Nevroza – diagnostic, simptome si tratament

Nevroza a fost definita, in anul 1776, de profesorul William Cullen. Termenul este folosit pentru a indica un complex de tulburari care au simptome similare, insotite de o stare de spirit modificata si tulburari ale bunastarii generale a unei persoane. Nevroza poate fi caracterizata printr-un complex de simptome fiziologice, dar si conditii vulnerabilizante periodice, care afecteaza calitatea vietii. Ele reflecta starea emotionala si viziunea asupra lumii a pacientului.

 Ce este nevroza?

Termenul de „nevroza” se refera la un grup de tulburari mentale cronice, cum sunt, de exemplu, anxietatea, depresia, fobiile sau tulburarea obsesiv-compulsiva. Acestea afecteaza modul in care o persoana gandeste, se simte si se comporta, dar fara a avea la baza o boala fizica.

Semnele de nevroza includ anxietate, depresie si frici irationale. Aceste tulburari nu sunt psihotice, deoarece nu provoaca o pierdere a conexiunii cu realitatea. Nevroza poate provoca stres cronic in multe aspecte ale vietii, de la relatiile interumane la serviciu sau la scoala, pana la cele mai simple actiuni desfasurate in viata de zi cu zi. Aceste deficiente functionale indica importanta terapiei specializate.

Ce cauzeaza nevrozele?

Dezvoltarea unei personalitati nevrotice este influentata de mai multi factori. Persoanele nevrotice sunt mai afectate de schimbarile sezoniere. Sufera de mai mult stres si sunt mai putin capabile sa faca fata provocarilor cotidiene. Anumiti factori care pot favoriza instabilitatea emotionala si dezvoltarea unei nevroze sunt: locuitul alaturi de o familie disfunctionala, deficientele afective, protectia excesiva sau, dimpotriva, ingrijirea insuficienta, dar si factorii ereditari. Evenimentele de viata traumatice, in special in timpul copilariei (maltratare, neglijare, abuz, pierderea unui parinte), si conditiile sociale, de mediu si culturale pot avea un efect nedorit asupra dezvoltarii unei tulburari psihice.

Ce simptome sunt caracteristice?

Poate fi descoperita o imagine complexa a simptomelor diferitelor clase de boli psihice, in fiecare dintre cazurile de tulburari nevrotice intalnite. Toate acestea sunt adesea insotite de diverse simptome ale tulburarilor mentale si somatice, care creeaza dificultati in diagnostic.

• Manifestarile generale ale nevrozei psihice

Sindroamele nevrotice pot fi incadrate in 5 categorii: astenie, fobie, obsesie, hipocondrie si isterie. Manifestarile generale ale tuturor grupurilor sunt iritabilitate, anxietate crescuta, frica fara motiv, incapacitatea de odihna, performanta scazuta, distragere sau slabiciune.

Ca regula generala, pacientii sunt deseori intr-o stare proasta, fiind iritabili si reactionand negativ daca sunt nevoiti sa „iasa din zona de confort”. Manifestarile fizice sunt variate: cefalee, vertij, modificarea tensiunii arteriale, tulburari de somn, durere generalizata, in special in inima si articulatii. Este frecvent intalnita si scaderea potentei si a libidoului.

• Simptomele diferitelor tipuri de nevroze

Sindromul astenic este caracterizat prin senzatie de fatigabilitate, astenie, cefalee si dispozitie trista. De obicei, este prezenta si o intrerupere regulata a somnului, iar trezirea frecventa pe timp de noapte este de asemenea tipica.

Simptomele cele mai frecvente ale nevrozei fobice sunt reprezentate de frici nejustificate si de evitarea actiunilor provocatoare de anxietate, iar cele ale sindromului obsesiv cuprind  compulsiile, anxietatea, obsesiile si diferite ritualuri. Nevroza ipohondrica este caracterizata deseori prin cenestopatii, idei hipocondriace, iar printre cele ale isteriei pot fi identificate sugestibilitatea, demonstrativitatea, hiperemotivitatea si asocierea de semne si simptome somatice polimorfice si atipice.

In caz de nevroza isterica, convulsiile pot fi adaugate in categoria semnelor posibile. In acest caz, episodul este diferit de epilepsie. In general, pacientii cu isterie „cad cu atentie” (pentru a nu se lovi), prezinta riduri diferite fata de cele ale bolnavilor cu epilepsie, nu exista muscaturi de limba si urinare involuntara. Dupa un atac isteric, acestia dorm rar, spre deosebire de epileptici. Este importanta, deci, examinarea cu atentie a tuturor pacientilor cu astfel de simptome, pentru a exclude patologia organica, nevroza fiind diagnosticata in acest caz de un psihoterapeut/medic psihiatru.

