De ce sportul este important pentru sanatatea psihica

Importanta sportului pentru sanatatea psihica

 

Ziaristii de la www.csid.ro ne-au intrebat despre importanta activitatii fizice pentru sanatatea psihica. Iata intregul articol mai jos

Dr. Gabriella Bondoc – Medic Primar Psihiatru si psihoterapeut:

Exerciţiul fizic este extrem de important pentru sanatatea psihica

 

În ultimii ani, se promovează din ce în ce mai mult un stil de viaţă sănătos, cu o dietă echilibrată şi sport regulat. Este un răspuns la ratele crescute de obezitate la nivel mondial. Este si o trăsătură caracteristică unei societăţi care pune din ce în ce mai mult accentul pe aspectul fizic. Un studiu din SUA arată că principalele motive pentru care respondenţii merg la sală sunt pentru:

1. a fi sănătoşi (54%),
2. pentru a scădea în greutate (41%),
3. pentru a compensa pentru stresul din viaţa de zi cu zi (39%)
4. pentru a-şi îmbunătăţi aspectul fizic (38%).

Unele beneficii ascunse şi poate chiar mult mai importante sunt:

• pentru a imbunatati sanatatea psihica
• pentru a scădea riscul de a dezvolta afecţiuni mintale sau neurologice.

Prea puţini oameni conştientizează rolul benefic al activităţii fizice asupra sanatatii psihice şi a sănătăţii mintale.

 

 

Lipsa acestor informaţii aduce cu sine propuneri foarte periculoase. De ex: de reducere a numărului de ore de activitate fizică în şcoli sau de stigmatizare a energiei baieţilor, care este văzută ca de corectat”, ne specifică dr. Gabriella Bondoc, medic psihiatru.

 

Efectele exerciţiilor fizice pentru sanatatea psihica

Ceea ce au intuit latinii încă de acum două mii de ani, „minte sănătoasă în corp sănătos”, a fost demonstrat în ultimele decenii de cercetătorii din domeniul neuroştiinţelor. Efectele benefice ale exerciţiului fizic asupra sănătăţii mintale au fost identificate indiferent de vârstă şi de condiţia fizică. Acesta sunt recomandate atât copiilor, cât şi octogenarilor.

Printre efectele pozitive ale exerciţiului fizic asupra sănătăţii mintale se numără:

stimularea neurogenezei.

Până recent se credea că nu există neurogeneză adultă (formarea de noi neuroni la maturitate). Pe măsură ce îmbătrânim, neuronii noştri mor fără nicio şansă de a fi înlocuiţi de succesori.

Acest lucru a fost contrazis începând cu anii ‘80. Atunci au fost identificaţi neuroni noi la nivelul hipocampusului, o structură din creier implicată în memorie şi învăţare.

S-a descoperit că practicarea a doar 10 minute de exerciţiu fizic stimulează neurogeneza şi are un impact pozitiv pe termen scurt asupra hipocampusului. După 12 săptămâni de exerciţiu regulat, efectele benefice sunt de lungă durată.

Aceşti neuroni noi înseamnă o neuroplasticitate crescută şi contribuie la o capacitate de învăţare şi memorare crescută.

îmbunătăţirea stimei de sine.

Stima de sine este o componentă importantă a sănătăţii mintale, fiind asociată cu:

• rezilienţă crescută,
• o satisfacţie mai mare a vieţii
• rezultate mai bune în domeniile educaţionale şi profesionale.

Exerciţiul fizic are o influenţă puternică asupra stimei de sine în ceea ce priveşte aspectul fizic. Are şi o influenţă mai mică, dar semnificativă, asupra stimei de sine generale. Această relaţie a fost identificată atât la copii şi adolescenţi, precum şi la adulţi sau vârstnici.

reducerea stresului.

Stresul a devenit epidemic în zilele noastre. Predispune persoanele expuse la niveluri ridicate de stres la o serie de afecţiuni fizice şi psihice. Ex: boli cardiovasculare, obezitate, depresie sau anxietate.

Exerciţiul fizic poate fi un antidot pentru această problemă a vieţii moderne. Studiile indicâ faptul că persoanele care sunt active fizic se simt mai puţin stresate decât cele sedentare.

Mai multe mecanisme au fost propuse pentru a explica aceste rezultate:

• exercţiul fizic promovează comportamente sănătoase, precum mâncatul sănătos,
• activitatea fizică reduce tensiunea vasculară şi secreţia de hormoni de stres, precum cortizolul sau adrenalina.

 

Sanatatea psihica la copii

Inainte copiii depuneau suficient efort fizic jucându-se în faţa blocului sau în curtea şcolii. Tehnologizarea masivă din ultimii ani a dus la creşterea sedentarismului în rândul celor mici. Unele studii au identificat corelaţii între timpul petrecut în faţa ecranului, risc crescut de obezitate şi o activitate fizică scăzută.

