de sănătatea psihică, stigmatizarea costurile dar și lipsa concretă a serviciilor dedicate sunt principalele motive pentru care românii apelează greu la serviciile de sănătate psihică. Sunt județe cu un singur psihiatru, orașe mari fără psihoterapeuți și multiple forme recunoscute de terapie care lipsesc complet la nivel național.

Ce înseamnă însă tratamentul corect?

”Spus simplu, tratamentul corect este o variantă între psihoterapie, tratament medicamentos sau o combinație între acestea. Cu cât suferința este mai severă, cu atât tratamentul medicamentos este mai necesar, însă psihoterapia rămâne necesară chiar și în cazul tulburărilor psihice grave, cum e schizophrenia, de exemplu.” a declarat Dr Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru și psihoterapeut la Clinica Hope.
Psihoterapia este o intervenție psihologică, în care un psihoterapeut stă de vorbă cu pacientul pentru a analiza și descoperi cauzele psihologice ale suferinței și modul în care pacientul își poate schimba comportamentele, modul de gândire și stilul de viață pentru o viață mai echilibrată și sănătoasă. Psihoterapeutul este un psiholog acreditat să facă psihoterapie, care presupune o formare profesională complexă, de 3-5 ani, suplimentară studiilor de psiholog/psihiatru.
Îi puteți verifica pe siteul Colegiului Psihologilor din România pe cei acreditați să efectueze tratamente psihologice. Psihiatrul este un medic specializat în psihiatrie care va trata aceste tulburări cu medicamente.
”Este timpul însă ca psihiatrii și psihoterapeuții să se sprijine reciproc, deoarece tulburările psihice au o cauză complexă în care biologia și moștenirea genetica se amestecă cu trecutul psihologic și evenimentele stresante curente. De aceea, pacienții nu ar trebui să fie puși să aleagă între psiholog sau psihiatru ci să existe o comunicare și un tratament mixt să fie implementat, psihologic și medicamentos dacă este cazul.” afirmă Oana Munteanu, psihoterapeut.
În România, există puține clinici în care să se ofere servicii de psihiatrie și psihoterapie integrate și cu atât mai puține care să aibă și aceste servicii decontate de Casa de Asigurări.

După ce agreem ce combinație de psiholog-psihoterapeut și medicație alegem, este necesar să alegem și forma de tratament cea mai potrivită. Dar între zecile de tipuri de psihoterapie și multitudinea de pastile magice, care oferă vindecarea pe loc, românii pot întârzia ani de zile alegerea tratamentului potrivit..
”Noi nu alegem după ureche tratamentul corect. Pentru fiecare tulburare psihică există în străinătate ghiduri de specialitate, care recomandă specialiștilor variantele eficiente de tratament. Acele recomandări au în spate zeci de studii, iar ghidurile se modifică permanent pentru a încorpora noi intervenții a căror eficacitate a fost dovedită”, ne-a explicat în continuare Dr Gabriella Bondoc. ”Iar în alegerea psihologului, este necesar ca acesta nu numai să știe ce anume să facă în cazul unei tulburări specifice, dar și să fie compatibil psihologic cu o anumită persoană sau alta”.

Cum stăm în România cu terapiile recomandate de ghiduri?

În privința tratamentului medicamentos, avem o mare parte din tratamentele recomandate international, cu câteva absențe notabile, cum ar fi Litiul sau terapia electro-convulsivantă. În privința tratamentelor psihologicespecifice tulburărilor psihice, până recent pacienții din România nu aveau prea multe alegeri.
Afla ce putem face pentru tine!