Anxietatea de performanta
Anxietatea de performanta are un context. Dacă în trecut slujbele erau simple mijloace de a obține un venit care să ne asigure o viață confortabilă, în ultimii ani acestea au devenit identitatea noastră. Acum un secol, celebrul economist britanic John Keynes prevedea că în secolul 21 oamenii o să lucreze 15 ore pe săptămână. Practic inversa structura săptămânii, care urma să aibă 2 zile de lucru și 5 de weekend. Într-adevăr, numărul de ore petrecute la lucru s-a micșorat odată cu revoluția industrială. In schimb munca ocupă un loc mai proeminent ca niciodată în societatea noastră.
„Spune-mi ce muncești ca să-ți spun cine ești” – a devenit un motto al culturii vestice. Prima întrebare pe care ne-o adresăm unii altora este „Cu ce te ocupi?”. Facem acest lucru pentru a ne putea face o părere rapidă despre persoana cu care stăm de vorbă.
Ce este anxietatea de performanta?
Anxietatea de performanta reprezintă teama de a nu fi capabil să duci la capăt o sarcină.
Persoanele care se confrunta cu anxietatea de performanta își pot face griji că vor eșua înainte de a începe măcar să rezolve o problemă. Aceștia pot avea credința că eșecul va fi urmat de umilire și respingere. Anxietatea de performanta poate apărea în legătură cu orice sarcină, dar este frecvent întâlnită la serviciu.
Simptome Anxietate de Performanta
Intensitatea anxietății variază de la individ la individ. La unele persoane poate fi vorba de o stare de neliniște și agitație înainte de a face o prezentare importantă la birou. Pentru altele simplul gând al responsabilităților profesionale poate declanșa atacuri de panică.
Anxietatea de performanta se poate manifesta atat prin simptome fizice (transpiratii excesive, tremuraturi, tensiune musculara, simptome la nivel emotional (irabilitate, nesiguranta, frica de esec), dar si comportamentale (nevoie de validare, perfectionism).
Dacă nu este tratată, starea de anxietate se poate transforma într-o tulburare de anxietate generalizată.
Jonathan Berent, psihoterapeut și autor al cărții „Work makes me nervous” (Munca mă face tensionat), care a lucrat cu peste 10.000 de angajați, spune că anxietatea la locul de muncă, cu diferite grade de intensitate, este o veritabilă epidemie. Simptomele anxietatii de performanta variază de la griji obsesive și ruminație, la frica de a nu părea anxios și comportament evitant. Acesta menționează și că unii clienți se simțeau atât de rușinați de faptul că se înroșesc la birou din cauza anxietății încât au făcut operații (simpatectomie endoscopică transtoracică) pentru a tăia nervii care cauzează această reacție.
Anxietatea la locul de muncă costă economia din SUA mai mult de 40 de miliarde de dolari în fiecare an.
Această sumă este rezultatul unei combinații dintre lipsa de productivitate din cauza stresului și absența de la locul de muncă din cauza anxietății. De fapt, totalul zilelor libere luate din cauza anxietății este de 4 ori mai mare decât pentru alte afecțiuni care nu sunt letale. Anxietatea de performanta împiedică angajații să-și atingă potențialul, putând chiar să le distrugă cariera.
Anxietatea de performanta la locul de muncă poate fi cauzată de o multitudine de factori: stresul de acasă; probleme financiare; un mediu de lucru toxic; sau poate fi urmarea unor trăsături de personalitate care erodează de-a lungul timpului sănătatea psihică: ambiția și perfecționismul.
Cauze Anxietate de Performanta
Anxietatea de performanta poate fi cauzata de o varietate de factori, printre care elementele psihologice si sociale.
- factori psihologici: frica de esec, perfectionism, increderea scazuta in sine.
- factori sociali: mediul competitiv, presiunea sociala, comparatia cu ceilalti.
Ce rol joaca ambiția și perfecționismul?
Ambiția și perfecționismul pot avea conotații pozitive într-o lume competitivă, obsedată de succes. In aceeasi lume mediocritatea e considerată uneori mai crudă decât moartea. Pentru experții în sănătate mintală, ambele trăsături sunt o potențială amenințare pentru sănătatea psihică.
Ambiția poate fi de 2 feluri:
ambițe intrinsecă, atunci când motivația vine din interior și ne raportăm la noi înșine: „Vreau să simt că viața mea are sens. Vreau să schimb lumea în bine.” Persoanele cu acest tip de ambiție tind să fie mai fericite.
Credința generală este că ambiția ne ajută să avem succes. Este o calitate dezirabilă la copiii noștri, pe care o încurajăm și o cultivăm. Ambiția ne poate ajuta, într-adevăr, să obținem slujbe bine plătite și poziții de conducere, însă prețul pe care îl plătim este unul extrem. Poate duce catre anxietatea de performanță. Un studiu a descoperit că persoanele ambițioase merg la cele mai bune facultăți si obțin cele mai bine plătite și prestigioase slujbe. Insă aceștia trăiesc mai puțin decât populația generală. In plus au un nivel de fericire doar puțin mai ridicat decât al persoanelor mai puțin motivate. De asemenea, ambiția fără scrupule, atunci când cineva ar face orice pentru a obține ceea ce își dorește, este corelată cu un risc crescut de tulburări de personalitate și alte afecțiuni psihice.
