Postul intermitent isi are originile in practicile religioase, fiind un numitor comun în religii diferite de pe tot globul. Fie că postesc înainte de Crăciun, Yom Kippur sau Ramadan, credincioșii utilizează abstinența de la mâncare ca un mijloc de purificare, pocăire pentru păcate și sacrificiu. Se procedeaza asa pentru a intra în grațiile unei entități divine. Însă în universul secular din Silicon Valley, unde productivitatea, eficiența și viața eternă sunt zei, postitul reprezintă un mijloc de auto-optimizare și aspirare la calități divine, precum nemurirea.
A început ca o practică extravagantă a milionarilor aflați în căutarea elixirului tinereții din unul dintre cele mai influente locuri de pe Pământ. Acum a ajuns să devină un real trend în alimentație. Este promovat online de influenceri, celebrități, și chiar medici și nutriționiști. Aceștia promit că postul intermitent îți va schimba viața, corpul, și mintea, dacă respecți o serie de restricții alimentare. Din pacate acestea seamănă îngrijorător de mult cu o tulburare de alimentație.
Postul intermitent reprezintă un program de alimentație care restrânge perioada în care mâncăm la o fereastră mai mică de timp decât ne oferă clasicele trei mese pe zi. Nu există un consens asupra perioadei minime de timp care constituie un post.
Cele mai multe voci spun că numărul de ore în care nu mâncăm trebuie să fie de minim 12-18 ore. Dacă le suprapunem peste cele 8-9 ore de somn din timpul nopții, asta înseamnă practic că fie mâncăm cina devreme, fie micul dejun târziu.
Un program comun este cel 7/11. Respectiv fără mâncare după ora 19:00 și micul-dejun după 11:00. Astfel, nutriționiștii care încă de acum 10 ani propovăduiau o cină luată la cel târziu 5 după-amiaza, promovau, fără să aibă un titlu pompos pentru asta, postul intermitent.
În perioada de post, sunt interzise nu numai alimentele, ci orice substanță cu încărcătură calorică. Acestea ar putea crește nivelul de glucoză din sânge și porni secreția de insulină. Inclusiv guma de mestecat, sucul sau cafeaua cu zahăr sunt interzise.
Există însă mai multe variații ale postului intermitent, care duc la extrem perioada de abstinență de la mâncare.
Este popularizată de autoarea Kate Harrison, care nu are niciun tip de pregătire medicală. Aceasta propune 2 zile non-consecutive pe săptămână de post negru. Adică 24 de ore fără ingerarea vreunei calorii.
În varianta moderată, zilele de post includ:
o masă mică, de maxim 500 de calorii = un sfert din rația calorică zilnică recomandată femeilor = 1/5 din cea alocată bărbaților.
Alte persoane preferă postitul alternant, respectiv o zi de post urmată de 24 de ore în care mâncatul este permis la orice oră.Cu cât postul intermitent devine mai popular, cu atât mai multe persoane încearcă să monetizeze interesul pentru această dietă.
Există tot felul de retreat-uri unde pentru o sumă piperată, poți petrece câteva zile sau chiar câteva săptămâni fără să mănânci. Se intampla adesea fără supervizarea medicală adecvată, astfel că există cazuri în care participanții au murit.
Postul intermitent a început să devină din ce în ce mai popular în rândul publicului larg, dar și al medicilor și cercetătorilor, odată ce această practică a început să fie adoptată de mulți dintre milionarii din Silicon Valley. Silicon Valley reprezintă centrul american, și chiar global, al companiilor tehnologice inovative, Google, Facebook și Apple având sediile acolo. Silicon Valley are reputația unui loc extrem de competitiv, cu o obsesie pentru longevitate, unde managerii admit că dorm doar 4 ore pe noapte și fac transfuzii cu plasmă pentru a-și conserva tinerețea.
Antreprenorii din Silicon Valley nu ne influențează viața doar prin invențiile și produsele pe care le lansează, ci și prin stilul lor de viață și obiceiurile pe care le adoptă. Multe persoane ii considera modele, grație succesului și averii lor. Așadar, atunci în presă au apărut din ce în ce mai multe articole cu oameni de succes care postesc în mod regulat, numind această practică „biohacking”, nu dietă. Au mascat astfel vanitatea și preocuparea nesănătoasă față de longevitate printr-o metodă sofisticată de înfrângere a mortalității noastre. Influentabili nenumărați oameni au vrut să încerce și ei.
Printre nenumăratele beneficii promise de promotorii postului intermitent se numără:
Cu alte cuvinte, postul intermitent pare să ne rezolve toate problemele,. Chiar și cele în fața cărora cele mai avansate tehnici medicale sunt neputincioase. Și tot ce trebuie să facem este să nu mâncăm. E destul de evident care este atracția acestui regim.
Din păcate însă, cele mai multe dintre aceste promisiuni nu functioneaza sau pot fi chiar periculoase pentru anumiti oameni. Studiile care dovedesc beneficiile postului intermitent sunt cel mai adesea efectuate în laborator, pe cobai. De asemenea, studiile efectuate pe participanți umani investighează doar efectele pe termen scurt ale unei astfel de diete. Sunt foarte greu de cuantificat care sunt urmările postului intermitent după ani de urmat acest regim.
