Episodul depresiv major reprezintă o tulburare a dispoziției în care sunt prezente cel puțin 5 din simptomele depresiei, pe parcursul aceleiași perioade de 2 săptămâni. Simptomele reprezintă o schimbare semnificativă față de dispoziția obișnuită a persoanei.
vă puteți simți trist, nu vă mai amuză nimic
sunteți abătut, posomorât, fără chef
vă simțiți inutil, nefericit, vă vine să plângeți cu ușurință
sentiment de lipsă de speranță, care se intensifică. Începeți să vedeți numai „partea goală a paharului”, nu mai vedeți nimic bun în jur, deveniți cinic, totul vă dezamăgește, inclusiv dumneavoastră. Viața pare să nu aibă sens/rost, nu mai vedeți ieșirea din situațiile în care vă aflați.
sentiment de neputință. Viața începe să pară din ce în ce mai dificilă, situațiile care altădată vi se păreau ușor de rezolvat acum devin un efort/o sursă de suferință.
Majoritatea pacienților afirmă că starea din depresie este diferită de cea din tristețea obișnuită. Cea resimțită de exemplu la moartea unei persoane dragi, fiind cel mai adesea resimțită ca o durere sufletească chinuitoare, greu de suportat.
Aproape jumătate afirmă că nu există un standard pentru simptome în depresie, acestea variind în cursul zilei, fiind mai severe dimineața și ameliorându-se treptat spre seară.
devin mai nervoși,
mai irascibili,
se închid mai mult în camera lor.
Nu vorbesc despre ceea ce îi preocupă
devine retras, singuratic
stă mai tot timpul singur (ceea ce nu obișnuia)
inventează scuze să nu iasă din casă (spune că e obosit, că are alte treburi, etc.)
nu mai reacționează la evenimentele fericite ale vieții
îi scad randamentul sau eficiența la muncă
nu mai vrea să facă acele activități care altădată îi plăceau sau îl pasionau (hobby-urile, prietenii)
nu mai are chef să se uite nici măcar la televizor sau să converseze cu membrii familiei
nu mai aveți chef să mergeți la serviciu
nu mai aveți chef să vă întâlniți cu cunoscuți/prieteni
nu mai aveți chef să ieșiți din casă
nu vă mai bucură evenimentele plăcute ale vieții, copiii, hobby-urile
vă pierdeți pofta de viață, plăcerea de a trăi
totul vi se pare inutil, fără scop sau nu vă mai interesează
o modificare a greutății cu mai mult de 5%. Scade în greutate sau câștigă, nu mai are poftă de mâncare sau din contră, mănâncă mai mult decât de obicei – mănâncă la supărare sau la nervi
insomnie sau somn prea mult aproape în fiecare zi. Nu reușește să adoarmă sau se trezește prea devreme deși își dorește să doarmă. Se chinuie noaptea să adoarmă, iar lipsa somnului se simte, a două zi fiind obosit, somnoros, nervos, amețit. Sau din contră, pare că singurul lucru pe care îl face este să stea în pat, să moțăie sau chiar să doarmă și ziua și noaptea, somnul este neodihnitor, agitat, cu coșmaruri
agitație sau lentoare psihomotorie observată de către alții
pare să nu își găsească locul, este neliniștit
își frământă mâinile, se „foiește” prin casă
devine mai nervos și mai irascibil decât de obicei, uneori tremură sau prezintă episoade bruște de agitație
pare să fie tensionat, încordat sau panicat
poate chiar să aibă comportamente bizare
nu mai ascultă de nimeni, se agită și își face rău
a devenit din ce în ce mai apatic, mai lent în mișcări și în vorbire, mai greoi
îi este greu să se deplaseze chiar și în casă
nu mai vrea să iasă din casă
nu mai poate merge la serviciu sau la școală
„zace” la pat
nu mai are energie să se îngrijească de alții sau de el însuși
fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi
sau
puteți observa că persoană e mai mereu tristă, pare că ar fi plâns
nu pare să se mai bucure, nu mai râde, nu mai vrea să participe la evenimente vesele (chefuri, excursii, etc.)
tristețea devine vizibilă pe fața și corpul persoanei suferinde. Are ochi triști, plânși, colțurile gurii coborâte, privire plecată, își frământă mâinile
vorbește cu dificultate, cu voce joasă, stinsă, care abia se aude
nu mai are încredere în forțele proprii
vorbește despre viitorul său în termeni sumbri, nu vede nimic bun la sine, în jur sau în viitor
este pesimist (și nu îi „stă în fire”)
la bătrâni: par mai suferinzi, sunt lamentativi sau iritabili. Se plâng de mai multe simptome somatice ca de obicei. Povestesc mai des despre moarte sau despre suferințele lor din trecut („am avut o viață grea”, „să vină moartea să mă ia”, etc.)
scăderea marcată a interesului sau a plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, în cea mai mare parte a perioadei
vă puteți simți epuizat, permanent obosit
vă pierdeți treptat energia, vitalitatea, pofta de viață
vă treziți mai obosit decât v-ați culcat
nu mai aveți forță, elan pentru activitățile curente, pe care le faceți cu dificultate, greoi, parțial sau chiar deloc
sentimente de inutilitate sau culpă excesivă și inadecvată, care poate să fie delirantă și care nu este doar autoreproș sau culpabilizare legată de a fi suferind
inițial pot fi vagi sentimente de inadecvare, de a nu fi „suficient” de bun/bună soț/soție, de a nu mai fi bun la serviciu/de a nu reuși un proiect
de a fi greșit față de anumite rude/prieteni
apoi treptat apar îngrijorări legate de anumite situații din viață, în care ar crede că a ales greșit, că „nu ar fi trebuit să..”
că e vinovat de dificultățile din viața altora
că este inutil/„bun de nimic”
crede că este, „o povară”, crede că „celorlalți le-ar fi mai bine fără mine”, că existența lui „le face celorlalți rău”
Unele persoane pot suporta cu greu scăderea energiei și devin iritați, nervoși, iar alții caută alte boli care să explice această oboseală.
