Alcool - Tutun - Clinica Hope

Alcool si tutun

Doua dintre cele mai puternice droguri sunt alcoolul si tutunul, ambele provocand dependenta fizica si psihica. Consumul constant si in cantitati mari produce efecte devastatoare asupra starii de sanatate, fiind la originea unor boli teribile.

Medicii spun ca nu exista o pastila miraculoasa pentru vindecarea persoanelor dependente, vointa si motivatia fiind cele mai puternice „medicamente”.

Dependența de alcool

Alcoolul este parte din cultura umană încă de la începutul istoriei înregistrate, şi în prezent este consumat pe scară largă în majoritatea părţilor lumii.

Consumul de alcool este identificat ca factor major de risc pentru boală, dizabilitate şi deces, aşa cum reiese din toate evaluările comparative ale riscurilor de boală realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (CRA WHO 1990, 2010).

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit următoarele praguri de consum:

  • Pentru bărbați: 2 unități/zi, 4 unități/ocazie și 14 unități/săptămână.
  • Pentru femei și vârstnici: 1 unitate/zi, 2 unități/ocazie și 7 unități/săptămână.

Acest tip de consum este recomandat doar persoanelor sănătoase, care nu au un diagnostic grav de sănătate precum: ciroză, ulcer, hepatită C, B, varice esofagiene, etc.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății o unitate de alcool este conținută în:

  • 330 ml bere cu 5% alcool;
  • 140 ml de vin cu 12% alcool;
  • 90 ml de vin cu 18% alcool (ex: sherry);
  • 70 ml de lichior cu 25% alcool;
  • 40 ml „tărie” (ex: whisky, ţuică, vodcă, gin), cu alcool 40%.

 

Efectele alcoolului

În doze mici, alcoolul are un efect dezinhibator. Ne face mai sociabili, mai curajoși, contribuind la schimbarea stărilor de spirit. Când este consumat în doze mari, alcoolul poate conduce la alterarea atenției sau a percepției, și chiar la stări în care simțim că „ni se rupe filmul”. Persoanele aflate în stare de ebrietate au probleme de coordonare și de vorbire.

În ziua următoare consumului de alcool, cei în cauză resimt stări de mahmureală manifestată prin dureri de cap, stare de rău și lipsă de energie. Consecințele pe termen lung ale consumului de alcool sunt problemele cardiace, creșterea violenței, afecțiuni hepatice, depresii și degradarea socială și fizică. Studiile arată că dependenții de alcool au o speranță de viață cu 20 de ani mai mică decât media populației.

Simptome ale dependenţei de alcool

Simptome ale dependenţei psihice:

  • stările de indispoziţie (frustrare, anxietate, stări depresive) sunt înlăturate prin consum;
  • anticiparea consumului, planificarea consumului şi a ocaziilor de a consuma;
  • evocarea cu plăcere a momentelor de consum;
  • în situaţii limită cu mare presiune emoţională (deces, boală, divorţ, pierdere, câştiguri foarte mari, stări euforice) persoana dependentă se gândeşte la consumul de alcool.

Simptome ale dependenţei fizice:

  • după 24-36 de ore de la întreruperea consumului apare tremuratul matinal al mâinilor şi al picioarelor;
  • dificultăţi de coordonare a mişcărilor, probleme de echilibru şi mers;
  • transpiraţie, stare de greaţă şi/sau vărsături;
  • durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
  • tulburări de somn;
  • alte semne specifice sevrajului alcoolic.

Tratamentul dependenței de alcool

În cazul dependenței de alcool, există următoarele etape care trebuie parcurse în cadrul tratamentului, în funcție de gravitatea cazului:

dezalcoolizarea

consilierea psihologică

recuperare psihologică şi comportamentală într-o clinică

participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori/
abstinenţi

 1. Dezalcoolizarea şi dezintoxicarea („DETOX”) în toate cazurile severe de consum excesiv de substanţe, implică de regulă spitalizarea, şi reprezintă un set de intervenţii medicale specifice (în special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de sevraj (în sens larg stare de rău fizic şi psihic).

În principiu este vorba de procesul de eliminare controlată a substanței nocive din organism, substanță de care pacientul este dependent. Obiectivul secundar este ameliorarea stărilor neplăcute de ordin fizic şi psihic, ce sunt cauzate uneori de abuzul de alcool sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se tratează alte aspecte ale dependenţei precum: aspecte psihologice şi sociale, remedierea relaţiilor din familie şi alte situaţii legate de abuz sau dependenţă.

