Jocuri psihologice – atelier de dezvoltare personala
Jocuri psihologice – Interacțiuni repetitive și nesatisfăcătoare, pe care le avem cu cei din jur, la sfârșitul cărora cei implicați au un sentiment neplăcut. Jocurile fac parte din tiparele neconstructive de interacțiune prin care oamenii cer într-un mod ineficient ceea ce au nevoie.
Conceptul de „triunghi dramatic” ne poate ajuta să înțelegem structura unui joc și rolul psihologic pe care îl avem când suntem prinși. Triunghiul dramatic este schema jocului formată din Persecutor, Salvator și Victimă. Ori de câte ori suntem într-un joc psihologic, suntem într-una din aceste poziții:
- Suntem agresivi si îl condamnăm/ îl criticăm pe celălat (Persecutor),
- Vrem să-l ajutăm, să oferim soluții, să rezolvăm problemele celuilalt, însă fără succes (Salvator),
- Sau suntem neputincioși, nu putem fără ajutorul celorlalți, ne e greu să găsim soluții pentru propriile probleme (Victima).
De fiecare dată când intrăm în aceste roluri desconsiderăm o nevoie a noastră și soluțiile pentru rezolvarea situației în care ne aflăm.
Prin jocuri ne întărim credințele negative despre noi și rămânem blocați în aceleași tipare vechi, pe care le-am învățat în relație cu părinții noștri.
Jocurile psihologice ne ajută să descoperim propriul scenariu de viață. Acel plan de viață format inconștient de copil sub influența mesajelor primite de la părinți, a relației cu părinții și a experiențelor prin care am trecut începând cu mediul intrauterin, până la 8 ani. Acest plan de viață ne determină viața de adult, în cele mai semnificative aspecte: sănătate, împlinire, relații, carieră, viziunea noastră asupra vieții.
Jocul psihologic urmează un tipar – o secvență caracteristică de interacțiuni, denumită Formulă J:
Momeală + Stratagemă = Răspuns – Comutare – Derută – Beneficiu negativ
Cand vine vorba de Jocuri psihologice, momeala este invitația la joc (poate fi o frază sau chiar un element non-verbal). Stratagema este punctul slab care determină pe cineva să accepte momeala.
Răspunsul este dat de schimbul de interacțiuni.
Comutarea este momentul în care se schimbă rolurile în Triunghiul Dramatic; se întâmplă brusc și e imediat urmată de: Derută (confuzie în urmă comutării), iar Beneficiul negativ este sentimentul negativ/neplăcut, care nu are legătură cu aici-și-acum și care duce la reîntărirea unei credințe de scenariu.
Unele dintre cele mai frecvente jocuri se numesc „De ce nu…?”/„Da, dar…”, și se referă la o interacțiune în care sugestii care ar putea fi de ajutor sunt contracarate de contraargumente. De obicei, cineva menționează ceva despre o problemă pe care o are. Atunci când i se oferă soluții, răspunsul pe care îl dă este „Da, dar…”, urmat de o justificare a faptului că soluția sugerată nu e bună. Într-un final, unul dintre „jucători” își pierde răbdarea și face comentarii negative la adresa celuilalt jucător.