 Cum se realizeaza diagnosticul nevrozei?

Pentru un diagnostic corect al bolii, este esential ca medicul psihiatru sa aiba o discutie cu pacientul, care sa includa o descriere despre natura bolii si intensitatea simptomelor, dar si despre momentul manifestarii acestora. De asemenea, este importanta si discutia cu familia, deoarece aceasta poate oferi adesea informatii valoroase. Pentru a confirma sau infirma diagnosticul, poate fi necesara observatia medicala amanuntita.

Verificarea cu atentie a nivelului hormonilor din organism este esentiala, deoarece acestia influenteaza puternic evolutia nevrozei. Hormonii tiroidieni, chiar si prin modificari minore ale nivelului lor, dificile de detectat folosind testele conventionale, pot avea un efect major asupra bunastarii bolnavului. Daca se detecteaza un dezechilibru hormonal, trebuie administrata o terapie adecvata. In unele cazuri, normalizarea functiei tiroidiene poate duce la o recuperare completa a pacientului.

Diagnosticul diferential este important pentru a distinge o patologie de alta cu simptome asemanatoare. In plus fata de testele generale de laborator (sange, urina), daca se suspecteaza anomalii cerebrale, se recomanda imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografia computerizata (CT).

stari de nervozitate la femei

 De cate tipuri este nevroza?

Tipul de nevroza depinde de cauza formarii sale. Nevrozele sunt facilitate de un sistem nervos sensibil, de experiente mentale severe, precum moartea unei persoane dragi sau de stimuli care vin din interiorul corpului. Printre numeroasele tipuri de nevroze, se disting nevroza obsesiv-compulsiva, neurastenica, anxioasa, fobica,  depresiva sau isterica.

Nevroza depresiva

Nevroza depresiva este o tulburare caracterizata prin existenta unei dispozitii constant triste. In acest fel, poate fi considerata un „episod depresiv usor sau mediu fara sindrom somatic” sau „distimie”.

Persoanele cu aceasta tulburare au stari deprimate pentru perioade lungi de timp. In mod similar, acestea prezinta o inactivitate fizica ridicata si letargie generalizata. Simptomele pot mentine un grad minim de functionare, dar provoaca o stare mentala scazuta, ce determina un mare disconfort si o calitate slaba a vietii. Aceste manifestari sunt adesea completate de simptome de anxietate, cum ar fi palpitatii, puls rapid, transpiratie si respiratie mai rapida.

Nevroza anxioasa

 Senzatia de frica este un sentiment uman normal care protejeaza impotriva pericolului, fiind esential pentru supravietuire. Cu toate acestea, persoanele cu aceasta tulburare sufera de o dispozitie anxioasa care poate dura luni de zile, nefiind corelata insa cu un pericol extern. Aceasta tulburare este asociata cu o varietate de simptome, cum ar fi tensiunea motorie, hiperreactivitatea, nervozitatea, starea de neliniste, insomnia si problemele digestive. O tulburare depresiva apare, adesea, in consecinta.

Nevroza fobica

Fobiile sunt temeri exagerate, persistente si circumscrise anumitor obiecte si situatii pe care persoana in cauza le evita. Fobiile cunoscute sunt frica de inaltimi, frica de spatiile inguste si inchise, de spatiile largi, de calatorii, de singuratate sau de animale (de exemplu, caini, paianjeni sau serpi). O forma speciala este si fobia sociala. In acest caz, bolnavii au frica masiva, irationala, de contactul cu alte persoane sau de situatii in care altii ar putea sa ii examineze si sa ii evalueze critic.

Nevroza obsesiv-compulsiva

Cei afectati sufera de ganduri obsesive si de actiuni compulsive, care intervin masiv in viata de zi cu zi si provoaca niveluri ridicate de suferinta. Majoritatea persoanelor cu aceasta tulburare considera ca senzatiile si comportamentul sunt extrem de dureroase. Simptomele legate de zonele „simetrie/ ordine”, „colectare”, „contaminare/curatare” si „agresivitate/ control” sunt cele mai frecvente intalnite in acest tip de nevroza.

