Fiecare dintre noi experimentam depresia in moduri diferite. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, la nivel global, se estimează că 264 de milioane de persoane sunt afectate de depresie.
Depresia poate avea impact semnificativ asupra vietii tale, afectand nu doar starea de spirit, ci și relatiile, performanța la locul de munca si, cel mai important, calitatea vieții.
Simptomele caracteristice depresiei pot afecta intr-un mod considerabil calitatea vietii. Neglijarea acestei tulburari, chiar si de la primele semne poate duce la complicatii mult mai grave. Dar este foarte simplu sa o identificam corect
Ce este depresia?
Depresia este o tulburare afectivă în care există o dispoziţie tristă sau pierderea interesului şi a plăcerii pentru o perioadă semnificativă de timp.
Persoana depresiva manifesta sentimente persistente de tristețe, isi pierde interesul pentru activitatile care, candva, ii aduceau bucurie și prezinta dificultați de concentrare.
Aproape oricine a trecut printr-o dispoziție depresivă. Însă depresia este o boală pe care 15 oameni din 100 o fac în decursul vieții (este o boală foarte frecventă). Depresia nu omoară, dar se cronicizează, având un impact major asupra calității vieții.
Tulburările afective sunt diagnostice medicale, adică vor fi stabilite de catre un medic psihiatru, în urma unui consult.
Dispoziţia se defineşte ca starea emoţională de fond, persistentă, pe care o persoană o simte în interiorul său într-o anumită perioadă de timp şi care influenţează profund punctul acesteia de vedere şi felul în care se percepe pe sine, pe ceilalţi şi lumea sau viaţa în general. Astfel spus, între starea emoţională de fond şi felul în care gândeşte o persoană există strânse corelaţii, în ambele sensuri (se influenţează reciproc).
Istoria depresiei incepe din al doilea mileniu i.Hr. in Mesopotamia fiind denumită inițial ”melancolie”.
Abia pe la inceputul anilor 1900, vor fi aduse imbunatatiri semnificative privind abordarea și tratamentul depresiei. Vor fi clasificate mai multe tipuri de melancolie, fiecare urmand a incepe sa fie abordate ca probleme de sanatate mintala. Astfel va incepe sa se puna accentul pe realizarea unui tratament care va fi mult mai eficient si precis decat metodele de relaxare, acestea fiind tot ce se folosea pana atunci.
Cât de frecventă este depresia?
Tulburarea depresivă este una din cele mai importante boli psihice, atât prin severitate cât şi prin frecvenţă. Prevalenţa pe durata vieţii în populaţia generală este de 10-15% la femei şi de 5-12 % la bărbaţi. Debutul primului episod poate fi oricând, cu o varsta medie de aproximativ 40 de ani. Raportul femei/bărbaţi este de 2/1, însă după vârsta de 50 ani, rata femeilor devine egală cu cea a bărbaţilor. Frecvenţa de două ori mai mare a depresiei majore la femei este universală indiferent de cultură sau ţară.
Treptat termenul ”depresie” incepe sa fie folosit impreuna cu cel de ”melancolie” urmand a fi inlocuit definitiv la mijlocul sec. XX.
Depresia este asociată frecvent cu anxietate (90% din cazuri).
Definită ca senzație de tensiune, emoție intensă sau frică, fără un motiv aparent sau mult mai intensă. Inadecvată sau în exces față de cauza care o provoacă atunci cand aceasta există.
Simptome depresie
DEPRESIE = ai cel puțin 5 din următoarele simptome, intr-o perioada de 2 săptămâni.
Simptomele reprezinta o schimbare semnificativă față de dispoziția obișnuită a persoanei:
În cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi. Indicată fie de relatarea subiectivă (de exemplu: „mă simt trist sau gol în interior”) sau de observaţiile făcute de alţii (de exemplu: „pare înlăcrimat”). Notă: la copii şi adolescenţi dispoziţia poate fi iritabilă.
