Sindromul Burnout – Care sunt cauzele si cum sa-l evitam

 Burnout – Cauze simptome si tratament

Burnout-ul nu este o boala propriu-zisa ci o boala a mediului profesional.
Vestea că sindromul burnout este în sfârșit o boală recunoscută de către medici a făcut înconjurul lumii, fiind una dintre cele mai dezbătute știri. Însă ca multe știri din ziua de azi, s-a dovedit a fi fake. Așa cum a clarificat Organizația Mondială a Sănătății ulterior, sindromul burnout nu este o condiție medicală, ci un fenomen ocupațional. Cu alte cuvinte, sindromul burnout  este resimțit de angajați, dar este o boală a mediului profesional în care aceștia se află. Tocmai pentru că este o problemă la nivel sistemic în anumite domenii din viața profesională, există discrepanțe în ceea ce privește procentul de angajați cu sindromul burnout în anumite profesii față de altele.

Ce este sindromul burnout?

Termenul de burnout a fost folosit prima dată în 1974 de către psihologul american Herbert Freudenberger. In cartea sa „Burnout: Costul ridicat al performanței”. El definea sindromul burnout printr-o serie de simptome; de la stări de epuizare cauzate de cerințele excesive la lucru, până la insomnie; și iritabilitate, precum și simptome fizice; ca durerile de cap. Faptul că sindromul burnout este un concept de dată recentă, neexistând un predecesor al acestuia, spune multe despre modul în care au evoluat slujbele noastre, relația cu munca și despre ce stil de viață adoptăm în societatea modernă. În 1968, deci cu doar 6 ani înainte de sindromul burnout, era inventat termenul de „workaholic”, de către psihologul american, Wayne Oates, mărturisind că el însuși suferă de asta (Wayne Oates a scris 57 de cărți).

Cum ne afecteaza in munca de zi cu zi

Nici excesul de muncă nu este o condiție medicală și, ca urmare, nu există o definiție medicală universal acceptată cu privire la simptomele ei, însă cu toții cunoaștem măcar o persoană pe care o suspectăm de asta. Sunt cei care muncesc peste program, își verifică mail-ul în weekend sau în vacanță, nu-și iau niciodată toate zilele libere într-un an și își neglijează alte aspecte ale vieții, precum prietenii sau partenerii.
Dacă în trecut munceam strict pentru a fi plătiți la finalul lunii, în prezent, munca îndeplinește multe roluri pe care le avea religia în trecut: trebuie să ne ofere sens, o identitate, apartenență la o comunitate, un scop în viață. Toți acești factori contribuie la acutizarea fenomenului de burnout, care afectează din ce în ce mai mulți oameni, ceea ce a și dus la recunoașterea și includerea lui în Clasificarea statistică internațională a bolilor și problemelor de sănătate (ICD).
Conform ultimei ediții a ICD, sindromul burnout  este un sindrom conceputalizat, rezultând din stres cronic la lucru care nu a fost gestionat cu succes. El este caracterizat de trei dimensiuni:

•  senzația de epuizare sau lipsă de energie;
• distanță mentală crescută față de slujbă, sau sentimente negative sau cinism legate de slujbă;
• eficiență profesională redusă.

În termeni simpli, dacă te simți epuizat, începi să-ți urăști slujba și/sau te simți din ce în ce mai puțin capabil la muncă, s-ar putea să suferi de sindromul burnout. Și nu ești singurul. Statistici din 2016/2017 arată că în Marea Britanie o jumătate de milion de angajați sufereau de stres, depresie sau anxietate legate de muncă, ducând la 12.5 milioane de zile de lucru pierdute. Costurile mondiale cauzate de sindromul burnout sunt estimate la 300 de miliarde de dolari anual. Se așteaptă totusi ca sindromul burnout să devină o epidemie globală în următorii ani.

Iata care sunt semnalele de alarma ca s-ar putea sa suferi de sindromul burnout

• te simți detașat de slujba ta; atunci când suferi de sindromul burnout, simți că slujba ta este din ce în ce mai frustrantă; devii cinic în privința colegilor și a condițiilor de lucru. Poți, de asemenea, să te distanțezi emoțional. Să te simți amorțit când este vorba de munca ta, să vezi totul ca prin ceață;
• ai simptome fizice; sindromul burnout îți afectează mintea, dar și corpul, cele două fiind inseparabile. Așadar, începi să ai dureri de cap mai frecvente și mai intense decât de obicei; probleme de tranzit intestinal, precum diaree sau constipație; nevoia de a merge foarte des la toaletă, pe care nu poți să le explici. De asemenea, poți avea simptome de răceală și probleme cu somnul;
• epuizare emoțională; sindromul burnout te face să te simți secat, incapabil să continui, obosit, lipsit de chef. Nu mai ai energie să faci lucrurile pe care le făceai înainte;
• afectarea performanței; dacă înainte erai un angajat model; lăudat de șefi și la care colegii apelau pentru ajutor și sfaturi; deodată nu mai poți să te concentrezi; îți ia mult mai mult să faci lucruri pe care înainte le făceai pe pilot automat. Intârzii la deadline-uri, faci greșeli și munca ta nu mai are calitatea de dinainte;
• iritare și frustrare; deodată, cele mai mici probleme te enervează în mod disproporționat. Ești foarte critic la adresa ta și la adresa altora, nimic nu pare să te mai mulțumească;
• sensibilitate la lumină și zgomote; atunci când mergi în locuri aglomerate și intens luminate; precum mall-urile sau supermarket-urile, te simți copleșit; lumina și zgomotele te deranjează și vrei să ieși de acolo cât mai repede.

