Stresul afectează cu precădere femeile și persoanele tinere, din generația Z (până în 25 de ani). Se pare ca sunt cele mai stresate persoane din societatea noastră. Stresul nu reprezintă o afecțiune psihică în sine. Dacă nu este gestionat cum trebuie, poate fi precursorul a numeroase afecțiuni psihice și fizice, având efecte devastatoare pentru întreg organismul.
Ce este stresul?
Stresul reprezintă răspunsul creierului la o amenințare, care poate fi reală sau imaginată. Răspunsul din corpul nostru atunci când simțim că suntem în pericol este cel de luptă sau fugi, cunoscut și ca răspunsul la stres. El ne mobilizează fizic, prin mecanisme fiziologice, pentru a ne putea salva viața. Din punct de vedere evolutiv, este extrem de benefic. Este unul dintre principalele motive pentru care specia noastră a supraviețuit într-o lume periculoasă.
Contextul actual
Problema cu care ne confruntăm azi este că am creat o lume extrem de sigură în comparație cu cea a strămoșilor noștri. În zilele noastre acest răspuns la stres este disproporționat și chiar nociv. Amenințările pe care le percepem azi de obicei nu ne amenință literalmente integritatea fizică, și nu e nevoie de un răspuns fizic la ele. Mediul extrem de competitiv în care trăim face ca cele mai mici inconveniențe să fie interpretate ca amenințări. Așa-zisele amenintari declanșează o cascadă de hormoni de stres în organism.
Feedback-ul negativ de la șef, o discuție în contradictoriu cu colegul, o ceartă cu partenerul, toate ne fac organismul să se mobilizeze pentru atac sau fugă, când acestea nu sunt deloc necesare. În doze mici și rare, stresul e benefic, și ne ajută să ne atingem țelurile și să fim eficienți. Dar corpul nostru nu poate face față la expunerea de lungă durată la stres, atât de comună în ziua de azi.
În plus, faptul că suntem mai conștienți ca niciodată de efectele negative ale stresului, în mod paradoxal, amplifică aceste efecte negative.
Efectele stresului asupra corpului
Stresul ilustrează perfect cât de strânsă este conexiunea dintre minte și corp. O senzație psihică poate să ne dea peste cap tot organismul. Poate duce la simptome fizice extrem de supărătoare și cu efecte negative asupra sănătății noastre. Medicul britanic Rangan Chatterjee, autorul unei cărți despre stres, intitulată „The stress solution”, crede că: Aproximativ 80% dintre problemele pe care le întâlnește la pacienții săi, de la hipertensiune arterială, la insomnie, depresie, sindrom metabolic și obezitate, sunt strâns legate de stres.
Iata cateva dintre cele mai comune efecte ale stresului asupra organelor si sistemelor din corp:
- glandele suprarenale măresc producția de hormoni, precum: cortizol (cunoscut și ca hormonul stresului), adrenalină și noradrenalină.
- adrenalina e cunoscută și ca hormonul entuziasmului, al experiențelor noi și incitante. Însă în contextul stresului, adrenalina ne face mai agitați și neliniștiți, crescând pulsul și tensiunea arterială.
- cortizolul are efecte nocive asupra vaselor de sânge, care, în timp, pot crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral. De altfel, persoanele care au un nivel crescut de stres și cortizol, ca simptom al unei afecțiuni psihice, așa cum se întâmplă în sindromul de stres post-traumatic, au risc mai mare de probleme cardiovasculare.
- cortizolul poate, de asemenea, crește apetitul și favoriza depunerea de grăsime abdominală. Este extrem de nocivă pentru sănătatea cardio-vasculară. Grăsimea eliberează substanțe numite citokine, care cresc riscul de boli cronice.
Stresul cronic:
- când stresul este cronic. – în tulburarea de stres posttraumatic cronică, sau în tulburarea de personalitate borderline. Sau pur și simplu în medii stresante, precum cele profesionale, sărăcie sau o situație familială toxică, sistemul imun este afectat. Aceasta duce la încetinirea vindecării rănilor, și crescând riscul de infecții.
