Intarzierea dezvoltarii limbajului la copii

Intarzierea dezvoltarii limbajului la copii

Este important sa vorbim despre intarzierea dezvoltarii limbajului la copii. Psihologul elvețian Jean Piaget a fost primul care a elaborat în secolul XIX o teorie a etapelor de dezvoltare cognitivă a copiilor. El a contrazis credința universal acceptată că cei mici sunt doar gânditori mai puțin competenți decât adulții. Adica niște variante miniaturale ale părinților lor, care e ilustrată cel mai bine în picturile renascentiste, unde copiii erau desenați ca niște adulți mici.

Teoria lui Piaget

Conform teoriei lui Piaget:

“Copiii gândesc total diferit de adulți: găsesc soluții diferite la probleme și văd lumea cu alți ochi. Ei nu sunt receptori pasivi ai informației venite din mediu și de la îngrijitori, pe care o internalizează automat. Sunt mai degrabă cercetători curioși, ce joacă un rol activ în procesul de învățare. Ei se nasc cu o structură mintală de bază, pe care construiesc în timp, pe parcursul a patru etape de dezvoltare ce durează peste 12 ani, aptitudinile specifice adultului”.

Deși teoria lui Piaget a fost revizuită și îmbunătățită pe parcursul anilor, un lucru e cert: specialiștii din domeniul sănătății și părinții deopotrivă sunt din ce în ce mai conștienți de importanța pe care o are dezvoltarea cognitivă a copilului în primii ani din viață. Practic, în această perioadă se pun bazele adultului din viitor, și dacă fundația nu e solidă, asta o să se reflecte inevitabil pe tot parcursul vieții.

Conform UNICEF, dezvoltarea copilului poate fi evaluată prin măsurarea a 7 domenii fundamentale:

• ❶ abilități motorii grosiere: folosirea grupelor mari de mușchi pentru a sta în fund, în picioare, a merge, a alerga, a menține echilibrul și pentru a schimba poziția.
• ❷ abilități motorii fine: folosirea mâinilor pentru a mânca, desena, pentru a se îmbrăca, juca, scrie, etc.
• ❸ limbaj (expresiv și receptiv): vorbit, folosirea gesturilor și a limbajului non-verbal pentru a comunica, înțelegerea celor spuse de alții.
• ❹ raționamente non-verbale;
• ❺ procesarea informației;
• ❻ funcții executive: învățare, comprehensiune, rezolvarea de probleme, logică și memorie.
• ❼ dezvoltare socio-emoțională: interacțiunea cu ceilalți, relațiile din familie, cu prietenii, profesorii, cooperarea și răspunsul la sentimentele altora.

Pragurile de dezvoltare sunt acele competențe din domeniile enumerate, pe care copilul ar trebui să le dobândească la o anumită vârstă, ca dovadă că are o dezvoltare normală. Spre exemplu, daca tinem cont de intarzierea dezvoltarii limbajului la copii la 4 luni, ar trebui, printre altele, să înceapă să gângurească, să copieze sunetele pe care le aude și să-și țină capul singur.

Nu toți copiii se dezvoltă în același ritm.

O mică întârziere în atingerea unui prag al dezvoltării nu e un semnal de alarmă. (de exemplu, nu își ține singur capul la 4 luni, dar face restul acțiunilor tipice acestei vârste). Dacă există însă o întârziere majoră în atingerea unui prag al dezvoltării sau întârzieri concomitente în mai multe arii, atunci aceasta este considerată o întârziere de dezvoltare. Aceasta este diagnosticată de un medic pediatru si poate face legatura cu intarzierea dezvoltarii limbajului la copii. Întârzierea poate fi globală, adică în toate ariile de competențe. Este altfel spus echivalentul a ceea ce era numit în trecut retard mintal. Acum însă acest termen nu mai este folosit deoarece are conotații peiorative.

Aceasta poate fi cauzată de o varietate de factori:

• de la afecțiuni genetice (sindrom Down),
• la sindromul de alcoolism fetal (cauzat de consumul în timpul sarcinii),
• nașterea prematură și alte probleme medicale asociate,

Adesea nu poate fi identificată o cauză exactă. Există însă și întârzieri mai mici, limitate la doar câteva arii de dezvoltare. Copilul este capabil să îndeplinească sarcini, dar cu dificultăți mai mari decât cei din aceeași categorie de vârstă.

Particularitati

În continuare, vom analiza particularitățile dezvoltarii limbajului la copii cu întârziere mică în dezvoltare

Primul contact pe care îl luăm cu mama noastră nu e prin atingere, când ne ține în brațe pentru prima oară, ci sonor, prin vorbele pe care le rostește pe tot parcursul sarcinii. Nou-născuții au demonstrat o preferință pentru sunetele care alcătuiesc cuvinte decât pentru sunetele dezorganizate. Deși nu știm exact motivul, e posibil ca această afinitate să se dezvolte în uter, când o auzim pe mamă vorbind. Limbajul este un sistem de comunicare complex. Este tipic oamenilor, cu un rol esențial în formarea și exprimarea identității personale și de grup, în socializare și învățare.

