Depresia este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni psihice, însă efectele depresiei continuă să fie înțelese insuficient de către publicul larg. Depresia, sau tulburarea depresivă majoră, în termeni medicali, este percepută de mulți ca o stare de tristețe persistentă, care afectează starea de spirit. Aceasta este însă o afecțiune complexă. Efectele depresiei sunt nenumărate, afectând atât corpul, cât și mintea.
Separarea minții de corp, ca două entități separate și distincte, este încă o practică uzuală. Ca urmare, credința că afecțiunile psihice afectează numai mintea, iar cele somatice doar corpul, este una comună. În realitate, corpul și mintea sunt inseparabile, într-o permanentă interacțiune. Dacă una dintre ele se îmbolnăvește, inevitabil și cealaltă va fi afectată. Iar depresia nu face excepție de la această regulă. Deși este o afecțiune psihică, efectele depresiei sunt multiple asupra corpului.
Iată care sunt cele mai comune:
Persoanele cu depresie pot avea dureri care le afectează articulațiile, membrele sau spatele.
Un studiu arată că dacă suferi de depresie, ai șanse de 60% să ai dureri de spate.
Unele dintre persoanele afectate pot chiar resimți durerea la nivelul întregului corp, la o intensitate debilitantă. Mecanismul prin care depresia cauzează durere este incomplet elucidat. Una dintre teorii este că dezechilibrele neurochimice din creier sunt de vină. Altă teorie este că persoanele cu depresie simt durera diferit. Un studiu a arătat că acestea au toleranță scăzută pentru durere în comparație cu persoanele fără depresie.
Depresia se simte în stomac, și la propriu și la figurat. Metaforic vorbind, multe persoane descriu o senzație de gol în stomac, de tensiune și tristețe pe care o simt visceral. Medical vorbind, depresia cauzează frecvent balonare, diaree, constipație sau greață. Una dintre explicații este că serotonina, unul dintre neurotransmițătorii incriminați în declanșarea depresiei, are rol și în funcția digestivă. În plus, microbiomul intestinal, adică bacteriile de la acest nivel, care ne ajută la digestie, este posibil să joace un rol important în reglarea emoțională și chiar să contribuie la apariția depresiei.
Cercetările din ultimii ani indică faptul că depresia este un factor de risc pentru hipertensiunea arterială. Nici în acest caz nu cunoaștem exact cauzele depresiei asupra problemelor de inimă.
Este posibil ca stresul cauzat de depresie să fie principalul factor.
Hormonii de stres secretați ca reacție la depresie afectează vasele de sânge. Duc astfel la constricția lor și la instaurarea unei stări de urgență în organism. Depresia este mai strâns corelată cu probleme cardiovasculare recurente decât alți factori de risc, precum insomnieul, diabetul sau colesterolul crescut. Dacă nu este tratată, depresia crește șansele de moarte prin infarct.
Depresia slăbește imunitatea, probabil prin inflamația generală din corp pe care o cauzează. Sistemul imunitar este cel care ne protejează de amenințări. Dacă nu funcționează optim, avem șanse crescute să ne îmbolnăvim de infecții, răceli sau alte boli contagioase. De asemenea, recuperarea este mai grea și mai îndelungată.
Acestea sunt identificate drept cauzele depresiei principale. Ele se pot manifesta prin insomnie, incapacitatea de a adormi sau treziri repetate de-a lungul nopții. Hipersomnia este și ea des întâlnită, constând în dormitul excesiv. Persoana afectată nu se mai ridică din pat sau o face cu greu. Între somn și depresie există un cerc vicios. Depresia ne afectează somnul, iar problemele de somn, la rândul lor, pot cauza depresia sau agravarea simptomelor.
Efectele depresiei asupra felului în care ne simțim sunt bine cunoscute. Ele sunt focusul celor mai multe discuții despre această afecțiune. Mai puțin dezbătute însă, sunt efectele depresiei asupra proceselor cognitive, a felului în care gândim, deși acestea au efecte devastatoare asupra persoanelor cu depresie.
Scriitorul William Styron „alinta” depresia drept „furtuna din creier”. Lui i se părea că descrie mult mai bine ravagiile pe care afecțiunea le face în minte.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente plângeri ale persoanelor cu depresie. Studiile arată că participanții cu depresie au probleme în a-și aminti detalii din trecutul lor. Aceștia au doar o imagine generală. De exemplu: faptul că au fost în vacanță, dar nu își amintesc aspecte specifice, precum o cină delicioasă din timpul călătoriei. Nu numai memoria retrospectivă (cu privire la evenimente din trecut) este afectată, ci și cea prospectivă.
Memoria prospectivă se referă la capacitatea de a ne aminti să ducem la capăt în viitor o acțiune planificată dinainte. Un studiu recent a demonstrat că persoanele cu depresie își amintesc cu greu să-și ia medicația sau să returneze o carte la bibliotecă.
Memoria reprezintă bagajul nostru de experiențe, cunoștințe și amintiri. Intr-o anumită măsură, ne creează identitatea, ne face să fim noi.
Faptul că depresia erodează memoria are consecințe practice. Duce la scăderea performanței la serviciu sau la degradarea relațiilor cu cei din jur. De asemenea, are și efecte emoționale. Ne poate face să nu ne mai simțim noi înșine, ca și cum ne pierdem identitatea în tumultul bolii.
Multe persoane afectate de aceasta tulburare descriu experiența acesteia ca pe un văl negru care li se pune în fața ochilor. Astfel, văd lumea gri, lipsită de culoare, speranță sau fericire. Iar această metaforă este incredibil de sugestivă.
