Depresia post-partum determina multe femei sa se simta triste, speriate, furioase sau anxioase în primele 4-6 săptămâni după naștere. Multe dintre tinerele mame sunt surprinse de cât de slăbite, epuizate, singure sau supărate se simt.
Aceste emoții, deseori fără vreo cauză, sunt opusul a ceea ce tânăra mamă se aștepta să simtă și o fac să creadă că este o mamă „rea”.
Aceste simptome, dacă sunt prezente într-o formă ușoară, sunt consistente cu ceea ce specialiștii numesc „baby blues”, și apar la 70-80% din femei după nașterea copilului și dispar în câteva zile fără tratament.
În general, în primele 3-5 zile după naștere, pot apărea sentimente de tristețe, anxietate sau supărare la tânăra mamă. Pot apărea iritabilitate și nervozitate față de copil, de partener sau de ceilalți copii.
Alte simptome:
fluctuații de dispoziție
plâns din senin, fără motiv
tulburări de somn ușoare, lipsa poftei de mâncare
dificultăți în luarea deciziilor
îngrijorări excesive legate de capacitățile de a avea grijă de copil.
Simptomele apar datorită schimbării rapide și bruște a nivelului de hormoni, dificultăților nașterii și stresului adaptării la noile responsabilități de mamă.
Este nevoie de suport emoțional și legat de împărțirea responsabilităților din partea celorlați membri ai familiei și educație privind abilitățile de a fi mamă, precum și schimbările fizice și psihice normale din această perioadă.
Dacă simptomele nu dispar, se înrăutățesc sau durează mai mult de două săptămâni, trebuie suspectată apariția unei depresii post-partum.
Aceasta are aceleași simptome principale ca și depresia majoră, fiind de altfel un subtip al acesteia.
sentimente intense de tristețe sau nervozitate, care afectează nu numai capacitatea de a-și face treburile în casă sau la serviciu, ci și aceea de a avea grijă de copil
oboseală, extenuare, dificultăți severe de somn
tulburări ale apetitului
sentimente de vinovăție excesivă, îndoială
preocupări că ar putea să îi facă rău copilului (care o sperie)
grijă și preocupări excesive față de copil sau neglijarea copilului, indiferență față de acesta, cu sentimente de vinovăție ulterioare
dacă depresia post-partum este foarte severă, pot apărea gânduri de suicid
Depresia post-partum necesită tratament, fără de care situația se prelungește până la ani și se înrăutățește, punând în pericol viețile mamei și copilului.
antecedente psihiatrice
istoric de depresie post-partum la o naștere anterioară
stres recent (deces în familie, mutarea într-un oraș nou, boli în familie, etc.)
lipsa unei suport adecvat familial (femei singure, fără partener, etc)
istoric de tulburări afective în familie
Depresia post-partum apare la 10-15 % din femeile care au născut recent și apare și la mamele fără factorii de risc enumerați mai sus.
cauze hormonale:
scăderea rapidă a nivelului estrogenului și progesteronului după naștere
scăderea rapidă a nivelului hormonilor tiroidieni
efortul nașterii sau stresul chirurgical asociat cu operația cezariană epuizează organismul mamei, care va avea nevoie de o perioadă de timp variabilă să se refacă
după naștere, deprivarea cronică de somn și stresul îngrijirii copilului pot favoriza sindromul de oboseală cronică și depresia
Odată cu apariția noului copil, mai ales dacă este și primul, apar schimbări ireversibile în:
dinamica familiei: relațiile dintre cei doi parteneri trec de la statutul de iubiți la cel de mamă și tată, există afectări ale relației sexuale, gelozii între parteneri privind gradul de atenție primit în raportul cu copilul, etc
gradul de libertate a femeii (se poate simți prizonieră, nu mai poate face ce își dorește, trebuie să pună copilul pe primul loc , etc.)
identitatea ei socio-profesională (rămâne în concediu de creștere a copilului, renunță pentru o perioadă la cariera profesională, ceea ce nu se întâmplă cu tatăl, etc.)
aspectul fizic, multe femei fiind afectate de pierderea aspectului fizic de dinainte de sarcină
mituri sociale privind îndeplinirea rolului de mamă: multe femei au așteptări nerealiste, idealizate, despre ceea ce vor simți față de copil, despre relația cu copilul și personalitatea sau chiar aspectul fizic al copilului, despre abilitățile personale de super-mamă și devin triste și frustrate la confruntarea cu realitatea
De reținut că antidepresivele trec în laptele matern, așa că va trebui discutat cu medicul privitor la alăptare.
În general, antidepresivele din clasa inhibitorilor de recaptare ai serotoninei (SSRI) sunt relativ sigure în depresia post-partum, chiar și la mamele care alăptează.
Dacă gravida are risc crescut de depresie post-partum, antidepresivele (din clasa SSRI) pot fi continuate și în cursul sarcinii.
odihniți-vă, nu vă propuneți să faceți mai mult decât se poate, dormiți odată cu copilul
cereți ajutor de la prieteni și familie, rugați partenerul să vă ajute cu hrănirea copilului în cursul nopții
acordați-vă grijă și timp personal, pe cât se poate zilnic: ieșiți zilnic din casă pentru o scurtă plimbare, o întâlnire cu o prietenă, etc
vorbiți despre emoțiile dumneavoastră cu partenerul, amintiți-va că este normal să aveți tulburări emoționale în această perioadă
nu vă extenuați, nu există mame perfecte care le pot face pe toate, există însă mame deprimate, care nu mai pot face nici strictul necesar, de dumneavoastră depinde ce alegeți pentru dumneavoastră și copil
vorbiți cu alte mame, informați-vă pe internet despre experiențe similare (mai ales dacă suferiți de depresie), vă va ajuta să aflați cum au depășit alte persoane această situație.
Nu lasa depresia sa iti strica unele dintre cele mai frumoase amintiri cu copilul tau!
Nu lasa depresia sa iti strica unele dintre cele mai frumoase amintiri cu copilul tau!
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT
