Suicidul
in randul bărbaților tineri
3/4 dintre persoanele care aleg suicidul sunt bărbați tineri
La fiecare 40 de secunde, undeva în lume o persoană se sinucide.
Probabilitatea ca această persoană să fie un bărbat este în jur de 75%. Cum se explică acest dezechilibru pe sexe și ce soluții există pentru a salva bărbații aflați la risc.
Suicidul este una dintre principalele problemele de sănătate publică la nivel mondial. Afectează persoane de toate vârstele și toate clasele sociale, în special de sex masculin. Iar România nu face excepție. Conform unui raport al Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București, în 2017 s-au înregistrat 2.242 de cazuri de suicid la nivel național. Dintre acestea 81% au fost bărbați și 19% femei. Procentul de suicid la bărbați este puțin peste media europeană, de 77%.
Potențialele cauze pentru această discrepanță pe sexe sunt complexe. Implica o multitudine de factori sociali, psihologici, comportamentali și de dezvoltare. Acestia ar putea explica vulnerabilitatea bărbaților cand aleg suicidul. Ofera în același timp indicii pentru ariile de intervenție.
Posibile cauze pentru suicidul barbatilor:
Creșterea băieților
Încă din copilărie, socializarea și educația băieților sunt diferite de cele ale fetelor. Aceștia sunt învățați să fie mai independenți, să-și rezolve problemele singuri și să nu-și exprime sentimentele. Deși au mai multe probleme de învățare (note mai mici decât colegele lor, deficit de atenție) și de comportament (bullying, violență). În plus, copiii imită exemplul familiei. De cele mai mult ori, figurile masculine din viața băieților se conformează conceptului de masculinitate tradițională. Astfel băieții ajung să preia acest model.
Masculinitatea tradițională
Asociația Americană de Psihologie a publicat prima oară un ghid pentru tratarea persoanelor de sex masculin. A recunoscut nevoia de a le oferi bărbaților o îngrijire mai bună, date fiind statisticile alarmante legate de suicid și nu numai. Ghidul oferă terapeuților și altor specialiști din sănătate mintală clarificări asupra conceptului de masculinitate, și contextul socio-cultural în care se dezvoltă bărbații. Se doreste ca aceștia să beneficieze de înțelegere și un tratament care ține cont de aceste informații. Tratamentul tulburarilor psihice trebuie să țină cont de aceste particularități de gen pentru rezolvarea corectă a problemelor de sănătate psihică în rândul bărbaților.
Asocierile masculinitatii
Masculinitatea e un construct social, iar definiția sa variază în funcție de cine o oferă. Masculinitatea tradițională este definită în general ca o formă extremă de violență, stoicism și dominare, arată specialistul. Din păcate, în societatea românească încă este promovată imaginea tradițională a bărbatului, cap al familiei, puternic, permanent capabil, eventual nervos, care nu-și arată sentimentele. Acest rol pune foarte multă presiune pe bărbați, iar inabilitatea de a se ridica la aceste standarde e simțită ca un eșec, cauzând stres, anxietate, depresie.
Masculinitatea e asociată cu puterea, iar dacă bărbatul își pierde locul de muncă, sau suferă de o afecțiune psihică, se consideră slab, iar asta îl poate determina să recurgă la suicid pentru a redobândi controlul și a evita să-și dezvălui vulnerabilitatea, percepută ca slăbiciune.
Bărbații care se conformează rolului tradițional masculin apelează mai rar la ajutor specializat, deși au rate mai mari de afecțiuni psihice.
Pierderea unei relații
Despărțirea de partener cauzează mai multe sinucideri și tentative de suicidale în rândul bărbaților. Din nou, acest fenomen se leagă probabil de mentalitatea conform căreia bărbatul este capul familiei, iar pierderea acestui rol poate determina o criză de identitate. În plus, bărbații sunt mai frecvent separați de copii după un divorț, aceștia fiind încredințați mamei. Acest fapt contribuie la distresul emoțional resimțit de bărbați.
Schimbarea societății și a rolului bărbatului
Bărbații de vârstă mijlocie din prezent se află la un moment de cotitură al societății. Bărbații tineri, fiii lor, devin mai deschiși în legătură cu sentimentele lor și explorarea acestora. Devin și mai relaxați cu privire la conceptul de masculinitate. Asta vine în contrast cu exemplul taților, bărbații care au avut experiența războiului, stoici, tăcuți. Astfel, se pot simți prinși la mijloc, incapabili să se mai regăsească în lumea în care trăiesc. Dinamica relațiilor între parteneri s-a schimbat și ea. Exista o creștere a ratei divorțului, și creșterea independenței financiare a femeilor, care nu mai sunt subordonate soților ca în trecut.
Alcoolismul si suicidul
România este pe locul 10 la consumul de alcool în lume. Alcoolismul are o predominanță netă în rândul persoanelor de sex masculin. Este un factor major de risc pentru suicid, al 2-lea după depresie. Unele statistici arată că în jur de jumătate din persoanele care se sinucid prezintă semne de intoxicare cu alcool la autopsie. Atât consumul de alcool de lungă durată, cât și episoadele izolate de consum excesiv alterează sistemele neurotransmițătoare din creier, atrage atenția psihiatrul.