- stresul duce la îmbătrânire prematură, prin scurtarea precoce a telomerelor. Sunt acele porțiuni din cromozomi care îi protejează de degradare, asigurând astfel buna lor funcționare.
- sângele este redirecționat de la sistemul digestiv către brațe și picioare. Creeaza senzația de „nod în stomac” pe care o simțim atunci când suntem stresați și/sau speriați. Stresul poate duce la probleme digestive și altera compoziția microflorei bacteriene din stomac. Aceasta are o influență puternică asupra echilibrului psihic. Dezechilibrele la acest nivel pot crește riscul de depresie, anxietate și alte afecțiuni psihice.
Stresul este omniprezent, mai ales în perioada dificilă pe care o traversăm, în care există nenumărate incertitudini legate de viitor. Există însă modalități de a diminua stresul resimțit, de a combate efectul său negativ asupra noastră, dar și de a-l folosi în folosul nostru.
Efectele stresului asupra mintii
- cortizolul ajuns în creier acționează pe neuroni și alterează procesele gândirii, inclusiv memoria și felul în care amintirile evenimentelor traumatice sunt stocate. Neurocercetătorii cred că acesta este motivul pentru care amintirile experiențelor traumatizante sunt extrem de vii în memoria noastră.
- stresul e atât de toxic pentru echilibrul psihic încât, conform celui mai mare studiu efectuat asupra efectelor stresului a descoperit că 1 dintre 3 persoane expuse la niveluri înalte de stres s-a gândit să-și ia viața. 1 din 6 persoane au recurs la auto-vătămare pentru a gestiona stresul resimțit.
- niveluri ridicate de cortizol în creier duc la alterarea comunicării dintre neuroni, cu efecte precum: diminuarea abilității de socializare și evitarea interacțiunii cu alții. Comportamentul poate duce la izolare, care este la rândul ei, extrem de nocivă pentru sănătatea noastră.
- stresul poate cauza moartea neuronilor, ducând la micșorarea creierului, în special a cortexului prefrontal. Este regiunea cerebrală responsabilă pentru memorie și învățare.
- stresul duce la creșterea amigdalei, regiune din creier implicată în procesarea emoțiilor, a instinctului de supraviețuire și memorie. Ne face mai vulnerabili la stres, și ducând la starea de hipervigilență specifică expunerii cronice la stres.
- stresul cronic acționează asupra celulelor stem, determinând transformarea lor într-un tip de celule care inhibă conexiunile din cortexul prefrontal. Apare o susceptibilitate la afecțiuni psihice precum anxietate, depresie, sindrom de stres post-traumatic.
evenimentele unice stresante, precum catastrofe naturale, accidente, viol, crime, război, pot cauza sindromul de stres post-traumatic (PTSD). Se caracterizează prin:
- reexperimentarea evenimentului traumatic după încheierea lui. – prin gânduri recurente, vise, flashback-uri (pierderea contactului cu realitatea, și derularea unor imagini în minte, care ne fac să credem că trăim din nou evenimentul),
- o stare de hipervigilență, dată de convingerea că există un pericol iminent.
- expunerea cronică la stres, în special în primii 15 ani din viață, precum: neglijare emoțională; bullying; umilire; violență; sărăcie. Este principalul factor incriminat în sindromul de stres post-traumatic complex (CPTSD), afecțiune recunoscută în anul 1994. Conform ultimei ediții a Clasificării Internaționale a Bolilor, elaborată de către Organizația Mondială a Sănătății, atât CPTSD, cât și PTSD, sunt afecțiuni asociate cu stresul.
Cum putem gestiona stresul?
Stresul este omniprezent în lumea în care trăim. Dacă vrem să facem parte din ea, trebuie să acceptăm că el nu poate fi evitat. Însăși fuga de stres este o sursă de stres. Deci cheia este să ne creștem reziliența, pentru a putea face față obstacolelor inevitabile. Stresul poate fi gestionat, astfel încât să diminuăm efectele negative pe care le are asupra corpului și minții noastre. Putem chiar să profităm de potențialul pe care îl are. Iată câteva metode pentru a transforma stresul dintr-un inamic într-un aliat:
