In ce consta tratamentul depresiei si cum putem scapa de aceasta stare care ne provoaca atata suferinta? In momentele in care simtim ca povara acestei tulburari ne apasa zilnic, dorim sa aflam cum putem scapa rapid de ea. Indiferent ca am apelat sau nu la un ajutor pana acum, depresia inca existenta poate afecta considerabil viata persoanelor care persoanelor care se sufera de acesta tulburare. Mai mult, trebuie sa retinem ca simptomele de depresie la femei si cele de depresie la barbati sunt diferite doar in contextul sarcinii si cel al nasterii.
- Depresia la majoritatea oamenilor ne ocupa cam 10 – 15% din viata la femei şi de 5 – 12 % la bărbaţi. Debutul primului episod depresiv poate fi oricând, chiar de mic copil. Varsta medie calculata este de aproximativ 40 de ani.
- Raportul femei/bărbaţi este de 2/1. După vârsta de 50 ani, rata femeilor devine egală cu rata bărbaţilor. Cu toate acestea, termenul de depresie la femei este mult mai abordat in literatura de specialitate.
- Frecvenţa de 2 ori mai mare a depresiei majore la femei este universală indiferent de cultură sau ţară. Cand spunem depresie la femei, ne referim la schimbari de apetit sau greutate, tristete, insomnia, lipsa de energie etc.
Asadar este o afectiune des intalnita. Sunt din ce in ce mai putine persoane care sa nu cunoasca termenul sau sa aiba cel putin o parere despre cum sa-i faca fata.
Depresia se trateaza!
Este un adevar cunoscut de toata lumea ca starea depresiva se trateaza. Ce este insa gresit este etichetarea societatii. Aceasta este radicala. Te considera deprimat sau depresiv sau nu. Nu lasa loc de interpretari de mijloc care sa te poata pune intr-o situatie pozitiva ca persoana.
Tot pe acelasi principiu multe persoane se considera experte in “tratament depresie”.
Îți oferim in continuare parerea specialistilor in ceea ce priveste depresia, tratament si vindecare.
Depresia – Tratamentul corect
Există tratamente eficiente care joaca un rol important pentru episodul depresiv. Abordeaza atât modificările biologice (medicamentele antidepresive) cât şi mecanismele psihologice afectate (psihoterapii specifice). Aşa ca nu ezitați să consultați medicul dacă recunoașteți simptome ale depresiei. Putem spune si ca activitatea fizica poate reprezenta un tratament eficient pentru formele mai usoare de depresie. Activitatea fizica imbunatateste dispozitia, calitatea somnului si ajuta la reducerea stresului si a starilor anxioase.
Depresia vă scade calitatea vieţii. In plus afectează şi starea de bine a persoanelor din jur care vă prețuiesc.
Dacă a apărut un episod depresiv, de cele mai multe ori este greu sa îl depășiți prin forțe proprii. Foarte probabil aveți nevoie de ajutor din afară pentru a trece peste el. Cereți ajutorul medicului.
Tratamentul depresiei:
- este eficient, depresia poate trece fără să lase nicio urmă
- se menține un risc de reapariție a bolii
- în depresiile ușoare prima opțiune este efortul fizic sau terapia cognitiv-comportamentală
- în depresiile moderat-severe este eficient tratamentul medicamentos
Tratament depresie – In ce consta?
Nu exista un raspuns singular pentru a preveni depresia, deoarece aceasta poate fi cauzata de o varietate de factori. Factorii de risc includ genetica, mediul și experiențele de viață.
Episoadele acute de depresie reactivă nu impun medicație. Ele pot fi rezolvate în cadrul unor şedinţe de psihoterapie.
De foarte mare ajutor sunt activitățile sportive şi recreative in cazul persoanelor care sufera de depresie. Un exemplu ar fi practicarea sportului preferat sau cultivarea unui hobby care să te pună în contact cu un grup de oameni care împărtășesc aceeaşi pasiune. În cazul persoanelor credincioase, depresia poate fi depășită şi cu ajutorul unui preot sau al unui părinte spiritual. Cheia este însă conștientizarea problemei.