Faţă de toate sau aproape toate activităţile pe aproape toată durata zilei, aproape în fiecare zi (după cum indică pacientul sau după observaţiile altora).
Evident ca in absenţa unui regim de slăbire sau creştere în greutate.
De exemplu: o schimbare de peste 5% din greutatea corporală in 1 lună, scăderea sau creşterea apetitului alimentar înregistrată aproape în fiecare zi.
Notă: la copii, de luat în consideraţie absenţa câştigului în greutate așteptat.
Aproape în fiecare zi. Nu reușește să adoarmă sau se trezește prea devreme deși își dorește să doarmă.
Lipsa somnului se simte, a doua zi fiind obosit, somnoros, nervos, amețit.
Sau din contră, pare că singurul lucru pe care îl face este să stea în pat, să moțăie sau chiar să doarmă și ziua și noaptea. Somnul este neodihnitor, agitat, cu coșmaruri.
Aproape în fiecare zi. Observabile și de către alţii, nu doar senzaţia subiectivă de nelinişte sau lentoare.
De exemplu:
- pare să nu-și găsească locul, este neliniștit, iși frământă mâinile, se „foiește” prin casă.
- devine mai nervos și mai irascibil decât de obicei sau a devenit din ce în ce mai apatic.
- este mai lent în mișcări și în vorbire, mai greoi, îi este greu să se deplaseze chiar și în casă.
- „Zace” la pat, nu mai are energie să se îngrijească de alții sau de el însuși.
Aproape în fiecare zi.
- te poți simți epuizat, permanent obosit, te scoli mai obosit decât te-ai culcat.
- nu mai ai forță, elan pentru activitățile curente, pe care le faci cu dificultate, greoi, parțial sau chiar deloc.
- unele persoane pot suporta cu greu scăderea energiei și devin iritate, nervoase. Altele caută alte boli care să explice această oboseală.
Care poate fi delirantă aproape în fiecare zi (nu doar auto-reproşuri sau vinovăţie în legătură cu starea de boală). Inițial pot fi vagi sentimente de inadecvare: de a nu fi „suficient” de bun soț/soție, de a nu mai fi bun la serviciu/de a nu reuși un proiect, de a fi greșit față de anumite rude/prieteni.
Apoi treptat apar ingrijorări legate de anumite situații din viață, în care ar crede că a ales gresit. Că „nu ar fi trebuit să…”, că e vinovat de dificultățile din viața altora.
Poate crede că este „o povară”, crede că „celorlalți le-ar fi mai bine fără mine”, că existența lui „le face rău celorlalți”.
Uneori se consideră vinovat de problemele întregii lumi. Se consideră „cel mai mare păcătos”, că va fi pedepsit de Dumnezeu, pierzând în cazuri severe legătura cu ceea ce poate fi real (idee delirantă).
Sau indecizie, aproape în fiecare zi.
- nu poate fi atent mult timp la conversații, la serviciu sau la activitățile zilnice.
- Are sentimentul că are „mintea tulbure”, că are gândirea „încețoșată”.
- Îi este greu să se hotărască ce vrea sau să înceapă o acțiune.
- Îi este dificil să se concentreze, apoi să o termine.
- Are tulburări de memorie din cauza faptului că a scăzut capacitatea de a se concentra, ceea ce uneori poate fi singurul motiv pentru care ajunge la medic.
Nu doar frica de a muri, ideaţie suicidară recurentă fără un plan specific, fără o tentativă de suicid sau un plan specific de a comite suicid.
Simptomele depresiei la femei
Depresia la femei este de 2 ori mai intalnita decât la bărbați.
Simptomele depresiei la femei sunt în mare parte aceleași ca și la bărbați. Cercetări recente sugerează că există anumite particularități ale depresiei la femei.
