Simptome depresie, cauze, tratament - Clinica Hope
simptome depresie

Simptomele depresiei

Episodul depresiv major reprezintă o tulburare a dispoziției în care sunt prezente cel puțin 5 din următoarele simptome, pe parcursul aceleiași perioade de 2 săptămâni, iar simptomele reprezintă o schimbare semnificativă față de dispoziția obișnuită a persoanei:
dispoziție depresivă în cea mai mare parte a zilei, în majoritatea zilelor

 

Simptomele depresiei pentru pacient:
– vă puteți simți trist, nu vă mai amuză nimic
– sunteți abătut, posomorât, fără chef
– vă simțiți inutil, nefericit, vă vine să plângeți cu ușurință
– sentiment de lipsă de speranță, care se intensifică (începeți să vedeți numai „partea goală a paharului”, nu mai vedeți nimic bun în jur, deveniți cinic, totul vă dezamăgește, inclusiv dumneavoastră, viața pare să nu aibă sens/rost, nu mai vedeți ieșirea din situațiile în care vă aflați)
– sentiment de neputință (viața începe să pară din ce în ce mai dificilă, situațiile care altădată vi se păreau ușor de rezolvat acum devin un efort/o sursă de suferință)

Aceste sentimente de lipsă de speranță (hopelessness) și de neputință (helplessness) sunt cele mai importante caracteristici ale tristeții din depresie, și sunt și markeri ai evoluției sub tratament.

Majoritatea pacienților afirmă că starea din depresie este diferită de cea din tristețea obișnuită sau cea resimțită de exemplu la moartea unei persoane dragi, fiind cel mai adesea resimțită ca o durere sufletească chinuitoare, greu de suportat.

Aproape jumătate afirmă că nu există un standard pentru simptome în depresie, acestea variind în cursul zilei, fiind mai severe dimineața și ameliorându-se treptat spre seară.

Simptomele depresiei pentru familie/cunoscuți:
– puteți observa că persoană e mai mereu tristă, pare că ar fi plâns
– nu pare să se mai bucure, nu mai râde, nu mai vrea să participe la evenimente vesele (chefuri, excursii, etc.)
– tristețea devine vizibilă pe fața și corpul persoanei suferinde: are ochi triști, plânși, colțurile gurii coborâte, privire plecată, își frământă mâinile
– vorbește cu dificultate, cu voce joasă, stinsă, care abia se aude
– nu mai are încredere în forțele proprii
– vorbește despre viitorul său în termeni sumbri, nu vede nimic bun la sine, în jur sau în viitor
– este pesimist (și nu îi „stă în fire”)
– la copii și adolescenți: devin mai nervoși, mai irascibili, se închid mai mult în camera lor, nu vorbesc despre ceea ce îi preocupă
– la bătrâni: par mai suferinzi, sunt lamentativi sau iritabili, se plâng de mai multe simptome somatice ca de obicei, povestesc mai des despre moarte sau despre suferințele lor din trecut („am avut o viață grea”, „să vină moartea să mă ia”, etc.)
– scăderea marcată a interesului sau a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, în cea mai mare parte a perioadei

Simptomele depresiei pentru pacient:
– nu mai aveți chef să mergeți la serviciu
– nu mai aveți chef să vă întâlniți cu cunoscuți/prieteni
– nu mai aveți chef să ieșiți din casă
– nu vă mai bucură evenimentele plăcute ale vieții, copiii, hobby-urile
– vă pierdeți pofta de viață, plăcerea de a trăi
– totul vi se pare inutil, fără scop sau nu vă mai interesează

Simptomele depresiei pentru familie/cunoscuți:
– devine retras, singuratic
– stă mai tot timpul singur (ceea ce nu obișnuia)
– inventează scuze să nu iasă din casă (spune că e obosit, că are alte treburi, etc.)
– nu mai reacționează la evenimentele fericite ale vieții
– îi scad randamentul sau eficiența la muncă
– nu mai vrea să facă acele activități care altădată îi plăceau sau îl pasionau (hobby-urile, prietenii)
– nu mai are chef să se uite nici măcar la televizor sau să converseze cu membrii familiei

Deseori familia și colegii de serviciu observă cel mai ușor aceste semne, fiind printre cele mai frecvente motive de a-l aduce pe cel suferind la medic.