Studiile arată că persoanele cu depresie au o capacitate scăzută de a ignora informația negativă irelevantă, precum și în identificarea stimulilor pozitivi. Persoanele cu depresie sunt similare celor care suferă de daltonism. Așa cum cele din urmă nu văd culorile, primele nu văd lucrurile pozitive din jur. Iar acest efect persistă într-o anumită măsură chiar și după dispariția simptomelor.
Un studiu a descoperit că persoanele care au avut depresie în trecut își amintesc mai ușor adjectivele negative dintr-un șir de cuvinte, comparat cu ceilalți participanți.
Conform Alianței Americane pentru Sănătate Mintală, lipsa de concentrare este una dintre cele mai comune simptome ale depresiei. Lipsa de concentrare are un impact negativ asupra tuturor ariilor vieții. De la activități plăcute, precum cititul sau uitatul la televizor, până la sarcini profesionale sau academice la care eram experți, toate par imposibil de realizat sub efectul depresiei.
Mecanismul prin care efectele depresiei ne distrug concentrarea este prin afectarea unor structuri cerebrale. Hipotalamusul, o structură din creier care este implicată în formarea amintirilor și memorare, este micșorat la persoanele care suferă de depresie.
Un studiu recent care a analizat mai multe cercetări de-a lungul anilor, a ajuns la concluzia că creierele persoanelor cu depresie îmbătrânesc mai repede. Declinul accelerat al funcției cognitive duce la un risc crescut pentru demență.
Nu este niciun secret că depresia ne influențează emoțiile. Dimpotrivă, acest lucru este atât de cunoscut, încât a ajuns să fie bagatelizat. Termenii „deprimat” sau „depresie” sunt folosiți colocvial ca sinonime pentru tristețe sau o stare proastă. Depresia este însă mult mai complexă decât tristețea. Ne face să simțim un cocktail periculos de emoții negative, combinate cu simptomele fizice și cognitive.
Așa cum spune Andrew Solomon, autorul cărții „Demonul amiezii – atlasul depresiei”, „în depresie trăiești permanent în prezent. Esti incapabil să-ți imaginezi un viitor lipsit de suferință”. Efectele depresiei nu ne afectează numai prezentul, ci și viitorul, care pare lipsit de orice speranță. Acest lucru ne demoralizează, demotivează și îngreunează tratamentul. Gândurile recurente pe care le au persoanele cu depresie sunt: „Ce rost are?”, „Nu o să fie niciodată mai bine”, „Viața e lipsită de sens”.
Aceasta este trăsăturia de baza pentru efectele depresiei: lucrurile care înainte ne aduceau bucurie, nu ne mai atrag. Persoanele afectate de depresie nu mai practică hobby-urile din trecut, nu mai participă la întâlniri sau evenimente, au un libido scăzut, pentru că au o capacitate redusă de a resimți plăcerea.
Acest simptom este specific bărbaților, mascând adesea depresia, însă poate fi întâlnit și la femei. Aceștia au crize spontane de furie, reacții disproporționate în raport cu factorul declanșator, comportament violent. Ajungând nu de putine ori până la vătămarea de sine sau a altora.
Nu numai că unul din efectele depresiei este sa ne coloreze în gri întreaga viață emoțională, ci ne și face să pierdem controlul trăirilor noastre. Astfel, o manifestare des întâlnită în depresie este izbucnirea în lacrimi. Uneori nici nu știm măcar de ce sau cauzele sunt nesemnificative. Astfel de ieșiri pot duce la emoții de rușine, vină sau scăderea stimei de sine, din cauză că ne-am arătat suferința în fața celorlalți.
Depresia cauzează o adevărată tortură psihologică. Nu numai ne face să suferim, ci ne și convinge că este vina noastră că ne simțim așa. Persoanele cu depresie sunt adesea chinuite de vinovoție și rușine. Ele cred că merită ceea ce li se întâmplă, că sunt slabe, că nu sunt demne de a trăi și de a primi ajutor. Iar sentimentele de vină și rușine apar în legătură cu toate aspectele vieții lor, fiind complet exagerate și iraționale. O persoană cu depresie poate ajunge să poarte pe umeri vina pentru tot ce este rău în jurul ei.
O persoană care a suferit de depresie spune cum înainte de a se trata, căuta adesea metode de a se sinucide pe internet și credea că e ceva normal. După ce a început tratamentul, a realizat că nu este. Ideația suicidară, adică gânduri recurente și planuri de suicid, este una dintre cele mai severe complicații ale depresiei, întrucât poate duce la moarte.
Toate efectele depresiei asupra funcției cognitive, asupra organismului și a felului în care ne simțim au consecințe la nivel individual și la nivel de societate. Efectele depresiei erodează identitatea, relațiile, aptitudinile unei persoane. Urmările pot fi măsurate din punct de vedere economic și social.
Povara economică a depresiei a ajuns la 210 miliarde de dolari în SUA în 2010, din cauza șomajului, tratamentelor și scăderii productivității.
În 2007, Organizația Mondială a Sănătății a desemnat depresia ca a 2-a cauză globală de dizabilitate. Studiile arată că mai mult de 50% din persoanele diagnosticate cu tulburare depresivă sunt debilitate funcțional. (nu se mai pot achita de responsabilitățile profesionale sau personale). Această debilitate cauzată de depresie este pe termen lung, chiar și după dispariția simptomelor. Este egală sau mai mare decât cea produsă de alte boli cronice, ca diabetul. Astfel, depresia împiedică multe din persoanele afectate să-și atingă adevăratul potențial și să-și aducă contribuția la lumea în care trăiesc.
Nu în ultimul rând, efectele depresiei, precum si efectele altor afecțiuni psihice, crește riscul de divorț și scade șansele de a intra în relații pe termen lung. Divorțurile au atins deja niveluri record. Numărul căsătoriilor este în declin. Acest lucru are un impact asupra sănătății mintale a adulților și copiilor deopotrivă.