- Ruminația: Tendința de a se gândi excesiv la evenimente negative și de a derula probleme la nesfârșit în minte;
- Schimbări în obiceiurile alimentare: Dacă mănânci mai mult sau mai puțin decât de obicei, este posibil să suferi de depresie;
- Tulburările de somn: Persoanele deprivate de somn au șanse mai mari de a dezvolta depresie. Femeile sunt mai predispuse din cauza faptului că majoritatea sunt îngrijitoarele primare ale copiilor;
- Scăderea libidoului: Unii experți în sănătate mintală consideră că schimbările în apetitul sexual al femeilor sunt factori esențiali în diagnosticul depresiei majore;
- Simptome fizice: dureri, crampe, migrene, sensibilitatea sânilor, balonare, frisoane depresie.
Simptomele fizice ale depresiei
- Migrene
- Tremor al membrelor
- Senzație de slăbiciune în picioare, tensiune sau tresăriri ale mușchilor, furnicături pe piele;
- Tulburări digestive: senzații de greață, „arsură” sau „nod în stomac”, diaree sau constipație cronică, aerocolie (balonare), dureri abdominale vagi, difuze,
- Vertij, amețeală
- Dureri in piept
- Transpirații, valuri de frig sau de căldură
- Lombalgii, dureri musculare și articulare
- Oboseală, în pofida unui somn de cel puțin 6-8 ore
TEST DEPRESIE
Află rapid dacă esti intr-o stare depresiva.
Durează doar 3 minute si vei stii clar ce ai de facut!
Tipuri depresie
Daca te confrunți cu frecvente perioade de tristete și manifesti lipsa de de speranta, ai putea fi o persoana depresiva.
Exista mai multe forme de depresie, iar fiecare poate avea trasaturi specifice. In continuare, iti vom prezenta cele mai comune forme de depresie:
Depresia Cronica
Este o forma mai puțin severă si are mai putine simptome decât depresia severa. Mai este numita in termeni de specialitate si distimie.
O depresie cronică este aceea care evoluează de mai puțin de 2 ani și care nu se ameliorează în intervalele prevăzute, în ciuda unui tratament cu antidepresive. Așadar, dacă o depresie rezistă la tratamentul folosit, ea va deveni cronică.
De la acest nivel se poate ajunge sa ai si perioade de depresie majoră – numita si “depresie dublă”.
Depresie Severa
Este un termen folosit de regula pentru a accentua gravitatea depresiei. Cand mentioneza acest lucru un medic de specialitate se refera mai exact la o tulburarea depresiva majora.
Categorisirea este facuta în funcție de numărul de simptome prezente la o persoană în următoarele categorii:
- depresie ușoara – 5 simptome, adică minimul necesar pentru a primi acest diagnostic;
- depresie moderata – undeva între ușoară și severa, în jur de 5-6 simptome;
- depresie severa – mai multe simptome față de minimul necesar, mergând până la cazurile unde sunt prezente toate simptomele menționate mai sus la un singur pacient.
Depresia Postnatala
Este prezenta la femei dupa ce au nascut. Le face sa se simta triste, speriate, furioase sau anxioase în primele 4-6 săptămâni.
Aceste emoții, deseori fără vreo cauză, sunt opusul a ceea ce tânăra mamă se aștepta să simtă și o fac să creadă că este o mamă „rea”. Simptomele apar datorită schimbării rapide și bruște a nivelului de hormoni, dificultăților nașterii și stresului adaptării la noile responsabilități de mamă.
Este nevoie de suport emoțional și legat de împărțirea responsabilităților din partea celorlați membri ai familiei și educație privind abilitățile de a fi mamă, precum și schimbările fizice și psihice normale din această perioadă.
Categorii depresie
Depresia la femei
Depresia la femei este de 2 ori mai intalnitadecât la bărbați. Exista chiar si forme specifice ale depresiei care se regasesc doar la aceastea. Cele genetare de nastere, aparitia menopauzei si mestruatie, etc.
Femeile au de asemenea rate mai mari de depresie afectivă sezonieră și distimie (tulburare depresivă persistentă) decât bărbații.