Pe scurt, pare că beneficiile ambiției sunt adesea depășite de dezavantaje.
Astfel, daca grija referitoare la copii nostri este să aibă vieți fericite și sănătoase, e mai bine să nu punem prea mult accent pe succesul profesional.
- Tendința de a avea standarde nerealist de înalte,
- tendinte care fie nu pot fi atinse
- tendinte care pot fi atinse doar cu mare dificultate.
Sunt niste trăsături din ce în ce mai comune la noile generații. Aceasta este un drum batatorit catre anxietatea de performanta.
O meta-analiză recentă, a evaluat nivelul perfecționismului în populația generală, din 1989 până în 2016. A descoperit o creștere semnificativă a perfecționismului la studenții și proaspeții absolvenți din America, Canada și Marea Britanie. Cercetătorii au descoperit că aproape toți cei 40.000 de tineri chestionați aveau trăsături de perfecționism. Aceștia le-au corelat cu incidența crescută a problemelor de sănătate psihică, precum anxietate, depresie și tulburări de alimentație, la această grupă de vârstă.Perfecționismul nu e o calitate care ne ajută să fim cea mai bună variantă a noastră, ci în mod ironic, e o slăbiciune care ne îmbolnăvește.
Perfecționismul a fost asociat cu nenumărate probleme psihice, precum: depresie; anxietate (inclusiv la copii); auto-vătămare; anxietate socială; tulburare obsesiv-compulsivă; mâncat compulsiv; anorexie; bulimie; sindrom de stres post-traumatic; insomnie; suicid. În plus, unele cercetări sugerează că cu cât este mai ridicat nivelul de perfecționism al unei persoane, cu atât aceasta o să sufere de mai multe tulburări psihice.
În schimb, avantajele aduse de perfecționism sunt puține și neglijabile. Aceeași meta-analiză din 2016 a descoperit că atleții care au standarde înalte au foarte puține beneficii sau niciun beneficiu față de oponenții cu standarde mediocre. În plus, aceștia aveau rate mult mai mari de burnout. Problema perfecționismului, la fel ca în cazul persoanelor care se închină la altarul profesiei lor, este că atunci când au un eșec, nu se simt doar dezamăgiți, ci simt rușine față de cine sunt. Fuga după perfecțiune este fuga după identitate și sens. Pentru că perfecțiunea e imposibil de obținut, mai devreme sau mai târziu, aceste persoane vor fi forțate să se confrunte cu golul din viața lor.
Cum putem combate eficient?
Te intrebi cum sa gestionezi anxietatea de performanta? Dacă te-ai regăsit în rândurile de mai sus nu este cazul sa te alarmezi. Nu înseamnă că ești condamnat la o viață mai scurtă și la o serie de afecțiuni psihice ce îți vor afecta întreaga existență. Anxietatea de performanta, este la fel ca orice tip de anxietate, poate fi vindecată sau ținută sub control. Iată ce poți face pentru a reuși:
1. Redefinește succesul
Cu toții avem nevoie de un scop pentru a avea o un stil de viață plin de sens, care merită trăită. La momentul actual, societatea ne învață că acel scop trebuie măsurat în bani, premii și succese profesionale. Studiile arată că legarea valorii noastre de succesul financiar nu face decât să ne afecteze fericirea și bunăstarea. Banii nu îndeplinesc nevoile psihologice de bază, precum senzația de apartenență și competență. În plus, atunci când punem prea mult accent pe venituri și pe succesele profesionale, avem tendința de a ne compara mai mult cu alții.
Tindem să avem niveluri crescute de stres și anxietate.
Tindem să avem mai puțină autonomie decât cei care pun puțin preț pe aceste aspecte. În plus, dacă se întâmplă să piardă aceste lucruri, slujba, averea și statutul profesional, aceste persoane se pierd și pe ele în același timp. Studiile arată că pierderea slujbei este asociată cu rate crescute de suicid.
O alternativă la această definiție a succesului o reprezintă cea oferită de psihologul Erik Erikson. Conform acestuia,
pentru a avea o viață cu sens, oamenii trebuie să dobândească o anumită abilitate la fiecare etapă a vieții.
De exemplu, crearea unei identități în adolescență este o provocare cheie în dezvoltare. La maturitate, principalul obiectiv este de a crea conexiuni intime cu alții. Teoria sa este sprijinită de un studiu Harvard desfășurat pe o perioadă de 79 de ani, care a descoperit că relațiile noastre și cât de fericiți suntem în ele reprezintă cel mai important predictor al fericirii și sănătății noastre fizice și psihice. La vârsta mijlocie, obiectivul este dezvoltarea generativității. Adică de a ajuta alți oameni să-și atingă scopurile și potențialul.
