Episod psihotic

As vrea sa ne referim putin la ceea ce inseamna o categorie de oameni cu tulburari psihice, poate de care ne ferim, de care ne este teama, despre care atunci cand auzim nu stim cu exactitate ce sa spunem, mai exact despre persoanele care au un episod psihotic. Intalnim oameni care avem sentimentul ca au pierdut contactul cu realitatea. Persoane care ne spun lucruri care nu au de-a face cu viata lor sau cu viata noastra. Ne intrebam cum sa abordam astfel de persoane care manifesta anumite simptome delirante?

In cadrul emisiunii dedicate acestui subiect care poarta denumirea de “Episoadele psihotice”, hazda emisiunii “Provocarile vietii”, psihoterapeut Adina Tomoioaga, impreuna Medic specialist psihiatru cu formare în Psihoterapie Cognitiv Comportamentală, Dr. Maria Bonea, explica:

• care sunt acele probleme intampinate de astfel de persoane?
• cum anume sa ne raportam la ele?
• cum sa le ajutam?

Simptomele unui episod psihotic

Pentru noi, ca psihiatrii, episodul psihotic este ca si infarctul pentru un medic cardiolog. Noi il consideram o mare urgenta. Pacientul pierde contactul cu realitatea, prezinta halucinatii, adica aude voci care uneori ii spun ce sa faca. Au existat pacienti care s-au sinucis sau au facut crime, au facut tot felul de lucruri extrem de grave pentru ca s-au simtit controlati de acele voci.

De asemenea, pot avea halucinatii vizuale:

• Sa vada umbre;
• Sa vada oameni straini;
• Animale;
• Practic orice lucru care nu exista.

Pot simti tot felul de lucruri pe corp:

• Caracteristic ar fi sa simta ca sunt atinsi de insecte care se misca;
• Sa simta in interiorul corpului tot felul de lucruri caudate;
• Sa se simta posedati, controlati;
• Sa simta mirosuri caudate;
• Sa simta ca gustul mancarii e diferit, ca poate cineva le-a otravit mancarea.

La nivelul tuturor simturilor pot sa apara astfel de simptome.

Perceptia publicului fata de persoanele cu episoade psihotic

Perceptia publicului este ca aceasta persoana doar aude voci. Ei sunt absolut convinsi de anumite lucruri: ca sunt urmariti, ca este cineva care ar vrea sa le faca rau, ca sunt alesii lui Dumnezeu pe pamant. Aceste perceptii sunt destul de frecvente in Romania.

Oricat de mult ai incerca sa ii convingi, nu vei reusi. De asta este foarte important sa nu ne certam cu un pacient cu un episod psihotic. Adica daca observam ca nu reusim sa il convingem asa de usor printr-o conversatie obisnuita, sa nu incercam sa devenim agresivi prin raspunsul nostru. Ce se mai observa iarasi, si care uneori este trecut cu vederea, sunt pacienti cu un anumit grad de incoerenta.

Trec de la o idee la alta fara nici o legatura pentru noi si fara logica pentru noi, pentru ca pentru pacient exista o logica interioara. Sunt acei oameni pe care ne este foarte greu sa ii urmarim cand vorbesc. Parca nu iti dai seama ce vrea sa zica persoana respectiva. Iar ei sunt adusi de obicei la medic si, cel mai frecvent, direct la spital, din cauza comportamentului care este ciudat pentru cei din jur. Dar, din nou, pentru pacient are o motivatie, aceasta fiind halucinatiile sau ideile delirante, aceste convingeri false.

De exemplu, daca ai senzatia ca cineva te urmareste in propria ta casa, poate ca vei sapa prin pereti in cautare de microfoane, iti vei distruge mobila, vei arunca telefonul pe geam, asta fiind o situatie destul de frecventa la pacientii nostri. Perceptia generala a publicului este ca psihoza si varianta cronica schizofrenia ar fi niste boli care dau agresivitate omului, ca sunt niste persoane violente, periculoase.

