Crestere alarmanta a problemelor de sanatate mintala in randul tinerilor: Experti avertizeaza asupra necesitatii urgente de a preveni decesele premature
Introducere
Când „Fii tare” e tot ce putem oferi, uităm că uneori a fi tare înseamnă a cere ajutor. Trăim într-o societate unde ne ascundem slăbiciunile și ne învățăm copiii să își poarte singuri poverile. Dar oare câte vise s-au spulberat în tăcere pentru că nu am știut să fim acolo, cu adevărat? În spatele fiecărui „Sunt bine” se poate ascunde o suferință nemărturisită, o luptă tăcută pe care tinerii noștri o duc zilnic, fără să știe unde să se îndrepte pentru sprijin.
Contextul situației actuale
Conform raportului „Health at a Glance in Europe 2022” publicat de OCDE, peste 14 milioane de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani au avut o problemă de sănătate mintală în 2019. Mai îngrijorător este faptul că, în urma pandemiei de COVID-19, numărul tinerilor cu simptome de anxietate și depresie s-a dublat în multe state membre ale UE.
Condițiile nesigure pentru tineri, cum ar fi locurile de muncă precare, costurile ridicate ale locuințelor și presiunile sociale exacerbate de rețelele sociale, contribuie semnificativ la deteriorarea sănătății mintale. Un studiu recent al UNICEF arată că sinuciderea a devenit a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere, subliniind gravitatea situației.
Condițiile nesigure pentru tineri, cum ar fi locurile de muncă precare, costurile ridicate ale locuințelor și presiunile sociale exacerbate de rețelele sociale, contribuie semnificativ la deteriorarea sănătății mintale. Un studiu recent al UNICEF arată că sinuciderea a devenit a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere, subliniind gravitatea situației.
[/vc_column_text][/vc_column]
[/vc_row]
Cauzele principale ale crizei
Expunerea constantă la conținut online poate avea un impact profund asupra sănătății mintale a tinerilor. Platformele de social media, deși oferă oportunități de conectare, pot exacerba sentimentele de inadecvare și anxietate socială. Studiile arată că utilizarea excesivă a rețelelor sociale este corelată cu rate mai mari de depresie și anxietate în rândul adolescenților și tinerilor adulți.
Presiunile economice joacă, de asemenea, un rol crucial. Prețurile ridicate ale locuințelor, combinate cu salarii stagnante și locuri de muncă nesigure, creează o anxietate constantă legată de viitorul financiar. Mulți tineri se simt prinși într-un ciclu de nesiguranță economică, ceea ce poate duce la stres cronic și depresie.
În plus, criza climatică adaugă un strat suplimentar de stres și anxietate. Termenul „eco-anxietate” a devenit din ce în ce mai prevalent, descriind teama și îngrijorarea legate de schimbările climatice și impactul lor asupra viitorului planetei.
De ce sa intervenim urgent
În ciuda faptului că bolile mintale reprezintă o pondere semnificativă din povara globală a bolilor la tineri, sectorul sănătății mintale rămâne subfinanțat în multe țări. Conform OMS, țările cheltuiesc în medie doar 2% din bugetele lor de sănătate pentru sănătatea mintală, o cifră insuficientă față de nevoile reale.
Exemple de bune practici există atât în țările cu venituri ridicate, cât și în cele cu venituri mici. De exemplu, programul „Headspace” din Australia oferă servicii de sănătate mintală gratuite și accesibile pentru tineri, în timp ce inițiativa „Friendship Bench” din Zimbabwe utilizează consilieri comunitari pentru a oferi sprijin psihologic de bază.
Masuri necesare pentru protejarea tinerilor
Experții recomandă îmbunătățirea reglementărilor pentru rețelele sociale pentru a crea un mediu online mai sigur. Aceasta include implementarea unor politici mai stricte privind conținutul dăunător și promovarea unor practici de utilizare sănătoasă a social media.
Este esențială extinderea și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate mintală, în special în țările cu venituri mici și medii. Aceasta poate include integrarea serviciilor de sănătate mintală în sistemul de asistență medicală primară și utilizarea tehnologiilor digitale pentru a extinde accesul la terapie și consiliere.
Educația și campaniile de conștientizare în școli și comunități sunt cruciale pentru a reduce stigmatizarea și a încuraja tinerii să solicite ajutor. Programele de alfabetizare în domeniul sănătății mintale pot ajuta tinerii să recunoască semnele precoce ale problemelor de sănătate mintală și să caute sprijin la timp.
Concluzii finale
Criza de sănătate mintală în rândul tinerilor necesită o acțiune imediată și coordonată din partea guvernelor, sistemelor de sănătate, educatorilor și societății în ansamblu. Investițiile în sănătatea mintală a tinerilor nu sunt doar o necesitate morală, ci și o strategie inteligentă pentru asigurarea unui viitor prosper și sănătos pentru societățile noastre.
Este timpul să trecem de la recunoașterea problemei la implementarea de soluții concrete. Fiecare zi de întârziere înseamnă mai mulți tineri care suferă în tăcere. Acționând acum, putem preveni o criză de sănătate publică pe termen lung și putem oferi generației următoare șansa de a trăi vieți împlinite și sănătoase din punct de vedere mintal.