Sevrajul este starea de opunere a creierului, pe care o transmite întregului corp, și care este declanșată de faptul că nu mai primește substanța de care a devenit dependent. Simptomele încep de regulă când concentraţiile sanguine ale alcoolului scad brusc (adică, în decurs de 4-12 ore) după încetarea sau reducerea uzului de alcool. Simptomele de sevraj ating maximul de intensitate în cursul celei de-a doua zile de abstinenţă şi este posibil să se amelioreze considerabil în cea de-a patra sau a cincea zi. Pentru persoanele care au o dependență severă, oprirea bruscă a consumului de alcool poate duce la efecte nocive asupra organismului, având parte de convulsii foarte puternice care pot duce la deces.

2. Consilierea psihologică este o parte foarte importantă în combaterea alcoolismului

Consilierea psihologică este o formă de intervenţie psihologică ce se adresează persoanelor sănătoase aflate într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situații de criză de natură personală, familială, socială sau profesională.

Consilierul îl ajută pe client să gestioneze o situaţie de criză şi îl asistă în găsirea unei soluţii la problema cu care se confruntă.

În cazul persoanelor care doresc să pună stop dependenţei, consilierul poate oferi răspunsuri la diverse întrebări despre dependenţă (cauze, factori favorizanţi, efecte, consecinţe, tratament), îndrumare, recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare.

În cadrul şedinţelor de consiliere psihologică se urmăreşte ca persoana consiliată să-şi dezvolte o motivaţie puternică şi o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieşirea din cercul dependenţei şi prevenirea reluării consumului.

Grupuri de suport

Un grup de suport/sprijin pentru dependenţii în recuperare este un cadru care oferă membrilor  posibilitatea de a se menţine neconsumatori sau abstinenţi. În cadrul şedinţelor de grup, membrii grupului pot împărtăşi experiențe similare de viaţă, din perioada consumului sau cea de după oprirea lui, îşi pot oferi ascultare, înţelegere, se pot încuraja şi motiva reciproc pentru a menţine un stil de viaţă sănătos fără episoade de consum/dependenţă.

Un grup de suport nu este un grup de terapie. Grupul de suport se axează în principal pe sprijinul şi ajutorul reciproc.
Cel mai cunoscut dintre grupurile de suport pentru dependenţi este Alcoolicii Anonimi.

DEPENDENTA DE TUTUN

Fumatul e deja o epidemie globală, principala cauză de mortalitate care poate fi evitată, omorând anual peste 7 milioane de oameni, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. În plus, fumatul afectează aparatul vascular, expunerea la fum de țigară e cel mai important factor de risc modificabil pentru afecțiunile alergice și respiratorii, iar fumătorii au un risc mai mare de a muri de tuberculoză, de a avea disfuncție erectilă și infertilitate.

În România, 70 de decese sunt cauzate zilnic de fumat. Prin comparație, 40 de oameni mor de infarct și 140 de oameni mor de cancer zilnic (incluzându-i pe cei care suferă de cancer bronho-pulmonar).

FUMATUL

Acest obicei a devenit popular și accesibil la scară largă, odată cu mecanizarea procesului de producție, la finalul secolului 19. Dacă la acel moment nu se cunoșteau cu certitudine pericolele fumatului, în anii ’40, cercetătorii au dovedit că acesta este cauza creșterii alarmante a incidenței cancerului pulmonar, până atunci o raritate. Companiile de tutun au făcut eforturi disperate să ascundă aceste dovezi, dar în cele din urmă ele au ieșit la iveală.

În prezent, în societatea vestică există numeroase campanii de informare cu privire la efectele grave asupra sănătății, deci fumătorii sunt perfect conștienți de riscurile pe care și le asumă. În Uniunea Europeană, în ultimele decenii au fost introduse legi stricte cu privire la fumat, care e interzis în spații publice în majoritatea țărilor membre, toate pachete de țigări au ambalaje cu poze șocante care ilustrează efectele fumatului asupra corpului și există linii gratuite unde poți beneficia de consiliere pentru a te lăsa de fumat. Numărul fumătorilor a scăzut, dar datorită faptului că mai puțini oameni s-au apucat de fumat, cei care renunță fiind în continuare o minoritate. Conform Eurobarometrului 2017, mai mult de un sfert din românii de peste 15 ani sunt fumători (28%, comparat cu media europeană de 26%), cu majoritatea netă a bărbaților (38%), în timp ce doar 19% dintre femei fumează. Un alt studiu  a descoperit că 40% dintre aceștia au încercat să se lase, dar fără succes.

