Atacul de panica

Cauzele si Simptomele Atacului de panica

 

Atacul de panica este un episod brusc de frică intensă care declanșează reacții fizice severe atunci când nu există niciun pericol real sau o cauză aparentă. Atacurile de panică pot fi foarte înspăimântătoare. Când apar atacuri de panica, s-ar putea să credeți că pierdeți controlul, aveți un atac de cord sau chiar muriți.

Multe persoane au doar unul sau două atacuri de panică în timpul vieții lor, iar problema dispare atunci când se termină o situație stresantă. Dar dacă ați avut atacuri de panică dese, recurente, neașteptate și ați petrecut perioade îndelungate de frică constantă de un alt atac, este posibil să aveți o afecțiune numită tulburare de panică.

Tulburarea de panică este una din multiplele forme de tulburări de anxietate.

 

Atacul de panica – Cauze

Deși cauzele exacte pentru atacul de panica și ale tulburării de panică nu sunt clare, tendința de a avea atacuri de panică are loc în familii. De asemenea, pare să existe o legătură cu tranzițiile majore ale vieții, cum ar fi absolvirea facultății și intrarea la locul de muncă, căsătoria sau un copil. Stresul sever, cum ar fi moartea unei persoane dragi, divorțul sau pierderea locului de muncă pot provoca, de asemenea, atacuri de panică.

Atacurile de panică pot fi, de asemenea, cauzate de afecțiuni medicale și alte cauze fizice.

 

Atacuri de panica noaptea

Atacul de panica pe timp de noapte (nocturne) poate să apară fără declanșare evidentă și te trezesc din somn. Ca și în cazul unui atac de panică în timpul zilei, puteți experimenta transpirație, ritm cardiac rapid, tremur, respirație grea, frisoane și un puternic sentiment de teamă.

 

Nu se știe ce cauzează atacurile de panică.

Factorii de bază pot include genetica, stresul și anumite schimbări în modul în care funcționează părțile creierului.

O primă concluzie..

Când suntem stresați, cam știm din ce cauză. Însă nu întotdeauna putem să le asociem pe cele două. Poate a fost cazul unei perioade mai dificile emoțional, dar am ales cumva să nu fim foarte atenți la cât de dificilă a fost acea perioada. Cumva corpul este cel mai bun avocat al sănătății noastre psihice. Ne spune: nu te supăra pe mine, dar te-a durut mai tare decât ai crezu… Sau perioada asta la muncă te-a consumat mai mult decât credeai tu și iată efectele. Atunci inima începe să bată mai tare, corpul începe să tremure, apare o senzație de amețeală sau neclaritate a posturii. Oamenii nu mai sunt siguri pe corpul lor. Acesta le da semne de stres, că suferă într-o formă sau altă.

 

 

Atacul de panica – Simptome

De obicei, atacul de panica începe brusc și se poate produce oricând, în orice moment al zilei. Unele semne pot fi:

Senzația de pericol iminent
Teama de a pierde controlul sau teama de moarte
Palpitații sau ritm cardiac rapid
Transpirație
Tremurături
Hiperventilație
Durere în piept (angina pectorală)
Agorafobie (teama de spații deschise)
Frisoane
Amețeală sau senzație de leșin
Furnicături în extremitățile membrelor

 

Manifestarile atacului de panica

O persoană a cărei tată avea un cancer pulmonar și avea anumite dificultăți de respirație într-un anumit moment, are imprimate aceste cunoștințe. Desigur că atunci când va veni momentul pentru atacul de panica, acesta va fi cu dificultăți de respirație și cu o senzație de sufocare. Persoanele care au trecut printr-o frică de a-și pierde controlul sau mințile vor avea mai degrabă un atac de panică cu amețeli, cu neclaritatea vederii sau cu dificultăți de concentrare. Căutate atent, toate simptomele pentru atacul de panica au o anumită simbolistică.

Diagnosticul pentru atacul de panica rămâne unul de excludere. Când am exclus orice alte cauze, când știm sigur că nu este infarct sau orice altă cauză mai gravă, ne putem gandi la atacul de panica. Acesta poate însă să fie reprezentat de o durere atroce în abdomen. Sunt persoane care se operează de mai multe ori la abdomen fără să aibă vreo problemă fizică.