Gandurile si actiunile pot deveni atat de definitorii vietii, incat cei afectati s-ar putea sa nu mai poata participa la viata sociala si sa fie din ce in ce mai izolati. Pacientii efectueaza ritualuri, precum spalarea mainilor, atat de frecvent incat actiunile domina o mare parte a zilei. De asemenea, pot aparea comportamente de afisare inconstiente, agresivitate sau frica. Sub-formele cunoscute ale nevrozei obsesionale sunt cleptomania (constrangerea de a fura) sau dependenta de cumparaturi. Cei afectati au de obicei o structura de personalitate obsesiva, sunt meticulosi si prea exacti.

Nevroza isterica

Nevroza isterica este o forma a tulburarii nevrotice, caracterizata prin diverse crize sau chiar paralizie. Pacientul poate prezenta dureri in diferite parti ale corpului, dificultati in respiratie sau un nod in gat. Bolnavii cu isterie (nevroza de conversie) sufera de un conflict care se manifesta in domeniul fizic, precum in nevroza cardiaca sau gastrica. Simptomele frecvente sunt tensiune, paralizie, lesinuri, surditate psihogena sau orbire. Acesti pacienti sunt adesea predispusi la convulsii bruste. Chiar si intr-un mediu calm, convulsiile sunt dificil de controlat. Semnele clinice somatice sunt hipotensiunea, precum si miscarile nervoase in diferite parti ale corpului.

Nevroza isterica este, de obicei, declansata de situatii stresante din punct de vedere emotional, care ii imping pe cei afectati la limitele lor. Nu este neobisnuit sa apara, de exemplu, la inceputul studiilor sau al muncii, al sarcinii sau al casatoriei.

Aceasta tulburare poate fi tratata numai de catre un specialist, prin psihoterapie si medicamentatia necesara, deoarece simptomele caracteristice pot fi intalnite si la alte boli, nefiind specifice doar nevrozelor.

Nevroza hipocondriaca

Persoanele cu nevroza hipocondriaca sunt predispuse la introspectie legata de propriul corp. Nu au motive sa se teama ca sufera de o boala grava, cum ar fi:

atac de cord sau cancer dar isi augmenteaza, prin autosugestie, simptome fiziologice si adesea cauta sa isi confirme suspiciunea.

Nevroza astenica

Neurastenia este insotita nu numai de boli mintale, ci si de probleme de sanatate fizica. In cazul nevrozei astenice, cele mai frecvente simptome includ:

• durerile de cap
• oboseala excesiva si incapacitatea pacientului de a se concentra asupra a tot ceea ce este important.

Exista 3 etape ale acestei tulburari:

In prima etapa, apare doar iritabilitate usoara, neexistand semne somatice. Mai mult, in aceasta faza, nevroza nu ar trebui sa interfereze cu activitatile zilnice si cu ce stil de viață are pacientul. Dupa aceea, nevroza intra intr-un stadiu mai sever. Imposibilitatea de continuare a activitatii active, deoarece apar noi simptome. In ultima etapa, nevroza capata severitatea finala, cu dureri la nivelul abdomenului, inimii si capului. Apatia si letargia pot aparea si ele, in timp ce sindromul astenic continua sa se extinda.

Nevroza se vindeca? Tratamentul nevrozei.

Cel mai eficient tratament in cazurile de nevroza este psihoterapia. Metode de tratament cu cel mai mare succes curativ al acestor tulburari includ:

• Terapia cognitiv-comportamentala (CBT);
• Terapiile alternative, cum ar fi cea prin muzica, prin arta sau practica ghidata de meditatie.

In cele mai severe cazuri sau in faza acuta a bolii, psihiatrul poate opta pentru prescrierea unor tratamente medicamentoase, pe langa terapie. Acestea, in functie de caz, pot include anxiolitice, antidepresive sau hipnotice, eficiente in reducerea simptomelor tipice in stări de nevrozitate.

Acest tip de tratamente, in diversitatea lor, vizeaza modificarea reactiei emotionale si comportamentale disfunctionale. Inlocuirea acesteia cu una mai adecvata si adaptativa, incepand cu o analiza aprofundata a cauzelor care stau la baza tulburarii.

Acestea fiind spuse, indiferent de forma sa, nevroza nu trebuie sa fie niciodata subestimata. Daca nu este tratata, poate duce la probleme de socializare, de adaptare si chiar la depresie agravata. Daca observati simptome, in ciuda vizitelor frecvente la medic, solicitati ajutorul unui psihiatru si tratati-va corespunzator indicatiilor medicului.