Așadar, dacă pericolele fumatului nu mai sunt de mult un secret, iar costurile financiare și de sănătate sunt atât de mari, de ce mai fumăm? De ce fumătorii care își doresc să se lase, din motive diferite, nu reușesc să se abțină? Răspunsul stă în faptul că fumatul nu e un simplu obicei pe care îl poți întrerupe oricând dorești sau un viciu care trebuie condamnat și judecat. Nicotina, una din substanțele principale din țigări, are un potențial adictiv foarte mare. Așadar, fumatul este o dependență în toată regula, iar pentru a te lăsa, ai nevoie de ajutor. Din fericire, în prezent există numeroase resurse pentru a te ajuta să scapi de dependență și să scazi șansele recăderii.

Cum funcționează dependența de nicotină?

După inhalarea fumului de țigară, nicotina ajunge în plămâni, și în numai câteva secunde circulă prin sânge până la creier, unde se leagă de receptorii nicotinici ai neuronilor. Asta duce la activarea sistemului de recompensă, care are rol în activități benefice precum mâncatul și alte lucruri care ne fac plăcere. Activarea sistemului de recompensă duce la eliberarea de dopamină, un neurotransmițător care ne dă o senzație plăcută, de satisfacție, specifică substanțelor adictive. Efectul nicotinei este similar cu al altor droguri, precum cocaina sau amfetaminele. Senzația de plăcere e însă scurtă, și pentru a o obține din nou, fumătorul va folosi încă o țigară. Asta duce la suprasolicitarea sistemului de recompensă, care în timp va crea din ce în ce mai mulți receptori nicotinici, toți creând pofta de nicotină. Cu cât fumezi mai mulți ani, cu atât se formează mai mulți receptori, care au nevoie de mai multă nicotină pentru a elibera dopamină, care te face să te simți bine. Creierul tău va învăța că ai nevoie de țigări ca să te simți bine, iar cantitatea necesară va crește treptat.

Vestea bună e că aceste schimbări sunt reversibile, prin renunțarea la țigări. Dar prima etapă a reunțării e cea mai grea, pentru că nivelul de dopamină scade drastic în organism după numai câteva ore de la ultima țigară, ceea ce duce la simptomele de sevraj.

Sevrajul nicotinic

Sevrajul reprezintă simptomele (fizice și psihice) care apar atunci când se întrerupe sau reduce brusc cantitatea unei substanțe de care ești dependent. Mulți fumători spun că fumatul îi calmează și îi ajută să reducă stresul, dar nu există nicio dovadă în acest sens. O explicație mai plauzibilă e că sevrajul se instalează după numai câteva ore de nefumat, noaptea sau în timpul unui zbor, de exemplu, iar la prima țigară, simptomele sunt calmate de eliberarea de dopamină. Din cauză că simptomele sunt greu de tolerat și afectează buna funcționare, mulți fumători sunt descurajați și preferă să se reapuce decât să le suporte. Cu toate acestea, e important de știut că ele sunt foarte intense primele 3 zile, după care devin din ce în ce mai puțin supărătoare și dispar în 3-4 săptămâni.

Simptomele sevrajului nicotinic includ:

pofta incontrolabilă de a fumaaceasta este răspunsul fiziologic al organismului la absența unei substanțe cu care se acomodase. Episoadele de poftă intensă durează de obicei 5-10 minute, deși par că nu se vor termina niciodată. Încearcă să-ți distragi atenția și să te ții departe de țigări, pentru a le rezista. Cu timpul, ele vor deveni din ce în ce mai rare.

pofta de zahărmulte persoane se confruntă cu o poftă puternică de a ronțăi dulciuri și alți carbohidrați. Acest lucru se datorează înlocuirii unui obicei cu altul, dar mai ales faptului că nicotina duce la creșterea glucozei din sânge, așa că atunci când te oprești din fumat, o să ai hipoglicemie (niveluri scăzute ale glucozei în sânge). Asta cauzează o foame inexplicabilă, cu poftă de alimente bogate în zaharuri.