În ceea ce privește pierderea în greutate, rezultatele sunt cele ale oricarei diete, la unii functioneaza excelent, la altii sunt dezamagitoare. Postul intermitent nu este superior oricărei alte diete care implică un deficit caloric (mâncăm mai puțin decât consumăm). Rata de abandon în rândul participanților este mai mare în cazul participanților care trebuie să postească.
Participanții care au ținut post în timpul studiului, s-au îngrășat mai mult după închierea studiului, decât participanții care au ținut o altfel de dietă.
Promotorii postitului intermitent subliniază adesea că acest mod de alimentație este cel natural pentru noi. Oamenii primitivi nu aveau acces nelimitat la mâncare, astfel că mesele lor erau mai rare și inconsecvente. Astfel ei încearcă să convingă publicul larg că acest tip de alimentație este unul natural, și nu doar o dietă în vogă. Considera ca nu urmeaza sa fie înlocuită sezonul următor de o alta, cum se întâmplă de decenii încoace, de când am devenit excesiv de preocupați de greutatea noastră și felul în care arătăm.
Realitatea este însă că postul intermitent este o dietă care poate devei un model de comportament alimentar care promoveaza abstinenta alimentara nu numai pe o perioada dintr-o zi ci chiar pe mai multe zile succesiv. Aici rezidă și unul dintre cele mai periculoase aspecte ale postului intermitent.
În plus, faptul că acesta este promovat de influenceri online, crește riscul ca persoane vulnerabile, precum copii și adolescenți, să adopte acest regim pentru a imita persoane pe care le admiră online.
În timpul postului, principala sursă de energie a corpului constă în lipide, nu glucide. Acest lucru duce la topirea straturilor de grăsime din corp. Însă atunci când grăsimile sunt utilizate pentru a produce energie, în corp se produc substanțe numite corpi cetonici. Acestia reglează activitatea a numeroase proteine și molecule cunoscute pentru faptul că influențează starea de sănătatea și procesul de îmbătrânire.
Cetoacidoza, sau acumularea de corpi cetonici în sânge este starea pe care vor să o atingă și alte diete. Respectiv cele care restricționează cantitatea de glucide consumate… precum dieta Atkins, paleo sau ketogenică. Însă dusă la extrem, cum se întâmplă în timpul postului prelungit, cetoacidoza poate să aibă efecte negative asupra ficatului, rinichiului și creierului. Este extrem de periculoasă pentru persoanele cu afecțiuni cronice, precum diabet sau boli de inimă.
Un alt pericol important al postului intermitent este cel al tulburărilor de alimentație. Tulburările de alimentație sunt definite ca o dereglare a comportamentului alimentar. Acesta determină modificarea consumului și absorbției de mâncare, cu efecte negative asupra sănătății fizice și funcționării psiho-sociale. Deși postul intermitent nu constiuie o tulburare de alimentație, conform specialiștilor în acest domeniu, orice tip de comportamente alimentare care includ reguli rigide și restricții pot fi precursoarele unor tulburări diagnosticabile.
În cazul persoanelor care au o predispoziție biologică și/sau genetică de a dezvolta o astfel de tulburare, postul poate reprezenta factorul declanșator al afecțiunii.
Practic, anorexia, la fel ca postitul intermitent, sunt o formă de înfometare.
Postitul intermitent poate fi o acoperire perfectă pentru o tulburare de alimentație, acesta fiind încurajat de către societate.
De asemenea, postul intermitent poate constitui un ambalaj acceptabil social al anorexiei pentru influenceri. Acestia postează poze cu un corp subponderal cu explicația că postesc pentru o viață mai sănătoasă. Cercetările sugerează că postările de pe social media reprezintă un factor de risc pentru tulburările de alimentație.
Pozele cu influenceriție atrăgătoare care susțin că corpul lor este rezultatul postitului intermitent încurajează urmăritorii acestora să abordeze același regim alimentar în speranța de a dobândi același corp. Nu în ultimul rând, postările acestora despre postit încurajează o grijă excesivă pentru regimul alimentar și propria imagine corporală. Acesta este un alt factor de risc pentru tulburările de alimentație.
Bulimia este definită ca:
Tulburarea de mâncat compulsiv, constituie, după cum sugerează și denumirea, o afecțiune. Este caracterizată de episoade de ingerare masiva de alimente, cu senzația că persoana în cauză nu are control asupra mâncatului.
Beneficiile postitului intermitent au puțină validare științifică din partea studiilor efectuate pe oameni. Numeroase cercetări indică o asociere periculoasă între perioadele de postit și episoade de mâncat compulsiv, în cantități excesive. De asemenea, oamenii de știință consideră că postitul reprezintă un factor de risc important pentru apariția bulimiei și tulburării de mâncat compulsiv.
Înfometarea creează un răspuns biologic și neurochimic al organismului. Acesta trece în funcția de supraviețuire, încetinind metabolismul pentru a putea să gestioneze resursele energetice limitate pe care le are. Astfel, atunci când alimentele sunt din nou disponibile, organismul trece în supra-compensare. Efect automat pentru a crea rezerve, în caz că va fi supus din nou unei perioade de înfometare.
Studiile arată că persoanele supraponderale care au tulburare de mâncat compulsiv, și au 3 mese pe zi, cântăresc mai puțin. Au mai puține episoade de mâncat compulsiv decât participanții care nu mănâncă regulat, și au perioade de post.
CITESTE MAI DEPARTE…
MANCATUL COMPULSIV – cea mai frecventă tulburare alimentară
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT