Test Borderline » Află daca ai aceasta tulburare

Test Borderline 

Ne ajuta sau nu?

Odată cu popularizarea tulburării de personalitate borderline (BPD tradus ca Borderline Personality Disorder), tot mai multe persoane au început să suspecteze că ele sau cunoscuții lor ar putea suferi de BPD. Auto-diagnosticarea, mai ales prin mijloace neortodoxe, precum mass-media sau articole din reviste,  poate fi însă extrem de periculoasă. Acest lucru devine și mai îngrijorător dacă duce la auto-medicație sau la ignorarea sfaturilor medicilor. Nimic nu poate substitui cunoștințele și experiența profesioniștilor. Încerci să găsești un răspuns la întrebarea dacă ai BPD? Există o serie de simptome ce pot sugera prezența acestei tulburări.

Test borderline facut singur – avantaje si dezavantaje

Internetul a revoluționat modul în care se desfășoară medicina, dar și dinamica dintre medic și pacient. Dacă înainte, medicii aveau acces la informații greu de decodat și obținut de către pacienți, astăzi, tehnologia a egalizat terenul. Acum, la un click distanță, pacienții găsesc răspunsuri la întrebările lor, dar și lămuriri pe care medicii nu le-au oferit.  „Dr. Google” a ajuns să fie privit adesea cu mai multă încredere decât omologii săi umani. În zilele noastre, este aproape mereu consultat pentru o opinie alternativă de către pacienți.
Accesul neîngrădit la website-uri  determină din ce în ce mai mulți oameni să-și pună singuri diagnosticul. Auto-diagnosticul este poate cel mai comun în domeniul sănătății mintale. Acesta este, însă, o sabie cu două tăișuri.

Principalele avantaje ale test borderline:

– poate determina persoanele fără un diagnostic oficial să apeleze la ajutor de specialitate pentru confirmarea lui și pentru tratament;

– este o metodă accesibilă, mai ales pentru persoanele marginalizate și din medii defavorizate. Acestea nu au asigurare de sănătate și nu pot merge la medic. Odată obținut diagnosticul, este posibil să găsească programe și ONG-uri care oferă sprijin. Acestea ar putea facilita accesul la tratament. În plus, simpla cunoaștere a diagnosticului poate oferi răspunsuri la întrebări care ne macină.  În plus, ar putea ajuta în înțelegerea reacțiilor și comportamentelor.

– poate fi mai ușor să acceptăm și procesăm un diagnostic pe care ni-l punem singuri.  Mai ales dacă medicul nu este empatic și nu ne răspunde la întrebări. Mai ales în cazul afecțiunilor psihice, negarea diagnosticului este o problemă reală. Auto-diagnosticarea ar putea reduce din această rezistență, întrucât singuri ajungem la această concluzie;

-auto-diagnosticul implică cercetare online, care ne poate îndrepta și spre numeroase resurse. Pot exista comunități de persoane cu același diagnostic, grupuri de suport, bloguri și cărți despe această tulburare. Aceste informații pot reduce impactul negativ al aflării diagnosticului și crea senzația de apartenență la o comunitate. Aceasta din urmă este deosebit de importantă în afecțiunile psihice, ele fiind în continuare însoțite de stigmă și discriminare de către restul societatății.

Principalele dezavantaje ale test borderline:

– poate exista o supra-diagnosticare a afecțiunilor psihice, în detrimentul celor fizice, care pot cauza simptome psihice, ce dispar însă odată cu tratarea problemei somatice. Spre exemplu, anxietatea și atacurile de panică pot indica existența unui hipertiroidism sau probleme cardiovasculare. Diagnosticului diferențial dintre afecțiuni psihice și diverse afecțiuni fizice este extrem de complex și e mult mai greu de făcut pe internet decât într-un cadru medical, de către un profesionist cu experiență. O astfel de diagnosticare greșită poate întârzia tratarea problemei de bază. care se poate agrava cu timpul, mergând până la situații ce amenință viața;

– auto-diagnosticul poate duce la auto-tratament. Odată ce au luat lucrurile în propriile mâini, oamenii pot căpăta încredere și pot fi tentați să meargă mai departe și să se și trateze singuri. Dacă nu au avut nevoie de medici pentru diagnostic, de ce ar avea nevoie pentru tratament? Asta însă poate duce la situații extrem de periculoase, medicamentele având efecte extrem de complexe, mai ales dacă se administrează mai multe sau există afecțiuni necunoscute. În plus, administrarea unor medicamente psihiatrice poate duce la dependență sau la efecte secundare extrem de periculoase, în absența gestionării lor de către un medic. Tratamentul nu ar trebui în nicio circumstanță să fie luat fără consultarea medicului. Mai ales in ce priveste test borderline.