Ne speriem, le evitam, sunt criminali imprevizibili. Ceea ce este complet fals! De fapt, studiile au demonstrat ca sunt mai putin violenti decat media populatiei si ca de obicei sunt victimele celor din jur pentru ca nu ajung sa primeasca tratament la timp si atunci ei insisi sunt abuzati. Nici mass-media nu face vreun serviciu pacientului psihotic pentru ca ce se popularieaza la noi? Ca cineva a facut o crima extrem de bizara, ca o mama care a avut halucinatii si-a omorat copilasii. Fara sa se explice ca de fapt acestea sunt niste cazuri exceptionale si ca boala in sine nu se manifesta asa in mod frecvent.

De la ce apare psihoza?

O persoana din senin, de la o zi la alta, poate sa piarda acest contact cu realitatea, sa fie in mintea ei si sa treaca printr-un episod psihotic?

Exista cazuri, dar destul de rar, in care sa se intample de la o zi la alta. De obicei, cand se intampla asa este cauzat de consumul de o anumita substanta: de alcool consumat in exces, de droguri cum ar fi cocaina, anfetamina, halucinogene, adica o cauza reala, externa a pacientului. Sau mai pot fi anumite medicamente, si la asta trebuie sa avem grija noi medicii.

De exemplu, sunt medicamente folosite in bolile autoimune sau in oncologie care, in cazuri extrem de rare, ar putea sa induca un episoad psihotic. Iar aici nu inseamna ca omul are o problema psihiatrica, ci pur si simplu un efect advers, trebuie sa fie foarte clar. Iarasi, cand avem un pacient cu aceste simptome psihotice trebuie sa excludem alte cauze medicale. Mai ales daca e primul episod, e foarte important sa facem analize medicale sa verificam sa nu fie un dezechilibru. Sa facem un tomograf, sau un RMN cerebral sa nu cumva sa fie o tumora cerebrala, un accident vascular cerebral intr-o zona.

Noi stim ca accidentul vascular cerebral intr-o anumita zona se manifesta cu pareza, dar in anumite zone ale creierului nu se va manifesta cu pareza, ci se va manifesta poate cu halucinatii. Iarasi, cam jumatate din persoanele care au dementa, dintre varstnici, ajung sa aiba simptome psihotice care sunt in contextul dementei. In rest, pentru cazurile care sunt pur psihiatrice etiologia nu s-a descoperit 100%. Se considera ca este un amalgam.

Exista componenta genetica, fie ai avut pe cineva in familie, fie ai mostenit niste mici modificari genetice care in conditii de traume de viata, de stres intens ar putea declansa boala.

Aici vorbim despre o vurnelabilitate genetica.

Mai exista si dovezi ca ar fi o boala de necrodezvoltare. In sensul ca daca mama a avut infectii, chiar si o simpla gripa, in timpul sarcinii, sau au existat probleme la nastere si copilul a intrat in hipoxie. Adica nu a avut suficient oxigen, existariscul de a dezvolta psihoza ulterior tocmai pentru ca neuronii, creierul nu s-a dezvoltat la timp cum ar fi trebuit sa se dezvolte. Consensul actual ar fi ca exista o crestere a unei substante, numite dopamina, in creier. Persoanele cu psihoza ar trebui sa se gandeasca, noi asa le explicam pacientilor, ca au un fel de „diabet al creierului”. Ai o substanta in exces si atunci iei un medicament care sa o scada la normal.

Daca simptomele pe care le-am descris dureaza mai putin de o luna si am verificat ca nu sunt induse de droguri, de substante, de tumori, atunci se numeste doar tulburare psihotica acuta. Pacientul isi revine in decurs de o luna. Doar ca va trebui sa ia tratament de prevenire al unui alt episod. Deci chiar daca e perfect normal, continua tratamentul.

Un anumit antipsihotic care necesita monitorizare. In cazuri severe, pentru persoanele care nu raspund la tratament putem sa aplicam terapie electroconvulsiva, electrosocurile. Acest lucru sperie foarte multa lume, dar care poate sa fie un tratament salvator.