Indiferent dacă e vorba de faptul că o greutate crescută îi determină pe copii să petreacă mai mult timp în faţa device-urilor sau viceversa, este o certitudine că stilul de viaţă al copiilor noştri este diferit de cel pe care îl aveam noi la vârsta lor. Este important să ne asigurăm că aceştia au activitate fizică regulată pentru a le asigura o dezvoltare fizică şi psihică optimă.

 

Beneficiile exerciţiului fizic asupra sanatatii psihice a copiilor:

Îmbunătăţirea performanţei şcolare, cognitive şi a comportamentului la copiii cu ADHD

Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie este relativ frecventă şi, după cum indică şi denumirea, se caracterizează prin deficit de atenţie, însoţit de impulsivitate şi/sau hiperactivitate.

Această afecţiune este complexă şi nu poate fi vindecată, ci doar tratată. Asa ca orice instrument de reducere a simptomelor este bine-venit.

Un alt studiu din 2012 a descoperit că 20 de minute de exerciţiu cardio pe o bandă de alergare a îmbunătăţit performanţele intelectuale atât ale copiilor cu ADHD. Acelasi lucru s-a intamplat şi cu ale copiilor din grupul de control. Acestia nu aveau un diagnostic psihiatric si vârste între 8 şi 10 ani.

Copiii au obţinut rezultate mai bune la exerciţii de citire, comprehensiune şi de aritmetică după exerciţiul fizic. În plus, la ambele grupuri de copii s-a îmbunătăţit performanţa la teste de atenţie.

 

Îmbunătăţirea comportamentului la şcoală al copiilor cu tulburări de comportament

(Tulburare de spectru autist, anxietate, depresie, ADHD)

„Reprize relativ scurte de exerciţiu fizic s-au dovedit eficiente în reducerea impulsivităţii şi îmbunătăţirea stării de spirit a copiilor aflaţi în dezvoltare. Din păcate, prea mulţi copii, mai ales băieţi, nu sunt implicaţi activ de părinţi în activităţi sportive. Interesul profesorilor pentru activităţile fizice este scăzut. Se intampla tocmai din lipsa informaţiilor despre efectele benefice asupra inteligenţei şi psihicului copiilor”… ne-a declarat Alice Dima, psihoterapeut copii şi adolescenţi.

Din păcate, studiile arată că atunci când e vorba de copii cu tulburări de comportament, e mai puţin probabil ca aceştia să practice un sport. Astfel, un studiu a evaluat efectele cyber-cyclingului la şcoală.

Cyber-cyclingului este caracterizat prin:

• mersul pe o bicicletă staţionară,
• cu ochelari virtuali,
• pentru a se uita la diverse scenarii vizuale,
• de 2 ori pe săptămână,
• timp de 14 săptămâni,
• la copiii cu diverse tulburări de comportament.

Cercetătorii au ales cyber-cycling şi nu o bicicletă normală tocmai pentru a-i atrage pe cei mici să se implice în activitate.

Rezultatele au fost cele aşteptate:

• copiii au primit pedepse până la de 2 ori mai rar,
• a existat o reducere a comportamentului impulsiv de la 32% până la 52%,
• efectele erau categoric mai vizibile în zilele în care aceştia aveau sesiunea de mers pe bicicletă.

O astfel de activitate ar putea fi adoptată în şcoli, la orele de educaţie fizică, cu beneficii pentru toţi elevii. Sunt utile mai ales pentru cei care au probleme de comportament care le îngreunează integrarea.

 

Reducerea sau prevenirea simptomelor depresive

Un studiu din Norvegia efectuat pe un grup de 795 de copii cu vârste între 6 şi 10 ani a descoperit că.: activitatea fizică moderată sau intensă poate fi o strategie de prevenţie sau reducere a simptomelor depresive în copilărie. Astfel, simptomele de depresie majoră erau asociate cu o rată scăzută de activitate fizică.

Un alt studiu a evaluat efectele exerciţiului fizic în tratarea depresiei la adolescenţi. S-a descoperit că după 6 luni, grupul care a beneficiat de antrenament fizic prezentau o îmbunătăţire semnificativă a simptomelor depresive. S-a calculat în comparaţie cu grupul care nu făcuse mişcare. În plus, autorii au indicat că e de preferat ca adolescenţii să poată alege intensitatea exerciţiului şi să aibă libertatea de a alege dacă vor să participe sau nu.

 

Potenţialele mecanisme prin care a funcţionat această intervenţie sunt:

îmbunătăţirea sănătăţii generale, percepută şi de aceştia;
apartenenţa la un grup de adolescenţi cu experienţe similare, cu care puteau socializa;
distragerea atenţiei de la problemele sau gândurile care îi frământă;
existenţa unei rutine care îi determina să iasă regulat din casă;
o senzaţie de împlinire că au reuşit să participe la activitate, care duce la o îmbunătăţire a stimei de sine.

 

Sanatatea psihica la adulţi

Pe măsură ce îmbătrânim, devenim mai sedentari. Mulţi adulţi de peste 65 de ani petrec în medie 10 ore sau mai mult din zi stând aşezaţi sau întinşi. Asta îi plaseaza în cea mai sedentară grupă de vârstă. Însă pentru a ne păstra independenţa şi vitalitatea până la o vârstă înaintată e important să ne mişcăm. Persoanele active au un risc redus de depresie sau demenţă.