Întrucât sindromul burnout pare să fie în creștere, și nu dă semne de a încetini curând, este bine ca atunci când îți alegi o slujbă, să știi care sunt domeniile cu cele mai mari niveluri de burnout. Profesiile cu cel mai mare risc:

1. Medicina

Asociația Medicală Americană estimează că aproape 50% dintre medici suferă de simptome severe de sindrom burnout. Cauzate de stresul și responsabilitatea de a avea grijă de pacienți, orele lungi și adesea imprevizibile de lucru, precum și responsabilitățile administrative pe care le au. În România, un studiu al Colegiului Medicilor arată că 52% dintre medicii din București suferă de sindrom burnout. Este posibil totusi ca procentul să fie și mai mare în restul țării, unde resursele sunt și mai limitate; condițiile de lucru adesea precare; iar numărul de medici în orașele mici, extrem de mici; ceea ce face povara celor existenți mai mare. Medicina de urgențe, neurologia și medicina internă sunt cateva din cele mai expuse ramuri ale medicilor.

2. Domeniul bancar

Acest domeniu este cunoscut ca unul foarte competitiv și stresant, serviciile bancare de investiții având o reputație aparte pentru săptămânile de lucru de 100 de ore și nopțile petrecute la birou. Un studiu din 2018 din Marea Britanie arată că 2 din 3 angajați care lucrează în domeniul financiar au avut probleme psihice cauzate de muncă și 44% au spus că au simțit presiune să performeze la muncă. Un sfert au declarat că munca lor le afectează sănătatea.

3. Manageri

Responsabilitatea mare pe care managerii o au duce de cele mai multe ori la stresul excesiv si presiune constanta care sunt 2 factori esentiali in declansarea sindromului Burnout.

 4. Asistentii sociali

Poveștile de viață la care sunt expuși asistenții sociali și incapacitatea de a ajuta toate persoanele cu care interacționează, inevitabil au un efect și asupra vieții personale a acestora. Asistenții sociali prezintă niveluri crescute de sindrom burnout, dar și de sindrom de stres traumatic secundar.

5. Asistentele medicale

Dacă medicii sunt pe locul 1 la profesii cu risc de sindrom burnout, este previzibil că nici asistentele nu sunt ferite de acest risc. Acestea lucrează în același mediu stresant precum medicii, și deși presiunea pe care o resimt poate fi mai mică decât în cazul acestora, un articol din Jurnalul Asociației Medicale Americane argumentează că numărul mic de asistente în raport cu numărul de pacienți este principala cauză a sindromului burnout. Un alt factor care contribuie la asta este programul de lucru, care implică multe gărzi și ture lungi.

Dr Nica Vladimir – Medic Specialist Psihiatru

Mai multe despre acest subiect, medicul Nica Vladimir a explicat pe larg subiectul in videoclipul de mai jos.

Exemple de persoane afectate de acest sindrom

Bianca lucreaza intr-o companie de marketing, si munceste 10-12 ore pe zi. Se simtea tot mai obosita…. ,,Chiar daca dormeam suficient de multe ore noaptea, ma intrebam totusi de ce sunt atat de obosita? La inceput nu mi-am dat seama. Asta pana cand am stat, am analizat si am facut niste sedinte de coaching sau de terapie; tocmai pentru ca sa „sap” si sa rezolv aceste stari.”
Sindromul se numeste burnout sau sindromul muncii in exces. Cu alte cuvinte, cei care ajung in acest stadiu al epuizării profesionale au bateriile complet descarcate. Sindromul este strans legat de stresul resimtit pe o perioada mai lunga de timp la serviciu.

Cauzele legate de viata profesionala:

• Presiune constanta
• Program de lucru haotic
• Tendinte perfectioniste
• Lipsa increderii in propriile abilitati
• Lipsa recompenselor
• Asteptari prea mari din partea angajatorului

Cauzele legate de viata personala:

• Timp insuficient pentru viata personala
• Somn insuficient
• Alimentatie deficitara
• Prea putin timp dedicat socializarii cu familia si prietenii

Sindromul a fost definit prima data de un psiholog german in anii 1970. In anul pandemiei a facut tot mai multe victime printre cei care lucreaza de acasa. Cei mai vulnerabili sunt perfectionistii; cei care dorm putin, iau multe sarcini asupra lor si nu cer ajutor.
Aproape 30% dintre angajatii care lucreaza de acasa au declarat ca muncesc suplimentar comparativ cu cei care merg la birou. La acestia procentul este de sub 5%. Efectele se traduc in dublarea numarului de persoane anxioase, depresive si epuizate.
Parlamentul european a venit cu o initiativa legislativa prin care cere reglemantarea muncii de acasa. Trebuie sa fie clar definite orele de lucru si pauzele. Comisarii europeni incearca astfel sa garanteze dreptul la deconectare. Adica angajatii sa nu mai fie deranjati cu telefoane sau email-uri in afara orelor de lucru si nici in concedii.

Citeste mai departe:

Stresul la locul de munca: Sindromul Burnout