Depresia la barbati
Modul cum de manifesta depresia poate diferii la barbati fata de femei. Cifrele care arata discrepanta in functie de sex a acestei boli sunt vesnic combatute. Contestarea este bazata pe refuzul multor bărbați de a merge la medic pentru problemele lor psihice. Asta pentru a nu părea slabi.
Este posibil ca depresia să fie mascată la bărbați de comportamente maladaptative, precum: violența verbala sau fizica, la care ei recurg pentru a-și „trata” singuri suferința.
Cum se manifesta Depresia la copii
Depresia la copii aduce cu sine riscul de suicid crescut odată cu începerea pubertății.
Până la 20% din liceenii din SUA au avut ideație suicidară și 10% au experimentat comportamente suicidare. Deseori, suicidul apare la adolescenții vulnerabili sau la cei cu tulburări psihice ca reacție la un stresor recent eșec școlar.
Copilul meu este deprimat. Am greșit noi, ca părinți, cu ceva?…este cea mai intalnita intrebare la parinti. Nu există un singur răspuns . La copil, ca și la adult, sunt implicați atât factori genetici, biologici și factori sociali sau psihologici.
Cauzele Depresiei
Cauze genetice
Inainte de a vedea care sunt cauzele depresiei, trebuie mentionat faptul ca exista o serie de factori de risc care sunt implicati in aparitia depresiei.
Factori de risc:
· unele trasaturi de personalitate, cum ar fi impulsivitatea, schimbari permanente ale dispozitiei etc
· stresul in faza cronica
lipsa anumitor nutrienti care asigura functionarea normala a creierului
Depresia este o tulburare în care factorii genetici joacă un rol important. Depresia majoră se transmite familial, adică predispoziţia de a face boala în cursul vieţii se moşteneşte. Tulburarea depresivă este mult mai frecventă la rudele unei persoane bolnave, faţă de restul populaţiei (de 1,5-3 ori mai frecventă). Nu există o singură genă care să determine tulburarea. Sunt mai multe locusuri (segmente de gene) care sunt influenţate de factori de mediu (transmitere poligenică multifactorială). Astfel, dacă ai o rudă apropiată care suferă de depresie, riscul ca tu, trecând prin experienţe stresante de viaţă, să faci un episod depresiv este mai mare decât la celelate persoane.
Cunoașterea factorilor biologici a revoluționat tratamentul depresiei în epoca modernă. Cunoașterea factorilor psihologici și sociali, pe lângă implicațiile de tratament, oferă informații foarte utile privind prevenirea tulburărilor depresive.
Înțelegerea factorilor psihotraumatizanți, a modului în care se dezvoltă și funcționează reacțiile emoționale, gândirea, comportamentul, pentru a produce reacția depresivă a preocupat școli numeroase de psihoterapie. Acestea au oferit o varietate de modele teoretice privind etiologia psihologică a depresiei.
Evenimente de viață stresante, traume
O observație clinică veche este aceea că evenimentele considerate psihotraumatizante preced doar primul episod de depresie, nu și neapărat pe următoarele. Astfel, după prima traumă și dezvoltarea episodului depresiv, persoana dezvoltă modificări biologice care o sensibilizează față de episoade ulterioare.
Evenimentele stresante din copilărie apar adesea în contextul unor probleme de lungă durată. Astfel, divorțul părinților urmează adesea unei tensiuni familiale prelungite, nemaiputând fi încadrat în seria evenimentelor acute. De aceea, depresia la tineri tinde să fie recurentă.
Majoritatea oamenilor fac față stresului de fiecare zi, organismul lor se reajustează repede la aceste presiuni. Cand stresul este prea mare, mecanismul de reajustare sau adaptare nu mai răspunde, și depresia se poate declanșa.
Personalitatea
Existența anumitor trăsături temperamentale, care se constituie ca personalitate înainte de boală, pot predispune persoana la apariția tulburărilor depresive în contact cu evenimente stresante ale vieții.