tulburări ale somnului – acestea pot varia de la insomnie la somnolență și nevoia de a dormi mai mult dimineața și în timpul zilei. Explicația acestui simptom este faptul că dopamina e implicată în reglarea somnului.

tuse persistentăacest simptom poate alarma mulți fumători care vor să se lase, însă e o manifestare firească a sevrajului. Deși sună ciudat, e un semn că plămânii tăi se refac și încep să elimine substanțele toxice de la nivelul căilor aeriene. Poți ameliora acest simptom prin consumarea unei cantități mai mari de apă, folosirea unui umidificator de cameră sau al unui sirop care să scadă iritația de la nivelul tractului respirator.

fluctuații ale dispozițieistresul și iritarea sunt simptome comune, cauzate de perturbarea sistemului hormonal. Ele pot duce la ieșiri incontrolabile, creșterea pulsului și a tensiunii arteriale.

constipațienicotina are efect și asupra tractului digestiv, pe care îl stimulează. Întreruperea bruscă a aportului de nicotină poate duce la încetinirea ritmului în care sunt digerate alimente, care cauzează constipație, ce poate dura o săptămână sau două.

Simptomele sevrajului sunt supărătoare, dar dacă vrei să renunți la fumat nu trebuie să te lupți cu ele singur. Din fericire, există mai multe opțiuni de tratament din care poți alege.

Diagnosticul dependenței de nicotină

În ultima ediție a DSM (manualul de diagnostic al tulburărilor mintale), dependența de nicotină este numită tulburare de consum al tutunului și e definită ca un consum problematic al tutunului, care duce la stres semnificativ, manifestat prin următoarele simptome, în ultimele 12 luni:

– tutunul e consumat pentru o perioadă mai lungă de timp sau în cantități mai mari decât era intenția inițială;

– există o dorință persistentă și încercări nereușite de a reduce sau controla consumul de tutun;

– se dedică mult timp activităților necesare obținerii sau folosirii tutunului;

– există o poftă, dorință puternică sau pornire de a consuma tutun;

– afectează viața profesională și performanța la școală, muncă sau acasă;

– nu renunță la fumat în ciuda numeroaselor problemele interpersonale sau sociale cauzate de acest obicei (de exemplu, certuri cu apropiații);

– activități importante recreaționale, sociale sau ocupaționale sunt reduse sau chiar se renunță la ele din cauza fumatului;

– fumat în contexte în care este periculos (de exemplu, seara, în pat sau în zone interzise);

– continuarea fumatului în ciuda unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau agravate de acesta;

– apariția toleranței (nevoia de cantități din ce în ce mai mari pentru obținerea aceluiași efect sau un efect diminuat dacă se menține același consum);

– apariția sevrajului.

Tratament

Farmacoterapia

Nicotina medicală reprezintă prima linie de tratament a dependenței de tutun, putând mări șansele de a renunța la fumat de două sau trei ori față de psihoterapie. Toți fumătorii pot beneficia de aceasta pentru a se lăsa, dar nu este recomandată femeilor gravide, adolescenților sau fumătorilor care consumă mai puțin de 10 țigări pe zi.

Nicotina medicală poate fi administrată sub formă de gumă, tablete, plasturi, inhalator oral sau nazal sau injecții. Principiul de acțiune al terapiei înlocuitoare de nicotină este că înlocuind nicotina din tutun cu cea din medicamente, se mențin câteva dintre efectele benefice ale acesteia, dar se diminuă în același timp potențialul adictiv. Se reduce severitatea simptomelor de sevraj și chiar numărul de receptori nicotinici, făcând astfel mai puțin plăcut fumatul.

Psihoterapie

Nu există o formă de terapie care adresează specific problema fumatului, însă mai multe și-au dovedit eficiența în sprijinirea fumătorilor pe parcursul procesului de renunțare la fumat. Psihoterapia este de obicei de scurtă durată (4-8 sesiuni) și eficiența este demonstrată atât pentru ședințele față în față, cât și pentru cele telefonice.
Iată câteva dintre formele de terapie care te pot ajuta să te lași de fumat:

Terapie cognitiv-comportamentală (TCC)  – aceasta te ajută să identifici factorii declanșatori (persoane, locuri, activități) și strategii de a-i gestiona atunci când ești expus la ei. Unele studii au identificat o rată mai mare de succes la persoanele care au beneficiat atât de terapie înlocuitoare de nicotină, cât și de TCC.