Se consideră „cel mai mare păcătos”, că va fi pedepsit de Dumnezeu, pierzând în cazuri severe legătura cu ceea ce poate fi real (idee delirantă)
Uneori persoana poate avea halucinații, care pot fi sau nu congruente cu dispoziția. Adică pacientul poate vedea, auzi, simți lucruri care nu există în realitate și care sunt sau nu legate de tristețe. De exemplu, o femeie în vârstă poate să își vadă lângă pat soțul (mort de mulți ani) care o strigă să vină la ea sau poate să audă o voce care îi vorbește urât pe stradă, fără să fie nimeni acolo.
În cazuri severe, persoana poate să aibă idei delirante, cu sau fără legătură cu tristețea. Că este urmărită, că cineva îi vrea mortea, o otrăvește, o persecută sau o prejudiciază pe ea sau pe cineva apropiat. Că este posedată, că se vorbește despre ea, că este vinovată de nenorocirile celorlalți. Că este păcătoasă, că va săraci, că ea sau cei apropiați vor muri de boli grave, etc. Rar pot apărea și idei delirante de mărire, grandoare, mistice etc (idei delirante expansive).
Uneori se întâmplă ca familia să nu sesizeze că persoana este tristă de mai mult timp, dar să o aducă la spital abia când observă comportamente legate de aceste idei delirante.
De gândire sau indecizie, care se manifestă aproape tot timpul. Nu pot fi atenți mult timp la conversații, la serviciu sau la activitățile zilnice, au sentimentul că au „mintea tulbure”, că au gândirea „încețoșată”. Le e greu să se hotărască ce vor, sau să înceapă o acțiune și le este dificil să se concentreze apoi să o termine.
Au tulburări de memorie din cauza faptului că a scăzut capacitatea de a se concentra, ceea ce uneori poate fi singurul motiv pentru care ajung la medic
gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte). Ideație suicidară recurentă ori o tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului
Simptomele produc suferință semnificativă și deteriorează marcat funcționarea persoanei în viața profesională, socială, familială și în alte domenii importante de activitate.
În multe cazuri, alături de simptomele depresiei principale enumerate mai sus, pot apărea și semne și simptome fizice, care uneori întârzie sau încurcă punerea diagnosticului adecvat. Dacă persoana suferă de o boală somatică, durerea va fi mai intensă dacă boala coexistă cu depresia.
Multe din aceste simptome fizice sunt datorate însă anxietății.
Depresia este asociată frecvent cu anxietatea (90% din cazuri), definită ca senzație de tensiune, emoție intensă sau frică fără un motiv aparent sau mult mai intensă, inadecvată sau în exces față de cauza care o provoacă, atunci când aceasta există. Anxietatea poate fi bruscă și foarte intensă, sub forma unui atac de panică sau generalizată, de obicei de intensitate mai redusă, dar persistentă.
Cefalee; migrenele se accentuează în timpul unui episod depresiv
Tremor al membrelor
Senzație de slăbiciune în picioare, fasciculații musculare (tresăriri ale mușchilor) sau parestezii (furnicături la nivelul pielii)
Tensiune musculară, neliniște
Tulburări digestive: senzații de greață, „arsură” sau „nod în stomac”, diaree sau constipație cronică, aerocolie (balonare), dureri abdominale vagi, difuze, lipsa poftei de mâncare
Vertij, senzație de „cap tulbure”, amețeală
Ca o senzație de greutate, apăsare; senzație de lipsă de aer sau sufocare; palpitații; creșteri ale tensiunii arteriale
Transpirații sau valuri de frig sau de căldură
Lombalgii, dureri musculare și articulare
Oboseală, în pofida unui somn de cel puțin 6-8 ore
Creșterea frecvenței micțiunilor
Sincope
Tulburări ale menstruației, tulburări de dinamică sexuală
Toate aceste simptome fizice trebuie investigate atent de medicul de familie, de medicul endocrinolog, neurolog, cardiolog sau de alte specialități înainte de a le atribui depresiei.
Este însă necesar de reținut că depresia, mai ales cea asociată cu anxietate, poate avea și simptome fizice, care pot fi multiple și afectează toate aparatele și sistemele („mimează orice boală”).
Medic primar psihiatru
Psihoterapeut cu peste 9 ani de experiență (peste 6500 de ore de lucru cu clienții), cu formare în Analiză Tranzacțională
Experiență și interes profesional în psihoterapia persoanelor care suferă de tulburare bipolară și tulburare de personalitate borderline
Manager general Clinica Hope
Membru Fondator al Asociației Române de Terapie Dialectic-Comportamentală
Articole scrise de Bondoc Gabriella