Cu ajutorul acestor instrumente s-a demonstrat că cele mai frecvente trăsături de personalitate caracteristice tulburării depresive sunt:
- ✓ stima de sine scăzută
- ✓ independența scăzută
- ✓ puțin interes către relațiile sociale
- ✓ precauție exagerată
- ✓ meticulozitate în exces
- ✓ pesimism
- ✓ înclinație spre ordine
- ✓ rigiditate
- ✓ gândire convenționalistă
- ✓ înclinație spre rutină și obișnuință
Întrebari despre tratamentul depresiei?
Obtine informatii chiar acum.
Tratament Depresie
TRATAMENTUL EFICIENT AL DEPRESIEI CONTINE URMATOARELE ELEMENTE
In primul rand, trebuie sa mentionam ca alegerea unui stil de viata sanatos este o optiune de luat in calcul si poate juca un rol semnificativ in gestionarea și prevenirea depresiei.
Mai mult, abordarea unui stil de viata echilibrat contribuie, intr-un mod pozitiv la sanatatea mentala si la imbunatatirea calitatii vietii.
Tratamentul depresiei constă în abordarea de obicei mixtă, medicamentoasă și psihoterapeutică.
Tulburările depresive ușoare sau medii se pot trata doar cu psihoterapie. In cazurile severe, medicația este necesară.
Ameliorarea simptomelor depresiei este un proces esential pentru imbunatatirea calitatii vietii si sanatatii mentale a persoanelor afectate, iar pentru a preveni depresia, asa cum mentionam mai sus, putem sa prioritizam sa abordam un stil de viata sanatos.
1. Psihiatrie – Medicamente
- tratamentul se face medicamente antidepresive
- de preferat este administrarea unui singur medicament
- durata medie a tratamentului este de 1 an
- antidepresivele nu te fac sa depinzi de ele și nu sedează
- anxioliticele și sedativele (o altă clasă de medicamente) nu trebuie administrate mai mult de 1 lună
Există până la 30 de medicamente antidepresive diferite pentru tratarea depresiei, numite sugestiv, antidepresive. Acestea sunt împărțite în cinci clase principale, cele mai folosite acum fiind cele din clasa Inhibitorilor Selectivi si Recaptării Serotoninei (ISRS). Aceste medicamente diferă prin modul de acțiune și prin efectele secundare pe care le pot cauza. Au în comun faptul că reglează cantitatea unor neurotransmițători din creier.
2. Psihoterapie
Tratamentul psihologic în depresie este esențial nu numai pentru tratamentul episodului prezent, dar și pentru prevenirea apariției de noi episoade dupa întreruperea tratamentului medicamentos.
Metoda psihoterapeutică încearcă să afle și să modifice cauza care a dus la apariția simptomelor. Constă în ședințe cu un psihoterapeut (psiholog sau psihiatru cu supracompetență în psihoterapie) săptămânale sau bi-săptămânale, pe o perioadă de cel puțin 6 luni (în funcție de gravitatea problemelor și nivelul de profunzime a terapiei). Psihoterapia modifică felul profund de a gândi și simți. De asemenea, rezolva conflictele psihologice inconștiente/conștiente care au stat la baza apariției simptomelor.
Există mai multe tipuri de psihoterapie în care terapeuții sunt specializați.
În funcție de severitatea depresiei pe care o aveți și tipul dumneavoastră de comportament și personalitate, unele vi se vor potrivi mai bine decât altele. Cu toate acestea, depresia este vindecabilă și cu puțin ajutor din partea medicamentelor, procesul poate fi facil.
Tipurile de terapie recomandate pentru tratarea depresiei:
- Psihoterapia cognitivă – Pentru cei cu depresie majoră moderată, terapia cognitivă poate ajuta, uneori chiar mai bine decât medicamentele;
- Psihoterapie cognitiv-comportamentala – Poate ajuta un om nu numai sa-si schimbe felul cum gandeste dar si cum se comporta;
- Psihoterapia interpersonala – are ca scop imbunatatirea relatiilor cu ceilalti;
- Psihoterapia psihanalitica – creste increderea in sine si toleranta la frustrari;
- Psihoterapiile umaniste – schimba profund personalitatea si este axata pe rezolvarea traumelor din copilarie.