– o modificare a greutății cu mai mult de 5% (scade în greutate sau câștigă, nu mai are poftă de mâncare sau din contră, mănâncă mai mult decât de obicei – mănâncă la supărare sau la nervi)
– insomnie sau somn prea mult aproape în fiecare zi (nu reușește să adoarmă sau se trezește prea devreme deși își dorește să doarmă, se chinuie noaptea să adoarmă, iar lipsa somnului se simte, a două zi fiind obosit, somnoros, nervos, amețit sau din contră, pare că singurul lucru pe care îl face este să stea în pat, să moțăie sau chiar să doarmă și ziua și noaptea, somnul este neodihnitor, agitat, cu coșmaruri)
– agitație sau lentoare psihomotorie observată de către alții

Simptomele depresiei pentru familie/cunoscuți:
– pare să nu își găsească locul, este neliniștit
– își frământă mâinile, se „foiește” prin casă
– devine mai nervos și mai irascibil decât de obicei, uneori tremură sau prezintă episoade bruște de agitație
– pare să fie tensionat, încordat sau panicat
– poate chiar să aibă comportamente bizare
– nu mai ascultă de nimeni, se agită și își face rău

sau

– a devenit din ce în ce mai apatic, mai lent în mișcări și în vorbire, mai greoi
– îi este greu să se deplaseze chiar și în casă
– nu mai vrea să iasă din casă
– nu mai poate merge la serviciu sau la școală
– „zace” la pat
– nu mai are energie să se îngrijească de alții sau de el însuși
– fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi

Simptomele depresiei pentru pacient sau familie/cunoscuți:
– vă puteți simți epuizat, permanent obosit
– vă pierdeți treptat energia, vitalitatea, pofta de viață
– vă treziți mai obosit decât v-ați culcat
– nu mai aveți forță, elan pentru activitățile curente, pe care le faceți cu dificultate, greoi, parțial sau chiar deloc

– sentimente de inutilitate sau culpă excesivă și inadecvată, care poate să fie delirantă și care nu este doar autoreproș sau culpabilizare legată de a fi suferind

Unele persoane pot suporta cu greu scăderea energiei și devin iritați, nervoși, iar alții caută alte boli care să explice această oboseală.

Simptomele depresiei pentru pacient sau familie/cunoscuți:
– inițial pot fi vagi sentimente de inadecvare, de a nu fi „suficient” de bun/bună soț/soție, de a nu mai fi bun la serviciu/de a nu reuși un proiect
– de a fi greșit față de anumite rude/prieteni
– apoi treptat apar îngrijorări legate de anumite situații din viață, în care ar crede că a ales greșit, că „nu ar fi trebuit să..”
– că e vinovat de dificultățile din viața altora
– că este inutil/„bun de nimic”
– crede că este, „o povară”, crede că „celorlalți le-ar fi mai bine fără mine”, că existența lui „le face celorlalți rău”
– uneori se consideră vinovat de problemele întregii lumi, se consideră „cel mai mare păcătos”, că va fi pedepsit de Dumnezeu, pierzând în cazuri severe legătura cu ceea ce poate fi real (idee delirantă)

Uneori persoana poate avea halucinații, care pot fi sau nu congruente cu dispoziția, adică pacientul poate vedea, auzi, simți lucruri care nu există în realitate și care sunt sau nu legate de tristețe. De exemplu, o femeie în vârstă poate să își vadă lângă pat soțul (mort de mulți ani) care o strigă să vină la ea sau poate să audă o voce care îi vorbește urât pe stradă, fără să fie nimeni acolo.