 

Ce declanșează atacul de panica

Factorii care pot creste riscul de a dezvolta atacuri de panica sau tulburare de panică pot fi:

genetici, biologici sau psihologici:

Membrii din familie au suferit de atacuri de panica sau tulburare de panica
Un stres major aparut in viata, precum decesul sau o boală gravă a unei persoane dragi
Un eveniment traumatic, precum un abuz sexual sau un accident sever
Schimbări majore în viață, precum divorțul sau nașterea unui copil
Aportul excesiv de cofeină

 

Atacurile de panica si anxietatea

Tulburările de anxietate creează atât de multe probleme. Ne afectează viață atât de mult sau unii dintre oameni își văd de viață, trec peste și viața merge înainte…

Marea majoritate a oamenilor de multe ori nici nu știu că o parte din simptomele lor sunt semne de anxietate. S-ar putea să le ignore până la un moment dat. Aceste simptome se acumulează și ajung să ne deranjeze viața. Persoanele cu tulburări de anxietate sunt persoane care suferă foarte intens și sunt foarte îngrijorate de ceea ce li se întâmplă. Persoanele care au trecut prin aceste stări știu că nimic nu li se pare mai înfiorător decât perspectiva că ar putea să aibă încă un atac de panică. Chiar dacă ele sunt tulburări pe care psihiatrii și psihoterapeuții nu le consideră foarte grave… și le recomandă oamenilor că sunt ușor de tratat și foarte frecvente. Recomand mai degrabă oamenilor să privească anxietatea ca un semnal al corpului că ceva este în neregulă în suflet … și rezolvabil.

 

Ce poate să determine o persoană să ajungă într-un atac de panică?

Acesta este bine să fie privit ca o expresie a unei suferințe emoționale. Sigur că există și un fond genetic. Sunt persoanele care au membri anxioși  în familie, sau persoane care au fost expuse la multiple forme de îngrijorare de-a lungul timpului. Tinde să devină o manifestare relativ românească. Foarte multe femei/mame sunt extrem de panicoase. Acestea vor fi mai predispuse în viața adultă să facă atacuri de panică. Deci dacă mama este mai panicoasă, fiica este mai predispusă să facă atacuri de panică sau alte forme de tulburări anxioase.

Aici apare o discuție întreagă. Psihoterapeuții spun că este o sensibilitate învățată , iar psihiatrii și neurologii spun că este o sensibilitate genetică. Cu cât însă numărul de rude care au tulburări de anxietate mai mare, firește că impactul genetic va fi mai mare.

Tulburările de anxietate trebuie privite în primul rând ca o expresie a suferinței emoționale.

 

Ce este suferința emoțională?

Ceva ce nu merge bine în viața mea. Nu trebuie neapărat să fie ceva foarte evident, cum ar fi stresul la locul de muncă. Dar poate să apară și după o perioadă de stres prelungit la locul de muncă. Poate să însemne și teama că părinții ar putea păți ceva. Nu vreau să conștientizez cât de prost merge relația cu soțul meu. Ignor modul cum ne vorbim sau că nu petrecem timp împreună, însă corpul meu știe mai bine ce se întâmplă și reacționează ca atare.

Suntem foarte obișnuiți să căutăm boli, nu merge inima, am probleme cu stomacul, etc. Însă nu acordăm timp și importanță la cât suntem de fericiți în viață noastră. Câte suferințe sub formă de pietre de moară car eu zi de zi. Pe măsură ce oamenii vor putea să rezolve problemele de sănătate ale inimii și stomacului, sper din tot sufletul că va veni și locul fericirii… să-i acordăm importanța cuvenită. Din păcate, creierul nu funcționează în termeni pe care i-am putea avea dacă nu suntem mulțumiți cu viața noastră. Știm că nu putem fi mulțumiți tot timpul, dar este bine să avem planuri. Știu că voi avea o perioada stresantă, dar uite că ăsta este planul ca să ies din ea și recompensa aferentă.

 

---

 

Interviu cu Dr Gabriela Bondoc – Medic Primar Psihiatru și Psihoterapeut în cadrul Clinicii Hope.

Sursa: SperantaTV