3. Psihoeducatie
Prin procesul de psihoeducație se realizeaza formarea unor abilități speciale care te ajuta sa depasesti cu succes episoadele depresive și prevenirea apariției unora noi. Psihoeducatia este un tratament psihosocial care si-a dovedit eficienta in tratarea depresiei pe langa psihoterapie si medicamente specifice. Ajuta la imbunatatirea parcursului clinic, creste aderenta la tratament si functionarea psihosociala a persoanelor depresive.
Psihoeducatia pentru depresie te ajuta sa dobandesti cunostinte esentiale despre:
- natura bolii;
- metodele de tratament si modul in care functioneaza acestea;
- metode eficiente de abordare a bolii pentru a creste vindecarea prin intermediul psihoterapiei.
Toate aceste etape reprezinta tratamentul complet al depresiei, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In cadrul Clinicii Hope se folosesc toate si alcatuiesc un program specializat de tratament numit PROGRAMUL NACELA.
Tratamente alternative
Pe langa medicatie si psihoterapiei, depresia poate fi invinsa si prin schimbarea unor obiceiuri din rutina zilnica care sa-ti imbunatateasca starea de bine:
- o dieta sanatoasa: ajuta corpul sa fie echilibrat si sa ai mai multa energie;
- odihna: altfel faci fata situatiilor de zi cu zi atunci cand ai bateriile incarcate;
- sport: exercitiile fizice regulate contribuie la mentinerea unei stari de spirit pozitive;
- hobby: activitatile placute te ajuta sa;
- remedii naturiste pentru depresie: exista mai multe ceaiuri sau medicamente naturiste care amelioreaza punctual starile depresive. Atentie la efectele adverse;
- practicarea unor tehnici de relaxare: Yoga, mindfulnes, masaje de relaxare.
Afla mai multe despre tratamentul corect al depresiei!
De ce sa alegi tratamentele noastre?
Suntem alături de tine în tratamentul depresiei. Îți oferim toate tipurile de intervenții de care ai nevoie. Psihiatrii și psihoterapeuții nostri lucrează în echipă pentru ca tu sa îți revii în cel mai scurt timp. Programul nostru dedicat depresiei cuprinde atat psihiatrie și psihoterapie, în toate stilurile care ți s-ar potrivi, cât și un program de schimbare comportamentală care sa accelereze schimbarile din terapia individuală.
„NACELA” – Program specializat pentru tratamentul depresiei
NACELA este un program de psihoterapie de grup de 12 săptămâni, special creat pentru cei care se confruntă cu o tulburare depresivă. El oferă suport, psihoeducație și formarea unor abilități specifice pentru depășirea cu succes a episodului depresiv. De asemenea, ajuta la prevenirea apariției unora noi.
Ședințele de psihoterapie de grup vor fi săptămânale. Durata de 90 de minute și grupul va fi limitat la 8-10 persoane.
Programul are un tipar strcuturat al fiecărei ședințe. Este construit pentru a merge în paralel sau să fie urmat de psihoterapie individuală.
La sfârșitul celor 12 săptămâni, vei putea:
- să recunoști și să modifici gândurile negative
- să afli ce Acțiuni și comportamente sunt legate/accentuează depresia și cu ce alte elemente să le înlocuiești
- să poți avea Contacte umane care să iți ofere suport și valoare vieții, și să poți construi relații bazate pe respect si intimitate
- să te reconectezi cu baza Energiei vitale din fiecare; vei cunoaște conceptele de Copil Liber și Copil Adaptat, și felul în care să lucrezi cu ele pentru creșterea nivelului de Energie
- vei conștientiza rolul Limitelor în originea depresiei și a sentimentelor de inutilitate, neputință și lipsă de sens
- vei începe lungul drum în regăsirea Aspirațiilor și speranței pentru o viață fericită și a Ancorelor pentru aceasta
- vei învăța tehnici de relaxare și strategii eficiente de management al stresului
- vei primi informații despre cauzele depresiei, rolul neurotransmițătorilor cerebrali și felul în care depresia poate fi prevenită și tratată
Suntem dedicați oferirii celor mai bune tratamente pentru sănătatea ta psihică și emoțională.
