Legatura dintre anxietate si depresie

Anxietate si depresie

Legătura și diferențele dintre anxietate si depresie

Încercăm să răspundem în această emisiune celor mai des adresate întrebări referitoare la anxietate si depresie, dar și referitor la legătura dintre acestea.

Auzim frecvent că suntem ceea ce mâncăm, ceea ce bem, ceea ce ascultăm, dar oare în ce măsură suntem ceea ce visăm sau ceea ce gândim?

În această nouă ediție ne-am hotărât să vorbim despre anxietate si depresie.

Va prezentăm discuția între Consuela Bălașa și invitatul său din platoul de filmare, dl. Dr. Vladimir Nica, medic specialist psihiatru.

Ce sunt anxietatea si depresia?

Foarte pe scurt este o senzație de frică, fără un motiv conștient, eu aș adaugă un motiv inconștient mai precis.

Ne imaginăm un lucru simplu.: suntem pe o trecere de pietoni, brusc observăm un camion care nu încetinește în momentul în care se apropie și nici nu prea dă semne că ar dori să se oprească. Imediat în mod automat creierul nostru percepe pericolul și declanșează o cascadă de modificări. Este vorba de teama?

Este un exemplu perfect pentru ce se întâmplă în mintea și în corpul unei persoane expunse unui pericol. Acesta este și substratul, în esență, al anxietății:

• atunci când ne confruntăm cu un pericol real vorbim de frică,
• atunci când vorbim de un pericol care este în subconștientul nostru vorbim de anxietate.

Dar în esență trăirea este aceeași. Exemplul de mai sus este perfect dacă vrem să știm cum se simte un anxios. Este ca și cum ar vedea un pericol real și corpul și mintea lui reacționează la acel pericol.

Deci putem spune că aceasta tulburare ne salvează viață?

Cu siguranta nu. Insa frica oprește organismul pentru luptă sau fugă, pentru a face față pericolului care ne confruntă.

Ce se întâmplă și cum se manifestă starile anxioase la nivel cognitiv, rațional ?

Se resimt o serie de modificări :

• la nivel cognitiv: îngrijorare, preocupări intens ;
• la nivel emoțional: teamă, neliniște, iritabilitate;
•  la nivel fiziologic: tremurături, agitație, tensiune musculară, transpirație, respirație scurtă și rapidă, palpitații, mâini reci și umede, gură uscată, puseuri de căldură sau fiori reci, stare de rău, greață, senzație de gol în stomac, insomnie;
• la nivel comportamental: evaziune, evitare, fugă.

Sunt niște modificări care se produc în organism, marea majoritate au scopul de a activa toate resursele persoanei respective, supuse stresului. Scopul este adaptarea sau confruntarea cu pericolul. Mai este și cea de-a treia stare – starea de îngheț (freeze) în care persoana nici nu fuge, nici nu luptă și practic, toată energia asta rămâne neconsumată în tot organismul, fiind cea mai păguboasă.

Care este momentul care ar trebui să ne dea de gândit că avem o problemă?

Cred că fiecare persoană se cunoaște cel mai bine. Își poate da seama când sunt niște modificări care îi depășesc puterea de a le face față. Atunci când consideră că s-au adunat prea multe, când anxietatea nu răspunde la modul lui de a se relaxa, de a face față stresului respectiv, atunci nu i-ar strica ajutorul unui psiholog sau psihiatru.

Putem vorbi de aceste simptome pe perioadă mai îndelungată?

Depinde, anxietatea poate să fie la un nivel mai redus sau de o intensitate foarte mare și să ia forma unui atac de panică. Majoritatea pacienților care vin la cabinetul medicului sunt aduși de atacurile de panică.

Cine ne poate ajuta să punem diagnosticul?

Medicul psihiatru sau psihologul.

Există vreo legătură între anxietate, frică și fobii?

Toate au un punct comun. Cel puțin disconfortul, tensiunea interioară, persoana respectivă nu se simte confortabil în mod obișnuit.

Se pot declanșa una pe cealaltă?

Teoretic sunt forme diferite, o persoană poate să fie anxioasă dar poate să aibă și fobii… Sau o persoană care are multe fobii s-ar putea să prezinte o anxietate de tip generalizat. Poate să se vindece de o fobie sau poate să apară altă fobie. Trebuie tratată cauza, să vedem de unde provine.

Cele mai frecvente simptome ale atacurilor de panică:

• bătăi puternice de inima;
• transpirații;
• tremurături;
• scurtarea respirației;
• senzație de sufocare;
• greață sau dureri abdominale;
• amețeală sau confuzie.

Atacurile de panică pot fi generate de anxietate?

În cele mai multe cazuri persoanele cu atacuri de panică au o formă crescută de anxietate. De foarte multe ori pacientul ajunge în camera de gardă. Mulți dintre pacienți vin cu anxietate și exagerează cu analizele medicale, însă anxietatea este un răspuns fiziologic al organismului. De exemplu, în atacul de panică, doar valorile modificate sunt cele care arată că pacientul trece printr-un stres puternic. Tensiune crescută, pulsul crescut, sunt reacții normale ale organismului în caz de pericol. Nu este nimic patologic în esență.

Cum se percepe mai exact un atac de panică?