Interviul motivațional – aceasta este o formă de terapie folosită cu precădere în tratarea dependențelor, deci nu e surprinzător că funcționează și în cazul dependenței de nicotină. Este o formă de terapie non-confrontațională, focusată pe pacient, în care se explorează ambivalența clientului față de lăsatul de fumat și se încurajează alegerile sănătoase.

Mindfulness – tehnică derivată din practica Zen, utilă în tratarea celor mai multe probleme emoționale, poate fi aplicată și persoanelor dependente de nicotină, mai ales pentru a preveni recăderea. Foștii fumători învață să fie mai conștienți de senzațiile, gândurile și emoțiile care declanșează pofta de a fuma, și să tolereze aceste senzații, fără să cedeze tentației de a fuma.

Aplicații

În prezent există aplicații pentru orice, inclusiv pentru a te lăsa de fumat. Deocamdată nu au fost efectuate destul studii despre eficacitatea lor, dar faptul că sunt ușor accesibile și gratuite sau foarte ieftine în comparație cu celelalte opțiuni, le face demne de luat în seamă.
Există zeci de aplicații pentru a te lăsa de fumat disponibile pe internet, însă toate combină aceleași principii de bază:

– o comunitate online unde poți să-ți împărtășești dificultățile, dar și succesele, poți să oferi și să primești sfaturi;

– „gamificarea” experienței, adică transformarea lăsatului de fumat într-un joc, ceea ce te ajută să fii motivat, dar și să ai o perspectivă pozitivă asupra procesului;

– folosirea de încurajări, mesaje motivaționale, recompense și sărbătorirea reușitelor;

– folosirea unor statistici, care să întărească convingerea că ai luat cea mai bună decizie, precum: suma de bani economisită de când te-ai lăsat, câte țigări ai evitat, câte zile au trecut fără să fi fumat, ce schimbări pozitive s-au petrecut în corpul tău;

– monitorizarea poftei de a fuma, și grafice care ilustrează modul în care a scăzut aceasta în timp.

DE CE SĂ VII LA CLINICA HOPE?

Suntem dedicați oferirii celor mai bune tratamente pentru sănătatea ta psihică și emoțională. Cum știm care sunt acestea? Aplicăm cunoștințele ultimelor ghiduri internaționale de tratament și țintim să oferim întreaga gamă de intervenții dovedite științific ca fiind cele mai eficiente, de la medicație la tipurile de psihoterapie.

Organizăm totul în PROGRAME DE TRATAMENT pentru ca să știi tot timpul intreaga gamă de servicii de care ai nevoie si ce parcurs ai de urmat.

Noi oferim o abordare individuală, în care tu poți alege între toate cele 3 variante: tratament psihiatric-medicamentos, tratament psihoterapeutic sau mixt.

Avantajul nostru constă însă în faptul că suntem o clinică exclusiv destinată sănătății psihice, în care psihiatrul si psihoterapeutul fiecărui pacient comunică și colaborează între ei, cu acordul tău, aplicând programe specializate pentru ca să primești cel mai bun și eficient parcurs terapeutic pentru tine.

Astfel șansele tale să rezolvi problemele cauzate de această afecțiune sunt mult mai mari, iar timpul necesar va fi mult mai mic.

Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii în 2018 o neașteptată apreciere internațională, Clinica Hope devenind singura clinică din România care a primit, în Mai 2018, prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicală Europeană pentru „Bune practici medicale”- Best Medical Practice.

Totul începe la noi cu un CONSULT LA MEDIC.

Stabilește o programare!
CLINICA HOPE se dezvoltă continuu din 2009, pornind de la o idee clară: să ofere pacienților din România numai tratamente psihice cu eficiență dovedită științific, urmărind recomandările de tratament internaționale. Având o echipă completă de psihiatri și psihologi, ne urmărim cu perseverență obiectivele și inovăm continuu, lansând în ultimii ani nu mai puțin de 4 tipuri de programe unice de tratament, recomandate de ghidurile internaționale, dar care lipseau în România.

Prin programele noastre, ne dorim să-ți oferim toate șansele de recuperare și beneficiile pentru sănătate și să-ti oferim înapoi Speranța și Echilibrul!

Programeaza-te
Call Now Button