Atrofierea creierului – Ce inseamna si cum poate fi prevenita

Atrofia sau atrofierea cerebrala (atrofierea creierului) este o afectiune neurologica care implica pierderea de neuroni, dar si legaturile dintre acestia. Se regaseste in boli precum Alzheimer, dementa si scleroza multipla. Unele persoane afectate ar putea avea nevoie, in cele din urma, de ingrijiri supravegheate. Acestea pot fi acasa sau intr-un azil, deoarece tulburarile specifice, precum accidentul vascular cerebral, pot afecta calitatea vietii.

Ce inseamna atrofierea creierului?

Atrofia, sau atrofierea, este un proces progresiv de reducere în număr sau dimensiuni a unei mase de celule sau țesuturi din cadrul oricărui organ. Acesta apare după finalizarea dezvoltării normale a respectivului organ.

Atrofia cerebrală (atrofierea creierului) nu este o boală propriu-zisă. Este un fenomen caracterizat de: scăderea numărului de neuroni peste un anumit prag, dar și a scaderii numărului de conexiuni, prin care aceștia comunică între ei. În general, conceptul de atrofie cerebrală este folosit ca sinonim pentru „îmbătrânirea” creierului. Aceasta apare în mod normal odată cu înaintarea în vârstă sau în cadrul unor boli care afectează creierul. Volumul de neuroni scade cu până la 10% la varsta 60 de ani. Această îmbătrânire capătă valențe patologice de obicei când este discordantă cu nivelul așteptat pentru vârsta respectivă.

Atrofia cerebrala – diagnostic

Primul pas in diagnosticarea atrofiei cerebrale îl reprezintă evaluarea clinică a pacientului, a istoricului medical și a simptomatologiei. Se pot efectua o serie de teste psihologice și chestionare pentru evaluarea funcțiilor cerebrale (memorie, limbaj, atenție, orientare etc.).

Atrofia cerebrală, localizarea si severitatea acesteia sunt puse în evidență prin tehnici imagistice. Ex: tomografie computerizată (CT) sau examenele de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN). Informațiile obținute în urma investigațiilor imagistice trebuie încadrate în contextul clinic al pacientului.

Tipuri de atrofie cerebrala

Atrofierea se împarte în două categorii, după cum urmează:

• Generalizată, sau globală, atunci când atrofia implică întreg creierul. Apare mai frecvent la vârste înaintate. Se manifestă prin pierderea progresivă a anumitor abilități intelectuale, până la instalarea demenței.
• Focală, sau localizată, atunci când atrofia afectează o zonă limitată a creierului. Ex: dupa un traumatism cranio-cerebral sau accident vascular. Manifestările sunt legate de pierderea sau alterarea funcției de care aceste arii ale creierului erau responsabile. Ex: probleme locomotorii, tulburări de limbaj, tulburări de memorie etc.

Atrofierea creierului – cauze

Orice cauză de distrugere a celulelor neuronale determină atrofierea creierului. Un anumit grad de atrofie, bine tolerat, apare în mod normal odată cu înaintarea in vârstă, însă atrofia semnificativă clinic se asociază cu:

• Leziuni
  • Traumatisme cranio-cerebrale
  • Accident vascular cerebral (hemoragic sau ischemic)
• Boli cronice
  • Bolile neurodegnerative (boala Alzheimer, demența fronto-temporala, boala Parkinson)
  • Bolile cu substrat inflamator (scleroza multiplă)
  • Boli de metabolism ereditare
• Infecții
  • HIV/SIDA
  • Neurosifilis
  • Encefalita (boală inflamatorie a creierului frecvent de natură virală)

Nu este clar de ce se dezvolta aceste conditii. Expertii sugereaza ca ele sunt urmarea factorilor genetici, dar si de mediu. De pilda, unele afectiuni dobandite, cum ar fi sifilisul, pot implica micsorarea cerebrala si dementa degenerativa. Unii cercetatori sugereaza ca imbatranirea poate fi asociata cu atrofia lent progresiva. Nu se stie cu siguranta daca acest lucru are vreun efect sau nu asupra abilitatilor unei persoane.

Atrofierea creierului – simptome

Atrofia cerebrală nu este o entitate clinică de sine stătătoare, ci apare asociată cu multiple afecțiuni medicale. Tabloul clinic este variabil – este dominat de afecțiunea de bază și depinde de localizarea și severitatea afectării creierului.