Cum știm care sunt acestea?
Aplicăm cunoștințele ultimelor ghiduri internaționale de tratament și țintim să oferim întreaga gamă de intervenții dovedite științific ca fiind cele mai eficiente, de la medicație la tipurile de psihoterapie.
Suntem o clinica specializata in tratamentul depresiei
Suntem printre singurele din Romania care avem un program complet de tratament pentru aceasta tulburare, asa cum recomanda si Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Pe langa medicamente si psihoterapie noi folosim si partea de psihoeducatie care imbunatateste
Medicii lucreaza in colaborare cu psihoterapeutii si taote tratamentele sunt supervizate de catre cel mai bun specialist al nostru pentru a garanta o evolutie si o eficienta ridicata.
Toate serviciile necesare pentru tratarea depresiei le gasesti la noi. Nu mai ai nevoie sa mai apelezi si la alti specialisti.
Programul nostru este construit pe tehnici de terapie cognitiv-comportamentală, analiză tranzacțională, mindfulness și psihiatrie.
Despre noi
Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii Hope în 2018 o neașteptată apreciere internațională. Clinica Hope a devenit singura clinică din România care a primit prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicală Europeană pentru „Bune practici medicale”- Best Medical Practice.
Clinica este fondata si supervizata de catre Dr. Gabriella Bondoc – unul dintre specialistii de renume in domeniul sanatatii psihice din Romania. Ea are grija sa ne mentinem obiectivul de a ne acredita si oferii cele mai bune metode de tratament existente global pacientilor din Romania.
Avem in prezent 3 sedii in Bucuresti, 1 in Cluj Napoca,1 in Iasi si noul sediu in Timisoara in care activeaza in total o echipa de peste 30 de medici si peste 45 de psihoterapeuti. Ei au formari multiple pentru a putea avea o intelegere mult mai larga asupra problematicii tulburarilor psihice. Astfel pot oferi un tratament mult mai precis si eficient pentru a diminua efortul tau.
Totul începe CU O EVALUARE LA MEDIC.
Stabilește o programare!
Scrie-ne un Email
Sa stam de vorba
Cateodata un mesaj este de ajuns
Intrebari frecvente despre depresie
Nu. Nu orice stare de tristeţe este depresie. În majoritatea cazurilor când vom suferi în viaţă o pierdere, vom simţi tristeţe şi chiar şi unele din simptomele de mai sus. Aceasta face parte din procesul firesc şi în mod ironic, sănătos, de reacţie. Dacă însă aceste sentimente de tristeţe, disperare sunt excesive şi prelungite sau dacă sunt ignorate (represate), pot fi o bază de dezvoltare a unui episod depresiv major şi a unei veritabile tulburări psihice.
De multe ori ignorate, dar tocmai de aceea frecvent asociate cu precipitarea unor episoade depresive la persoanele vulnerabile sunt şi aspectele legate de trecerile prin diversele etape ale vieţii. Pierderea copilăriei ca urmare a unor abuzuri sau dificultăţi care duc la o maturizare prea precoce, pierderea tinereţii, a libertăţii cu asumarea responsabilităţilor de mamă la apariţia primului copil sau pierderea statutului de mamă, de angajat, la plecarea copiilor din casă şi respectiv la pensionare.
Toate aceste experienţe pot fi privite, psihologic, ca pierderi şi se poate considera că trebuie parcurse etapele unui mic doliu..
Dacă te-ai regăsit în multe din descrierile de mai sus, mergi la cel mai apropiat psihiatru şi discută cu medicul simptomele tale.