Relația dintre limbaj și dezvoltarea cognitivă

Relația dintre limbaj și dezvoltarea cognitivă a fost subiectul cercetării pentru mai multe decenii. Intre cele două existao relație de interdependență. Limbajul stă la baza altor procese cognitive importante și cogniția e vitală în dezvoltarea limbajului. Din cauza acestei interrelații strânse, întârzierea limbajului și întârzierea dezvoltării merg mână în mână: vorbirea târzie (după 3-4 ani) și un vocabular limitat sunt asociate cu probleme cognitive pe termen lung, ilustrate prin analfabetism și rezultate școlare mai slabe, abilități matematice și de citire scăzute față de cele ale copiilor care vorbesc la termen, iar o întârziere în dezvoltare în alte arii poate îngreuna și afecta dezvoltarea lingivistică a celui mic.

Achiziția limbajului în copilăria timpurie este un proces dinamic și în mod normal, copiii ar trebui să dobândească majoritatea componentelor lingvistive până la vârsta de 3 ani. Dar cei care au o întârziere în dezvoltare (într-o altă arie decât cea lingvistică) prezintă o serie de dificultăți de comunicare, precum probleme în a conversa, în inițierea interacțiunilor și în folosirea unor fraze cu mai multe cuvinte.

Intarzierea dezvoltarii limbajului la copii – studii recente

Deși par total lipsite de legătură, studii recente sugerează că problemele de dezvoltare motorii pot afecta limbajul copilului. Înainte de a atinge pragurile majore ale limbajului, acțiunile fizile ale celui mic se modifică și ele. De exemplu, cu câteva săptămâni înainte să înceapă să gângurească .(repetarea unor sunete și silabe, precum „gaga”). bebelușii au mult mai multe mișcări din brațe, precum lovitul cu mâinile, agitatul mâinilor și făcutul cu mâna. După ce încep să gângurească, frecvența mișcărilor se reduce. Faptul că acțiunile motorii și pragurile lingvistice par corelate, sugerează că se dezvoltă împreună și că una o poate afecta pe cealaltă, deși nu se cunoaște mecanismul exact.

Un studiu a descoperit că întârzierile motorii timpurii sunt mai comune la copiii care sunt mai târziu diagnosticați cu Tulburare de spectru autist, și care au, de asemenea, și întârzieri de comunicare.

De asemenea, un alt studiu a descoperit că mersul independent între 10 și 14 luni e asociat cu un vocabular mai bogat decât al copiilor care continuă să meargă de-a bușilea. În mod evident, dacă aceste praguri motorii, precum mersul sau datul din mâini, nu sunt atinse, asta se va reflecta și în dezvoltarea lingivistică.

Un alt aspect demn de menționat este că mai multe studii au identificat probleme emoționale și de comportament mai mari la copiii cu întârzieri de dezvoltare decât la cei fără. O posibila explicație este că dificultatea de exprimare a acestor copii cauzează furie și frustrare. Din pacate sunt sentimente pe care nu le pot controla. Statisticile indică faptul că 57% dintre copiii cu deficite lingvistice au un diagnostic de tulburare comportamentală sau emoțională. Netratate, aceste probleme de comportament pot exacerba dificultățile lingvistice și scădea rata de succes a tratamentului. Așa că este foarte important ca ele să fie luate în considerare.

Dezvoltare lingvistica normala – ce poti face?

Rolul părinților e foarte important atât în dezvoltarea comportamentală, cât și lingvistică a copiilor. Indiferent de alte probleme de dezvoltare existente, următoarele sfaturi îl pot ajuta pe cel mic să facă progrese în comunicare:

1, vorbiți cât mai mult cu copilul.

Studiile arată urmatoarele. Mărimea și viteza de dezvoltare a vocabularului copiilor este legata de timpul în care aceștia sunt expuși la vorbire;

2. vorbiți cu copilul în „bebelană”.

(vorbitul pițigăiat, simplificat din punct de vedere gramatic, cu pronunție clară, în ritm mai lent, și cu o intonație exgerată). Este o metodă dovedită de a stimula limbajul la copii;

3. citiți povești împreună.

Incepând cu cărți care au doar câteva imagini, evoluând spre povești scurte cu text și desene. Pe măsură ce copilul crește tindem catre povești din ce in ce mai lungi,

4. ascultați muzică și cântați împreună.

Cei mici învață ritmul limbii și este și o activitate distractivă pentru ei;

5. nu criticați niciodată pronunția sau greșelile pe care le face copilul.

O alternativă e de a repeta ceea ce a spus, în varianta corectă. Lăudați-l atunci când încearcă să se corecteze și face eforturi conștiente;

6. limitați expunerea la ecrane

(televizor, computer, smartphone, tablete, etc.). Academia Americană de Pediatrie recomandă ca până la 2 ani copiii să nu se uite deloc la televizor. După doi ani, nu ar trebui să depășească 2 ore pe zi. Deși unele programe pot fi educative și distractive, acestea nu răspund și nu interacționează cu copiii precum oamenii. Acestea sunt două aspecte vitale în achiziția limbajului;

7. tratați infecțiile urechii corespunzător.

Copiii din colectivități sunt predispuși la dezvoltarea unor infecții auditive, ceea ce reprezintă un risc pentru diminuarea auzului. Drept urmare, pot aparea întârzieri lingvistice. Dacă medicul pediatru vă prescrie un antibiotic, aveți grijă să-l administrați conform indicațiilor și pentru toată perioada recomandată. Sub nici o forma nu încetați administrarea odată ce simptomele dispar. Este posibil ca agentul cauzator să supraviețuiască și să ducă la recăderi.

Citeste in continuare…

Tulburarea de invatare nonverbala

Dezvoltarea psiho-motorie la copil dupa varsta de 1 an

Dezvolta abilitatile lingvistice ale copilului tau: ascultare, vorbire, citire si scriere