Manifestări frecvente sunt:

• Demența – afectarea progresivă a performanței cognitive cu răsunet in viața de zi cu zi. Acest declin cognitiv se manifestă prin degradarea memoriei, dezorientare; scăderea capacității de organizare sau de a îndeplini activități obișnuite. Ex: mersul la cumpăraturi, gătit, spălat etc.; modificări de personalitate, tulburări ale dispoziției, afectarea mișcării si a coordonării, halucinații.
• Crize convulsive – modificări ale activității electrice din creier. În funcție de gradul de afectare si de localizare se manifestă printr-o varietate de simptome: dezorientare; încleștarea dinților, spasme musculare, pierderea stării de conștiență.
• Afazia – tulburare care implică deficite în exprimarea și înțelegerea limbajului vorbit sau scris.

Atrofierea creierului – tratament

Dată fiind asocierea cu mai multe boli neurologice, nu există un tratament specific pentru atrofia cerebrală. Tratamentul trebuie individualizat în funcție de situație. Prognosticul este influențat de cauza ce stă la baza atrofiei, de localizarea si severitatea acesteia. Unele simptome, precum convulsiile si problemele locomotorii, pot fi gestionate si tratate. Leziunile produse de accidentul vascular cerebral sau traumatismele cranio-cerebrale reprezintă întâi de toate apanajul neurologiei. Acești pacienți necesită îngrijiri medicale imediate și programe de recuperare neurologică, motorie și cognitivă, cu un potențial bun de recuperare a deficitelor.

Declinul cognitiv determinat de atrofie și simptomatologia asociată sunt tratate de obicei de către medicul psihiatru. Tratamentul ajuta la încetinirea procesului deteriorativ si gestionarea simptomatologiei. Simptome asociate pot fi: schimbările dispoziționale și de personalitate, dezorientarea, neliniștea sau agitația psihomotorie. Cel mai recomandat este un control regulat care să identifice o eventuală problemă încă dintr-o fază incipientă. Astfel problema gasită timpuriu poate fi tratată și se poate întarzia sau opri procesul de atrofiere.

Persoanele cu un grad foarte avansat de atrofie cerebrală necesită supraveghere permanentă din partea familiei sau instituționalizare. Vorbim despre afectarea importantă a memoriei, dezorientare totală cu episoade confuzionale, limitare a mișcărilor etc.
Specialiștii recomandă:

• controlul regulat al tensiunii arteriale,
• o alimentație bazată pe alimente proaspete și neprocesate,
• o viată activă, atât fizic, cât și social.

Unele cercetări sugerează că un complex de vitamine format din Omega 3 și B-uri, precum și exercițiile fizice, pot încetini progresul atrofiei.

Este posibila reversibilitatea atrofiei cerebrale?

În prezent nu este clar în ce măsură este reversibilă atrofia cerebrală. Precum alte organe, creierul are o mare capacitate de reparare a deteriorărilor și de adaptabilitate. Când o arie limitată este răspunzătoare pentru un anumit deficit, creierul are capacitatea de a înzestra o altă arie sănătoasă cu îndeplinirea acestei funcții pentru a compensa deficitul. Aceste măsuri compensatorii sunt importante pentru a întârzia sau masca manifestarea declinului cognitiv.

Atrofierea creierului la batrani

Un grad ușor de atrofie a creierului nu este întotdeauna o preocupare. Degenerarea neuronală este normală odată cu înaintarea în vârstă. Incidența accidentului vascular cerebral, a leziunilor de substanță albă și a demenței crește, de asemenea, odată cu vârsta. La fel este și nivelul de afectare a memoriei. Multiple studii de specialitate arată că exercițiile fizice regulate, o dietă sănatoasă și consumul scăzut de alcool pot să ajute creierul îmbătrânit. Înaintarea în vârstă vine cu o multitudine de amenințări la adresa creierului. Obiceiurile de viață, cum ar fi o dietă nesănătoasă, sedentarismul și fumatul sau consumul de alcool în exces pot complica și mai mult lucrurile. Din fericire, la fel ca alte simptome ale îmbătrânirii, atrofierea creierului ar putea fi încetinită prin renunțarea la obiceiurile nocive. Pe scurt, o viată sănătoasă și activă este metoda cea mai bună de prevenție împotriva afecțiunilor cerebrale specifice vârstei a treia!