În cazuri severe, persoana poate să aibă idei delirante, cu sau fără legătură cu tristețea: că este urmărită, că cineva îi vrea mortea, o otrăvește, o persecută sau o prejudiciază pe ea sau pe cineva apropiat, că este posedată, că se vorbește despre ea, că este vinovată de nenorocirile celorlalți, că este păcătoasă, că va săraci, că ea sau cei apropiați vor muri de boli grave, etc. (idei delirante depresive), dar rar pot apărea și idei delirante de mărire, grandoare, mistice etc (idei delirante expansive). Uneori se întâmplă ca familia să nu sesizeze că persoana este tristă de mai mult timp, dar să o aducă la spital abia când observă comportamente legate de aceste idei delirante.

– diminuarea capacității de concentrare, de gândire sau indecizie, care se manifestă aproape tot timpul (nu pot fi atenți mult timp la conversații, la serviciu sau la activitățile zilnice, au sentimentul că au „mintea tulbure”, că au gândirea „încețoșată”, că este blocată, le e greu să se hotărască ce vor, sau să înceapă o acțiune și le este dificil să se concentreze apoi să o termine, au tulburări de memorie din cauza faptului că a scăzut capacitatea de a se concentra, ceea ce uneori poate fi singurul motiv pentru care ajung la medic)
– gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte), ideație suicidară recurentă ori o tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului

Simptomele produc suferință semnificativă și deteriorează marcat funcționarea persoanei în viața profesională, socială, familială și în alte domenii importante de activitate.

 

Ce alte simptome pot apărea în depresie?

În multe cazuri, alături de simptomele pincipale enumerate mai sus, pot apărea și semne și simptome fizice, care uneori întârzie sau încurcă punerea diagnosticului adecvat. Dacă persoana suferă de o boală somatică, durerea va fi mai intensă dacă boala coexistă cu depresia.
Multe din aceste simptome fizice sunt datorate însă anxietății.

Depresia este asociată frecvent cu anxietatea (90% din cazuri), definită ca senzație de tensiune, emoție intensă sau frică, fără un motiv aparent sau mult mai intensă, inadecvată sau în exces față de cauza care o provoacă, atunci când aceasta există. Anxietatea poate fi bruscă și foarte intensă, sub forma unui atac de panică sau generalizată, de obicei de intensitate mai redusă, dar persistentă.

Simptome fizice asociate depresiei, care apar mai frecvent, sunt:
– Cefalee; migrenele se accentuează în timpul unui episod depresiv
– Tremor al membrelor
– Senzație de slăbiciune în picioare, fasciculații musculare (tresăriri ale mușchilor) sau parestezii (furnicături la nivelul pielii)
– Tensiune musculară, neliniște
– Tulburări digestive: senzații de greață, „arsură” sau „nod în stomac”, diaree sau constipație cronică, aerocolie (balonare), dureri abdominale vagi, difuze, lipsa poftei de mâncare
– Vertij, senzație de „cap tulbure”, amețeală
– Dureri la nivelul pieptului, ca o senzație de greutate, apăsare; senzație de lipsă de aer sau sufocare; palpitații; creșteri ale tensiunii arteriale
– Transpirații sau valuri de frig sau de căldură
– Lombalgii, dureri musculare și articulare
– Oboseală, în pofida unui somn de cel puțin 6-8 ore
– Creșterea frecvenței micțiunilor
– Sincope
– Tulburări ale menstruației, tulburări de dinamică sexuală

Toate aceste simptome fizice trebuie investigate atent de medicul de familie, de medicul endocrinolog, neurolog, cardiolog sau de alte specialități înainte de a le atribui depresiei. Este însă necesar de reținut că depresia, mai ales cea asociată cu anxietate, poate avea și simptome fizice, care pot fi multiple și afectează toate aparatele și sistemele („mimează orice boală”).

citește mai departe

CAUZE DEPRESIE

SUICID

DEPRESIA POST PARTUM

DEPRESIA LA COPII SI ADOLESCENTI

DEPRESIA LA BATRANI

TRATAMENT DEPRESIE

Programeaza-te
Call Now Button