– auto-diagnosticul poate submina autoritatea medicului și boicota relația cu acesta, care ar trebui să fie una de încredere, pentru a avea cele mai bune rezultate;

– auto-diagnosticul poate alimenta anxietatea de sănătate. Dacă există un grad ridicat de anxietate, direcționată spre starea de sănătate, poate exista tentația ca la fiecare senzație ciudată, să căutăm pe internet o listă de boli de care am putea suferi. Citirea listelor de simptome și descoperirea nenumăratelor boli cronice sau chiar fatale care există, alimentează anxietatea și frica de moarte sau suferință, care duce la acutizarea senzației ce ne-a determinat să inițiem căutarea sau chiar apariția de altele noi. Astfel, nu numai că ne sabotăm sănătatea psihică, dar putem să ne punem nenumărate diagnostice greșite, pe baza stresului pe care ni-l cauzăm singuri;

– auto-diagnosticul nu funcționează în multiple afecțiuni psihice, care prin însăși natura lor sunt invizibile persoanelor la care apar. Unul dintre simptomele care apare în mai multe afecțiuni psihice, precum schizofrenia sau în decompensarea psihotică din tulburarea bipolară, este anosognozia. Aceasta reprezintă incapacitatea de a realiza că suferim de această afecțiune. Așadar, există afecțiuni care se află în „punctul orb” al conștienței noastre, și e nevoie de o privire obiectivă, din exterior, pentru a primi un diagnostic adecvat și ajutorul de care avem nevoie.

Care sunt semnele ca ai putea avea BPD?

Odată ce ai luat în calcul atât potențialele beneficii, cât și riscuri ale auto-diagnosticării, poți evalua simptomele BPD, pentru a vedea dacă le identifici și la tine însuți. Există 9 simptome care sunt considerate criterii de diagnostic de către medici; și e suficient să ai 5 pentru a fi diagnosticat cu BPD. Este important însă de subliniat că parcurgerea acestei liste și o introspecție ulterioară nu substituie un consult profesionist.
În cazul în care nu întrunești criteriile de diagnostic, dar ești în continuare îngrijorat că ceva e în neregulă, nu ezita să te programezi pentru un consult psihiatric.

Indiferent de concluziile medicului, vei pleca din cabinet cu certitudini și răspunsuri la întrebări.
Uneori, căutările pe internet stârnesc mai multe întrebări și neliniști decât lămuriri și certitudini. Iar în cazul în care simptomele de mai jos te descriu perfect, este recomandabil să apelezi la ajutorul unui medic psihiatru cât mai rapid. Acesta iti poate oferi ajutorul și îndrumarea de care ai nevoie.

Criteriile de diagnostic pentru BPD:

Conform test borderline

1. Eforturi disperate de a evita un abandon real sau imaginat.

Teama de abandon este o temă recurentă în relațiile tale. Nu ai încredere că cineva te poate iubi necondiționat, așa că ești sigur că e o chestiune de timp până când scenariul atât de cunoscut și dureros al abandonului se va repeta. Fără să-ți dai seama, interpretezi și cele mai mici semne ca amenințări că cealaltă persoană te va părăsi. Iar atunci reacționezi exagerat (o rogi repetat să te asigure că te iubeste; o rogi să-ți demonstreze; o suni/ îi trimiți mesaje mereu) sau o părăsești tu pentru a te asigura că nu va avea ocazia să te abandoneze. În mod evident, ambele strategii sunt nocive; și duc la instabilitatea relațională specifică acestei tulburări; care produce extrem de multă suferință.

2. Un istoric de relatii interpersonale instabile si intense, caracterizate de alternari intre idelizarea si devalorizarea celuilalt.

Acest criteriu se traduce prin lipsa unor relații apropiate, armonioase, pe termen lung, de prietenie, familie sau romantice. Relațiile tind să fie ca un foc de artificii, extrem de intense, aproape explozive, și debordante, dar și de scurtă durată. Există tendința de a te îndrăgosti rapid și de a crede că e definitiv, aceasta este dragostea vieții tale, pentru ca la scurt timp să cazi în cealaltă extremă, și să spui că a fost cea mai mare greșeală a vieții tale. Același lucru se întâmplă și cu prietenii sau relațiile profesionale; unde inițial te entuziasmezi și crezi că sunt extraordinari; pentru ca la prima greșeală sau dificultate; să-ți schimbi opinia la 180 de grade și să simți că sunt groaznici.