Un atac de pânică este înfiorător din punct de vedere al trăirii, fiind o anxietate de nivel extraordinar de mare. Ce sperie cel mai mult pacientul este sentimentul iminent de moarte.

Care este cea mai gravă formă de anxietate?

Aș spune că începe să fie atunci când apar elemente psihotice. Când pacientul pierde legătura cu realitatea, este un element destul de grav și ar trebui să se adreseze psihiatrului, și nu psihologului.

Ce este anxietatea generalizată? De ce apare? Cum apare?

Este o anxietate nu atât de intensă, dar care are o intensitate suficient de mare încât să-i tulbure viața și activitatea la locul de muncă. Este un nivel crescut de trăiri care împiedică activitățile obișnuite ale persoanei. Este din ce în ce mai prezentă printre noi. Aproximativ 21% din populație suferă de anxietate care ar necesita tratament pe o anumită perioadă a vieții lor. Alți 25% au anxietate mai puțin severă, de exemplu: frică de șoareci, păianjeni, etc.

Care sunt factorii care pot declanșa anxietatea?

Ca la toate tulburările psihice, vorbim despre un mix de contribuții. Se pare că este vorba și de o vulnerabilitate genetică persoanelor care suferă în general. Condiții mai nefavorabile în copilărie sau un șir de evenimente din momentul apropiat debutului, care se numește trigger (factor declanșator) … Este un cumul de factori.

Anxietatea poate fi cauzată de :

• factorul ereditar – istoricul familiei tale te poate face mai predispus la tulburări de anxietate decât alte persoane;
• chimia creierului – în cazul în care neurotransmitatorii (mesagerii chimici ai creierului) nu sunt în echilbru, mesajele nu pot fi transmise la creier în mod corespunzător și astfel se modifică modul în care creierul reacționează în anumite situații;
• factorii de mediu – evenimentele stresante, trauma sau folosirea unor substanțe ce te vor face sa le iei in continuu (alcool, cofeină, nicotină).

Anxietatea poate fi generată sau agravată și de afecțiuni sau condiții precum :

• astm
• sindromul de stres post-traumatic
• unele medicamente
• depresie

În esență, la nivel biochimic, cauza la nivelul creierului este o dereglare a neurotransmițătorilor, în funcție de tulburare. Anumiți transmițători sunt implicați, și acolo funcționează și unele medicamente pe care le prescriem. În schimb, s-au observat modificări importante și prin psihoterapie.

Ce legătură există între anxietate si depresie?

Mulți consideră că nu există anxietate fără depresie. La majoritatea pacienților anxioși se descoperă un grad de depresie ușoară. Pentru tratare se folosește aceeași clasă de medicamente.

Cum putem să prevenim starile anxioase?

Un stil de viață mai sănătos, schimbarea modului de viață – excluderea din alimentație a psihostimulantelor, a tuturor produselor care conțîn cofeină, și în general evitarea exceselor.

Care este cea mai eficientă terapie contra acestora?

Depinde de la persoană la persoană. Unele persoane nu tolerează psihoterapia și suntem nevoiți să apelăm la medicație. Ideal ar fi să le combinam pe cele două pentru a obține cele mai bune rezultate.

Ce au în comun anxietatea si depresia?

• agitație și îngrijorare extremă
• neliniștea
• durerea de cap și stomac
• dificultăți în luarea deciziilor

Cu ce gânduri ar trebui să ne prezentăm în cabinetul unui psihiatru?

Începem cu prezentul. Ce se întâmplă în prezent și ce a determinat pacientul să ia o decizie să vină să ceară ajutorul.

Apelăm la medicație doar în cazurile necesare, în cazul insomniilor. Folosim medicații care nu dau te fac sa depinzi de ele, administrate doar la nevoie și ulterior scoase de tot.

Cât de mult are de suferit stima de sine ?

Poate fi o cauza a anxietății. O persoană care nu are încredere în sine și se consideră nevaloroasă.

La ce trebuie să renunți dacă vrei să te recuperezi din anxietati:

• alcool, cofeină, stimulante, ciocolată sau zahăr în cantități mari. Aceste substanțe nu fac altceva decât să-ți crească nicelul de agitație, să-ți disturbe alimentația, odihna și treburile pe care le ai de făcut;
• renunță la alimentația de tip fast food. Este plină de carbohidrați;
• lactatele slabe și pâinea albă nu-ți fac bine dacă ești anxios;
• verifică produsele pe care le cumperi din magazine. Trebuie să conțină cât mai puțini aditivi alimentari și coloranți;
• renunță la condimente. Folosește doar puțină sare.

Ce trebuie să faci ca să te simți mai bine?

• ceaiurile de plante și fructe uscate te ajută să te calmezi și-ți dau o stare generală bună;
• uleiurile volatile se folosesc pentru masaj, pentru băi relaxante sau pentru a parfurma camerele de dormit. Sunt foarte bune pentru anxiosi pentru că te ajută să dormi bine;
• micul dejun e bine să conțină ouă și legume proaspete. Îți dau energie suficientă și o stare generală bună;
• oricât de frig ar fi afară, tot e recomandat să faci 30 de minute de sport în fiecare zi.

Sursa: A7TV

Citeste mai departe:

Cum tratam atacurile de panica – CSID

Tratamentul tulburarilor de anxietate

Tratament depresie