Cu alte cuvinte, succesul nostru ca adulți este definit de depășirea etapei egoiste a tinereții, când totul era despre noi. Realizam că suntem doar o mică parte dintr-o țesătură mare a lumii. Constientizam că trebuie să facem tot ce putem pentru a conserva această țesătură pentru generațiile ce urmează. Creșterea copiilor și a nepoților, mentoratul sau voluntariatul sunt doar câteva maniere de a ne aduce contribuția și de a fi niște adulți de succes. Odată ce începi să faci aceste lucruri, vei vedea că simți mai puțină presiune să fii cel mai bun la locul de muncă și vei reacționa mai bine în fața evenimentelor neplăcute.
2. Schimbă-ți gândirea
Atunci când vine vorba de starea de anxietate, nu situațiile sau evenimentele cauzează simptomele anxietatii, ci felul în care noi le interpretăm. Concret, cand vorbim de anxietatea de performanta, ne temem de ceea ce o să creadă ceilalți despre noi sau cum o să ne eticheteze dacă nu ne ridicăm la anumite standarde. Această anxietate cat si frica de esec ne afectează performanța. Temerea noastră ajunge să se tranforme într-o profeție care se autoîndeplinește. Gandurile negative ne afectează atât de mult încât ajung să devină realitate. Antidotul constă în primul rând în mindfulness, starea de a fi prezent și conștient.
Încearcă să fii atent la ceea ce gândești, și de fiecare dată când detectezi un astfel de gând, să te oprești. La început nu va fi ușor, mai ales după ani și ani în care ai avut variații ale acelorași gânduri. Acestea au devenit aproape o a doua natură. Dar dacă perseverezi, vei observa progrese.
Al doilea pas după ce ai conștientizat ce îți trece prin minte este să chestionezi acele gânduri. Te-ai oprit vreodată să te întrebi dacă temerile tale au vreo bază reală? Sau cât de probabil e să ai dreptate?
Încearcă să-ți schimbi discursul interior din
„Nimănui nu o să-i placă prezentarea mea și toată lumea o să râdă de mine”
„Poate că unora nu o să le placă prezentarea mea, dar asta nu înseamnă că nu este bună. Iar reacțiile lor vor fi probabil politicoase”.
Încearcă să ții minte că nu există totul sau nimic și schimbă narațiunile din mintea ta.
3. Redefinește eșecul
Anxietatea de performanta gravitează în jurul fricii de evaluări negative. Cele mai multe persoane care se confrunta cu anxietatea de performanta se tem excesiv de critică (fie că e constructivă sau distructivă). O privesc ca pe un semn incontestabil de eșec. Realitatea este însă că greșelile și eșecurile fac parte din viață. Fuga nu este o tactică eficientă de a scăpa de ele. Comportamentul evitant nu face decât să-ți alimenteze anxietatea și să te oprească din a te dezvolta. Combaterea emotiilor negative este cheia.
O alternativă sănătoasă este să te concentrezi pe ce o să faci atunci când o să se întâmple.
Acest lucru te va ajuta să-ți calmezi temerile și nesiguranțele. Dacă ai un plan de rezervă, e mai probabil să faci față cu succes oricăror provocări.
Greșelile pot fi o oportunitate extrem de valoroasă de a învăța și de a evolua, sau pot fi factorii unei căderi psihice. Totul depinde de tine și cum te raportezi la aceste evenimente normale din viață.
5. Înfruntă-ți temerile
O consecință a perfecționismului și o sursă mare de anxietate o reprezintă frica irațională și exagerată de a face greșeli. Așa cum am menționat, cea mai bună metodă de a ne vindeca anxietatea de performanță este de a ne înfrunta temerile. Ne putem expune la lucrurile de care ne e cel mai groază. Asigură-te că această expunere este făcută gradual, cu sprijinul celor apropiați sau a unui specialist în sănătate psihică. Vei vedea că odată ce se va confirma că lumea nu se sfârșește și consecințele nu sunt atât de catastrofale pe cât îți imaginai, greșelile nu vor mai fi inamicul numărul 1.
Iată câteva exemple de situații la care te poți expune:
întârzie 15 minute la o întâlnire
spune-le colegilor că ești obosit (sau o altă trăsătură pe care o consideri o slăbiciune)
lasă în mod conștient câteva momente de tăcere inconfortabilă în timpul prânzului cu un coleg de muncă
trimite un email care conține câteva greșeli
vorbește în timpul unei ședințe fără să exersezi mental înainte ce o să spui
Scapa acum de anxietate! Apeleaza la ajutor specializat
Scapa acum de anxietate! Apeleaza la ajutor specializat
ambițe intrinsecă, atunci când motivația vine din interior și ne raportăm la noi înșine: „Vreau să simt că viața mea are sens. Vreau să schimb lumea în bine.” Persoanele cu acest tip de ambiție tind să fie mai fericite.
ambiție extrinsecă, atunci când ne raportăm la cei din exterior: „Vreau să fiu mai bogat decât alții. Vreau să fiu văzut ca cineva puternic și influent.” Acest tip de ambiție poate contribui la dezvoltarea anxietății, depresiei și altor afecțiuni psihice.