3. Tulburare de identitate: imaginea de sine este vizibil instabila, pe o perioada lunga de timp.

Concret, asta înseamnă că nu știi cu adevărat cine ești. Poate ți se pare că asta e normal, și oamenii se răzgândesc sau ești încă în perioada de formare, dar acestea sunt mai mult justificări pentru a nu admite că ceva e în neregulă. Deși e firesc să ne schimbăm uneori traiectul personal sau profesional, ție ți se întâmplă foarte des. În timpul liceului, te muți de la o clasă la alta, sau de la un profil la altul. Te lași de facultate, pentru a urma studii într-un domeniu complet diferit. Felul în care te comporți, lucrurile care-ți plac și opiniile tale sunt influențate de grupul și mediul în care te afli. Atunci când nu e nimeni prin preajmă, ți-e greu să-ți dai seama ce crezi cu adevărat. Este timpul sa faci un test Borderline.

4. Impulsivitate in cel putin doua arii care au potentialul de a duce la auto-vatamare.

Este posibil să ai un comportament impulsiv și periculos fără ca măcar să-ți dai seama. Câteva exemple intuitive sunt abuzul de droguri; jocurile de noroc și substanțe sau sexul neprotejat și/sau cu persoane necunoscute; care ți-ar putea face rău. Pe lângă acestea, există însă comportamente al căror potențial auto-distructiv e mai subtil: mâncatul compulsiv, shopping-ul compulsiv, jocurile pe calculator, în care te afunzi până la extenuare, neglijând viața reală.

5. Comportament suicidar recurent.

Comportamentul suicidar se referă atât la tentativele concrete de a-ți lua viața; dar și la idei recurente legate de acest lucru. Sau mai poate fi vorba de auto-vătămare; precum tăiere sau ardere. Doar pentru că nu ai dus o idee la bun sfârșit, sau dacă cineva ți-a spus că faci asta doar pentru atenție; nu înseamnă că nu ai nevoie de ajutor. Studiile arată că persoanele care se auto-vătămează și/sau spun că se vor sinucide; au risc crescut de a muri prin suicid. Așa că apelează la ajutorul unui profesionist sau al cuiva de încredere.

6. Instabilitate afectiva din cauza unei reactivitati afective pronuntate.

Te afli într-un permanent roller-coaster emoțional, în care ajungi de la agonie la extaz în doar câteva secunde. Ceea ce pentru alții e doar o inconveniență minoră, pentru tine e sfârșitul lumii. O bucurie neînsemnată pentru oricine altcineva, pe tine te trimite în al noulea cer. Acest comportament poate fi interpretat de alții ca exagerat, dramatic, teatral. Trăirile tale sunt însă complet autentice.

7. Senzatie cronica de goliciune interioara.

Această senzație e greu de pus în cuvinte, însă se simte ca un vid interior sau o amorțeală, care e cel mai accentuată atunci când ești singur. Încerci să-ți distragi atenția sau să o umpli cu ceva, însă ea e mereu acolo.

8. Furie inadecvata, intensa, sau dificultati de a controla furia.

Atunci când ești furios, îți vine să distrugi tot ce îți stă în cale. Nu mai ții cont de cei din jur, de normele sociale sau de consecințele comportamentului tău. Furia parcă te orbește, și preia controlul asupra ta. După ce ai aceste ieșiri, ești măcinat de sentimente de vinovăție și rușine, dar și de teamă; pentru că nu înțelegi ce a pus stăpânire pe tine.

9. Ideatie paranoida tranzitorie, in situatii stresante, sau simptome disociative.

În traducere, atunci când ești stresat; te gândești că toți sunt împotriva ta; că oamenii te bârfesc sau complotează împotriva ta; că te spionează și râd de tine. Sau e posibil să ai episoade de detașare de corp, în care, precum o fantomă; te desprinzi de propriul corp și te privești pe tine și ce se întâmplă; de sus, ca un spectator la o piesă de teatru.

Acest Test borderline nu este intotdeauna solutia necesara problemelor noastre. Este bine sa apelam intotdeauna la ajutor de specialitate