Iar, da, din pacate, pacientii care nu ajung la timp, care raman acasa foarte mult fara tratament au un risc sa ramana asa sau doar sa se amelioreze simptomele. Dar, sa ramana cu acele convingeri sau sa aiba halucinatii, poate nu atat de des ca inainte si comportamentul sa fie mai normal, dar nu sa isi revina 100%.

Persoanele constientizeaza ce se intampla?

Am stat de vorba cu persoane care au trecut printr-un episod psihotic si sentimentul de dupa este unul apasator. Multa rusine, multa apasare si, in acelasi timp, multa frica legata de „Daca cumva voi mai experimenta ceva asemanator?”

Persoanele care constientizeaza ce li s-a intamplat si isi dau seama ca a fost o boala grava. De fapt, pot dezvolta depresie, chiar depresie severa si anume o depresie post-psihotica. Depresie cu o rata destul de mare de suicid din pacate. Practic persoanele respective sunt destul de coplesite de ceea ce au devenit in acel episod psihotic.

Poate ca s-au comportat asa de ciudat cu persoanele apropiate pe care pe moment i-a considerat persecutori, incat au rupt relatia. Sau poate ca si-au pierdut locul de munca pentru ca s-au comportat agresiv, sau nu neaparat, ciudat cu colegii. Atunci este foarte important sa inteleaga ca a fost o boala ca oricare alta, ca si o criza de diabet, care se rezolva prin medicatie.

Ulterior, dupa ce se iese din episod, se indica si psihoterapie suportiva. Se indica cursuri de psihoeducatie pentru ca pacientul:

• Sa inteleaga exact ce s-a intamplat;
• Care sunt simptomele;
• Cum sa le recunoasca devreme ca sa previna un alt episod,;
• Care e mecanismul de actiune al medicatiei.

Pentru ca daca tu nu intelegi de ce trebuie sa iei un anumit medicament probabil ca vei renunta la el cat de curand.

Efectele secundare ale medicatiei

Din pacate, medicatia psihotica are cele mai multe efecte adverse din psihiatrie. Multe din medicamentele vechi, care se folosesc acum doar ocazional de multe ori doar in spital, dadeau asa-numitul parkinsonism. Adica exact aparenta un bolnav de boala Parkinson, cu tremur, cu miscari foarte lente, cu blocaje.

Medicamente noi in schimb nu mai au acest gen de efecte. Sau si daca apar, apar doar daca se dau doze foarte mari. In schimb, dau cresterea poftei de mancare. De aici se declanseaza un cerc vicios in care pacientul se ingrasa. Se dezvolta obezitate si ulterior poate face hipertensiune arteriala, diabet zaharat, probleme cardiace si atunci sa se imbolnaveasca. Este asa-numitul sindrom metabolic. Dar din nou, este de subliniat, medicamentul doar creste pofta de mancare, tine de tine cat mananci.

Sunt pacienti care daca mananca sanatos si fac miscare nu se ingrasa nici un gram, pot chiar sa slabeasca. In rest ar mai putea sa dea efecte adverse de natura hormonala. Creste un gormon numit prolactina care, in mod normal si fiziologic creste doar la femeile care alapteaza. Atunci o femeie care nu are o sarcina ar putea sa aiba emisie de lapte, adica galactoree. Ar putea sa aiba probleme menstruale, probleme de fertilitate, probleme de natura sexuala. Dar daca acestea sunt discutate cu medicul psihiatru, se pot gasi variante de reducere a dozei, de schimbare a medicamentului.

Totul tine de reactivitatea persoanei la un anumit medicament, asta trebuie sa inteleaga pacientul. Daca nu te-ai simtit bine cu un preparat, nu inseamna ca vei avea aceleasi efecte adverse si cu altceva. Iar legat de medicatie, exista variante de antipsihotice care sunt injectabile. Sunt unii pacienti care vin si spun ca vin sa isi faca vaccinul. Adica o data la 2 saptamani sau o data pe luna, sau chiar o data la 3 luni. Se poate da injectie care se elibereaza treptat in sange si care reprezinta tratamentul de intretinere. Adica extrem de comod pana la urma.