„Activitatea fizică este un antidepresiv impresionant şi creşte capacitatea de funcţionare a creierului. Din aceste motive, activitatea fizică este parte din tratamentul pentru demenţa, schizofrenie şi tulburare bipolara. Este însă prea puţin folosit în tratamentele psihiatrice din România, din lipsa de infrastructură şi de personal, dar şi din lipsa de informaţii a membrilor familiei”…ne specifică Dr. Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru Clinica Hope.

 

Câteva dintre beneficiile exerciţiului fizic la adulţi:

Previne declinul specific îmbătrânirii şi bolii Alzheimer

Imbătrânirea e un proces fiziologic, însă demenţa şi pierderea independenţei nu sunt. Boala Alzheimer e cea mai comună formă de demenţă şi este incurabilă. Studii pe animale şi oameni au demonstrat efectele pozitive ale activităţii fizice asupra memoriei şi capacităţii de învăţare. S-a dovedit atât la subiecţi sănătoşi, cât şi la participanţi bolnavi.

Mecanismele din spatele acestui efect sunt stimularea secreţiei de factori de creştere care promovează:

• neurogeneza (formarea de neuroni şi conexiuni neuronale noi),
• angiogeneză (formarea de vase sangvine noi)
• plasticitatea sinapselor.

Toate acestea îmbunătăţesc activitatea hipocampului, responsabilă de procesele de învăţare şi memorare. Este una dintre primele regiuni afectate în Alzheimer. În plus, sportul combate degradarea funcţiei imune şi mitocondriale, specifică îmbătrânirii şi demenţei.

Aşadar, sportul la persoanele în vârstă sau cu demenţă nu îi va vindeca, dar va încetini degradarea cognitivă şi chiar le va îmbunătăţi unele funcţii.

 

Combaterea simptomelor de anxietate

Mecanismul prin care activitatea fizică reduce simptomele de anxietate nu este pe deplin cunoscut. Este cel mai probabil constă într-o combinaţie a mai multor factori:

secreţia de endorfine, hormonii plăcerii, este crescută;
creşterea temperaturii corporale care induce o stare de calm;
activitatea fizică poate îmbunătăţi stima de sine şi încrederea şi poate oferi un context de interacţiune socială.

Aproape orice tip de exerciţiu fizic are un efect de calmare a anxietăţii, de la o plimbare de 10 minute, la abdomene sau flotări făcute în casă. Există şi un campion, respectiv yoga.

Yoga s-a detaşat în tratamentul anxietăţii şi depresiei. Reduce senzaţia de frică şi tristeţe, îmbunătăţeste somnul, scade frecvenţa cardiacă a persoanelor cu anxietate şi depresie. În plus, yoga are beneficiul de a putea fi practicată de oameni de toate vârstele, fără a fi nevoie de echipament costisitor. Poate fi adaptată chiar şi pentru persoanele cu dizabilităţi.

 

Reducerea simptomelor depresive

Depresia este una dintre principalele cauze ale dizabilităţii la nivel mondial. Deşi este tratabilă, mai puţin de 50% din persoanele afectate primesc tratament corespunzător.

Încă de la începutul secolului XX, cercetătorii au fost interesaţi de legătura dintre exerciţiul fizic şi depresie. Existau dovezi clare că acestea sunt benefice pentru pacienţii depresivi, îmbunătăţindu-le starea.

De atunci, nenumărate studii au examinat această relaţie. Toate au confirmat că beneficiile sportului în combaterea depresiei si sanatatea psihica sunt reale. De asemenea, se pare că îmbunătăţirea stării pacienţilor este de lungă durată. Unele studii indică chiar că alergatul este la fel de eficient ca psihoterapia sau medicaţia în tratarea depresiei uşoare.

Chiar dacă această soluţie nu ar fi recomandată de mulţi medici, beneficiile activităţii fizice sunt incontestabile. Are în plus avantajul major de a fi accesibilă oricui, la costuri reduse sau niciun cost, fără supervizare de specialitate. Acest aspect e deosebit de important pentru persoanele care provin din medii defavorizate şi au acces limitat la îngrijire medicală.

CONCLUZIE

Atunci când ne mişcăm corpul, ne tonifiem atât muşchii, cât şi mintea, ne poate asigura o armonie fizică şi psihică de lungă durată.

Este esenţial ca profesioniştii în sănătate mintală să vorbească şi să exemplifice cu dovezi ştiinţifice importanţa sportului şi a activităţii fizice pentru a pastra sanatatea psihica.

 

Vedem cât de mult este parte integrantă si din tratamentul tulburărilor psihice şi de aceea trebuie să milităm sistematic pentru informarea populaţiei şi pentru modificarea corespunzătoare a curiculei şcolare”… ne declară Dr. Gabriella Bondoc, psihiatru.