Împreună veţi stabili :
- Diagnosticul
- Ce analize sunt necesare pentru stabilirea acestuia şi a tratamentului
- Felul în care se va institui tratamentul: ambulator/spitalizare, în funcţie de gravitatea bolii
- Tipul de tratament:
- Psihofarmacologic
- Psihofarmacologic şi psihoterapeutic
- Psihoterapeutic
E posibil ca medicul să dorească să stea de vorbă şi cu membri ai familiei tale, bineînțeles cu acordul tău.
Depresia este o suferință adâncă, ce se instalează treptat. Începe prin a te simți trist, nu te mai amuză nimic, ești abătut, posomorât și fără chef. Nu numai ca nu mai ai interes să mergi la serviciu, dar încet-încet nu mai ai chef să te întâlnești cu prietenii sau să ieși din casă. Nu te mai bucură evenimentele plăcute ale vieții, copiii, hobby-urile.
Dispare plăcerea de a trăi și totul ți se pare inutil, fără scop. Te simți și tu la fel de inutil, nefericit, iți vine să plângi cu ușurință. Apare un sentiment de lipsă de speranță care se intensifică (începi să vezi numai „partea goală a paharului”). Nu mai vezi nimic bun în jur, devii cinic.
Totul te dezamăgește, inclusiv tu, nu mai vezi ieșirea din situațiile în care te afli. Te cuprinde un sentiment de neputință, viața începe să pară din ce în ce mai dificilă. Situațiile care altădată ți se păreau ușor de rezolvat acum devin un efort/o sursă de suferință.
Aceste sentimente de lipsă de speranță (hopelessness) si de neputință (helplessness) sunt cele mai importante caracteristici ale tristeții din depresie și sunt și repere ale evoluției sub tratament.
Avantajele:
- Rapiditatea instalării „stării de bine”: 3-4 zile-2 săptămâni;
- Ușurința administrării tratamentului (fără un efort special, 1-2 pastile/zi);
- Acces mai facil la tratament (trebuie găsit un medic psihiatru cu care să aveți o bună colaborare);
- Cost redus – Marea majoritate a medicilor psihiatri au contract cu Casa de Asigurări și de aceea, pe baza unui bilet de trimitere obținut de la medicul de familie, consultul este gratuit. Medicamentele recomandate pe rețeta obținută au prețul compensat între 50-100%.
- Cauzele depresiei sunt și psihologice. Tratamentul medicamentos acoperă efectele, nu și cauzele;
- Fără o modificare substanțială a tiparelor de gândire, comportament, a stilului de viață și a calității relațiilor cu ceilalți, după un interval variabil de la întreruperea tratamentului, simptomele reapar;
- Mai multe schimbări de antidepresive sunt în general necesare până când schema potrivită de tratament este găsită.
Avantaje – Tratamentul depresiei prin psihoterapie:
- Modifica Cauza;
- Reduce semnificativ/complet sansa reaparitiei simptomelor.
Dezavantaje – Tratamentul depresiei prin psihoterapie:
- Primele efecte sunt instalate lent în timp (2-3 luni);
- Efort semnificativ pentru schimbare;
- Accesibilitate redusa (psihoterapia pentru depresie poate sa nu fie accesibila in unele zone).
Da, ele pot fi adesea interconectate si se pot influenta reciproc. Anxietatea si depresia sunt tipuri de tulburari de dispozitie. Depresia provoaca sentimente de tristete, deznadejde si energie redusa. Anxietatea creeaza sentimente de nervozitate, ingrijorare sau groaza. Pentru tratare se folosește aceeași clasa de medicamente.
Da, depresia poate fi ereditara. Studiile care au analizat familiile si gemenii au descoperit ca factorii genetici pot avea o contributie majora.
In unele cazuri este posibil ca simptomele depresiei sa se amelioreze fara tratament. Insa, acest lucru poate depinde de tipul de depresie si de severitatea acesteia.
Persoanele care sufera de depresie tind sa aiba niveluri scazute de serotonina. Acest lucru poate duce la oboseala, lipsa de energie si dificultati de concentrare.