Unul dintre efecte este reducerea secreției de noradrenalină și acetilcolină. Este o posibilă explicație pentru riscul de a dezvolta depresie la consumatorii de alcool. De asemenea, contribuie la scăderea secreției de serotonină. Aceasta este corelată cu comportamentul impulsiv și tentativele suicidale la persoanele care suferă de alcoolism. Așadar alcoolul poate fi factorul declanșator al depresiei, și ulterior al ideii de suicid. Sunt multe cazuri cand este consumat ca o formă de „auto-medicație”, de persoanele care au gânduri dese suicidale. Oricum ar fi, el este strâns corelat cu tentativele suicidale. .
Ce este de făcut pentru a preveni un suicidul?
Moartea prin suicid poate fi prevenită, iar prevenția personală poate fi la fel de eficientă ca cea guvernamentală. Iată principalele soluții propuse și implementate la nivel mondial.
1. Reducerea stigmei
Campaniile pentru reducerea stigmei asociate sănătății mintale și suicidului pot încuraja oamenii să poarte acest dialog dureros. Un exemplu sunt campaniile organizației britanice CALM. Acestea sunt dedicate prevenției actiunii de suicidale la bărbați. Printre altele, a organizat o expoziție de 84 de statui în Londra, care semnifică numărul de bărbați care se sinucid în fiecare zi. Astfel de inițiative pot schimba mentalități și încuraja bărbații să apeleze la ajutorul de care au nevoie.
2. Oferirea de resurse gratuite pentru bărbații aflați la risc
De multe ori, costurile financiare împiedică bărbații să acceseze serviciile de care au nevoie, mai ales dacă și-au pierdut jobul sau cheltuie banii pe droguri, alcool sau jocuri de noroc. Astfel, e important să existe o rețea de resurse gratuite pentru aceștia. Un exemplu de succes este cel al Scoției, care a reușit să reducă semnificativ rata suicidala la bărbați, prin programul de prevenție a suicidului „Alege viața”. Acesta a inclus organizarea de grupuri de suport, unde au creat un spațiu sigur, în care bărbații pot veni oricând gratuit și își pot împărtăși dificultățile și sentimentele, atât cu profesioniști cât și persoane în situații similare.
3. Intervenția medicilor de familie
Medicii de familie au șanse mai mari să consulte bărbații aflați la risc, care nu vor să apeleze la servicii psihologice sau psihiatrice. E important ca aceștia să fie informați despre factorii de risc. Este imperativ sa poata recunoaște persoanele vulnerabile și cum să comunice cu pacientul, pentru a-l îndruma către un medic psihiatru sau psihoterapeut.
4. Strategii naționale pentru tratarea și prevenirea alcoolismului
Alcoolismul, care așa cum am menționat e un factor de risc pentru suicidul barbatilor, este o afecțiune dificil de tratat. Asta deoarece în România nu există clinici de dezintoxicare decat in cadrul spitalelor de psihiatrie.
„Din păcate, tratamentul terapeutic, care este cel mai important, este costisitor, nefiind compensate în România niciuna din pastilele dovedit eficiente” a explicat Dr Gabriella Bondoc.
Rata de recădere este mare, iar tratamentele sunt în mare parte neaccesate din lipsa de informații. Așadar, la nivel național ar trebui inițiate campanii de prevenție a alcoolismului, intervenții în spitale și la alte grupuri de risc, precum și campanii de conștientizare cu privire la pericolul consumului de alcool, dar și a resurselor care pot fi accesate.
„Majoritatea românilor nu sunt conștienți cât de mult consumă alcool peste limitele recomandate pentru un consum sănătos. Urmările asupra sănătății psihice și fizice sunt enorme”, afirmă Dr Gabriella Bondoc.
5. Reducerea singurătății bărbaților
Relațiile de calitate reprezintă un factor protector care reduce semnificativ suicidul. Mulți bărbați de vârstă mijlocie, divorțați sau care rămân în România în timp ce partenerele muncesc în străinătate, se simt singuri și abandonați. În ciuda unei atitudine stoice, aceștia suferă în tăcere. Cunoscuții nu intervin pentru că nu realizează că e ceva în neregulă. E important să înțelegem că despărțirea de partener sau singurătatea sunt factori de risc pentru suicidul barbatilor. Nu trebuie să așteptăm să ni se ceară ajutorul, ci să-l oferim voluntar.
6. Discuții despre suicidul persoanelor
Este un mit că persoanele suicidale vor fi încurajate să se sinucidă dacă vorbesc despre asta. Dimpotrivă, mai ales în cazul bărbaților, care încearcă să proiecteze o imagine puternică, imbatabilă. Poate fi o ușurare enormă să-și recunoască suferința și să discute deschis despre problemele lor cu o persoană care îi ascultă fără să-i judece. În plus, în timpul discuției, puteți găsi împreună soluții și alternative la problemele cu care se confruntă. Astfel de variante ar fi apelarea la servicii de specialitate, sau să facă schimbări în viața lor.
7. Dezvoltarea inteligenței emoționale a băieților
Modul în care ne creștem băieții are un impact enorm asupra dezvoltării lor cognitive și afective ca adulți. Dacă îi învățăm de mici să-și recunoască emoțiile și să discute despre ele fără rușine, e mult mai probabil să facă acest lucru pe tot parcursul vieții. De asemenea, presiunea pusă aspura bărbaților începe din copilărie, când aud în mod repetat că trebuie să fie puternici, să nu plângă, să aibă grijă de fete, care sunt mai slabe. E nevoie de o schimbare de paradigmă, în care le recunoaștem vulnerabilitatea și nevoile de grijă și protecție băieților, pentru ca viitori bărbați să nu simtă rușine și furie atunci când nu se descurcă singuri, arată psihoterapeutul.
