Copilaria fericita ne face mai sanatosi!

Copilaria fericita = sanatate!

Copilaria fericita este ceea ce urmarim cu totii ca parinti. Timpul petrecut cu copiii noștri le asigură o dezvoltare psihică sănătoasă – auzim frecvent în anunțuri radio și TV. Toți intuim cât de importantă este  copilaria fericita și ne străduim pe cât putem să le oferim copiilor noștri tot ce își doresc.

Însă nu este vorba ca ei să aibă experiențe variate sau o mulțime de jucării. Ci este vorba de amintirile din care și noi, ca părinți, facem parte, de timpul petrecut cu copiii noștri.

O descoperire recentă ne aduce noi argumente privind importanta timpului petrecut împreună cu părintii.

Se pare însă că a avea amintiri frumoase în copilaria fericita, mai ales despre timpul petrecut cu părinții, chiar ajută să devenim adulți mai puțin deprimați și chiar cu o mai bună sănătate fizică, conform unui studiu publicat recent.

Sfaturi pentru o copilarie fericita

Știm că memoria joacă un rol imens în modul în care înțelegem lumea

Modul în care ne organizăm experiențele anterioare și modul în care hotărâm cum ar trebui să acționăm în viitor. În consecință, există o mulțime de moduri diferite în care amintirile din trecut ne pot ghida”…William J. Chopik, de la Universitatea de Stat din Michigan și principalul autor al studiului.

„Am descoperit că amintirile bune par să aibă un efect pozitiv asupra sănătății și bunăstării. Este posibil prin modalitățile în care acestea reduc stresul sau ne ajută să menținem alegeri sănătoase în viață.”
Rezultatele au fost publicate în revista Health Psychology, în noiembrie 2018, de către Asociația Americană de Psihologie.

Cercetările anterioare au arătat o relație pozitivă între amintirile bune și sănătatea bună a adulților tineri. Aici sunt incluse si:

• calitatea superioară a muncii și a relațiilor personale,
• mai puține probleme cu uzul de droguri,
• depresii mai rare
• mai puține probleme de sănătate,

Chopik și co-autorul său, dr. Robin Edelstein, de la Universitatea din Michigan, Ann Arbor, au dorit să vadă cum se va aplica acest lucru adulților mai în vârstă. De asemenea, o mare parte din cercetările existente s-au axat pe mame și rareori au examinat rolul părinților în dezvoltarea copilului.

Chopik și Edelstein au căutat să extindă studiile existente pentru a include reflecțiile participanților despre relațiile lor cu ambii părinți.

Cercetătorii au folosit date de la două mostre reprezentative la nivel național. Studiul Național de Dezvoltare Midlife în Statele Unite și Studiul Sănătății și Pensiilor. S-au folosit  un total de peste 22.000 de participanți.

• Primul studiu a urmărit adulții la mijlocul anilor ’40 timp de 18 ani,
• Al doilea a urmat adulții de 50 de ani și peste, timp de 6 ani.

Sondajele au inclus întrebări despre percepțiile privind afecțiunea părintească, starea generală de sănătate, afecțiunile cronice și simptomele depresive.

Copilarie fericita – concluzii

Participanții la ambele grupuri, care au raportat amintirea unor niveluri mai ridicate de afecțiune de la mamele lor în copilarie, au experimentat o mai bună sănătate fizică și mai puține simptome depresive mai târziu în viață. Cei care au raportat amintiri cu mai mult sprijin din partea părinților lor au prezentat, de asemenea, mai puține simptome depresive, potrivit lui Chopik. Afectiunea parintilor contribuie astfel la copilaria fericita pe care ne-o dorim. Aceasta porneste de la modul in care le vorbim copiilor.

„Cea mai surprinzătoare constatare a fost că am crezut că efectele vor dispărea de-a lungul timpului. Asta deoarece participanții încercau să-și reamintească lucruri care s-au întâmplat cu mai bine de 50 de ani în urmă. S-ar putea aștepta ca amintirile din copilărie să conteze din ce în ce mai puțin în timp. Ele încă prezic o mai bună sănătate mintală, chiar și atunci când oamenii ajung la maturitate sau la vârsta a treia”

a spus Chopik.

A existat o asociere mai puternică în rândul persoanelor care au raportat o relație mai iubitoare cu mamele lor.

Acest lucru s-ar putea schimba.

Copilarie fericita – rezultatele studiilor

Aceste rezultate ar putea reflecta circumstanțele culturale mai largi ale timpului în care participanții au fost crescuți. Se intampla deoarece mamele au fost, probabil, principalii îngrijitori, a spus Edelstein.

Prin schimbarea normelor culturale cu privire la rolul taților în îngrijirea copiilor, este posibil ca rezultatele studiilor viitoare ale oamenilor născuți în ultimii ani să se concentreze și pe relațiile cu tații lor.

Chopik și Edelstein au descoperit că participanții cu amintiri pozitive din copilărie aveau, de asemenea, mai puține afecțiuni cronice în primul studiu de 7100 de persoane. Nu se intamplala fel si în cel de-al doilea studiu de 15200. Aceasta concluzie face ca rezultatele să fie mai puțin clare.

Se poate datora condițiilor cronice, cum ar fi diabetul, boala tiroidiană și tensiunea arterială ridicată au fost rare în ambele probe, a spus Chopik. Studiile viitoare din acest domeniu s-ar putea concentra mai mult pe amintirile din copilărie la adulții în vârstă cu afecțiuni cronice.

Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2018/11/181105091759.htm