Nu poți ieși din depresie dacă negi ce ți se întâmplă sau dacă te minți pe tine însuţi. Depresia cronică, declanșată cu mulți ani în urmă şi netratată, este mai greu de tratat însă nu imposibil.
Specialiștii recomandă combinarea ședințelor de psihoterapie cu tratamentul antidepresiv.
Nu trebuie să te sperie ideea de a lua antidepresive. Rolul acestor medicamente este să normalizeze nivelul de serotonină din creier (cazul depresiei endogene) şi să-ţi inducă, implicit, o stare de liniște. Prin instituirea unui tratament eficient simptomele se pot ameliora iar viața pacientului poate reintra în normal, chiar şi la câteva săptămâni după debutul terapiei.
Tratament depresie – medicamente:
- se face cu antidepresive
- de preferat un singur medicament
- durata medie 1 an
- antidepresivele nu te fac sa depinzi de ele și nu sedează
- anxioliticele și sedativele (o altă clasă de medicamente) nu trebuie administrate mai mult de 1 lună
Există până la 30 de medicamente diferite pentru tratarea depresiei, numite sugestiv, antidepresive. Acestea sunt împărțite în cinci clase principale, cele mai folosite acum fiind cele din clasa Inhibitorilor Selectivi si Recaptării Serotoninei (ISRS). Aceste medicamente diferă prin modul de acțiune și prin efectele secundare pe care le pot cauza. Au în comun faptul că reglează cantitatea unor neurotransmițători din creier. Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice aflate în mod natural în corpul nostru, care facilitează procesele neuronale și comunicarea între celule.
Una dintre principalele ținte ale antidepresivelor este serotonina, întrucât aceasta pare că joacă un rol în declanșarea sau persistența simptomelor depresive.
Medicamentele antidepresive pot fi prescrise doar de către un medic psihiatru. Acesta va monitoriza evoluția și ajusta doza pentru a asigura cele mai bune rezultate.
Cele mai utilizate sunt antidepresivele din clasa ISRS, inhibitori de recaptare a serotoninei.
Creșterea serotoninei duce la scăderea simptomelor de neliniște, îngrijorare și lipsă de plăcere și a frecvenței și intensității lor, până la dispariția acestora. Pacienţii cărora li se prescrie un ISRS, pot prezenta în timpul primelor două săptămâni de tratament o creştere a neliniștii și a ideilor depresive, motiv pentru care se recomandă iniţierea terapiei cu doze mici, eventual și asocierea unei benzodiazepine.Intensitatea efectelor adverse tinde în general să scadă în timp, dar ele pot persista la anumiţi pacienţi şi pot determina schimbarea tratamentului. Nu se poate prezice care pacient va prezenta un anumit efect advers.
Efecte adverse
Cele mai frecvente efecte adverse întâlnite sunt:
- anxietate;
- greață;
- creșterea sau reducerea apetitului;
- insomnie/somnolență;
- scăderea libidoului,
- mai rar cefalee.
Când tratamentul cu un ISRS este întrerupt brusc pot să apară:
- anxietate;
- iritabilitate;
- simptome similare gripei (mialgii, guturai, greaţă, vomă, diaree);
- senzaţiile de amețeală;
- frecvent accentuate de mişcare;
- senzaţia de nesiguranţă asupra echilibrului sau a poziţiei în spaţiu.
Antidepresivele cu acţiune duală
Sunt inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei (ISRSN) și reprezintă o alegere dacă medicamentele din prima categorie nu au putut fi tolerate. Ele cresc atât serotonina, reducând neliniștea, îngrijorarea, gândurile pesimiste, dar si noradrenalina, cu efecte asupra oboselii, lipsei de energie si de activitate.
Efectele secundare cele mai frecvente sunt greaţa şi cefaleea, care de obicei scad după prima sau a doua săptămână de terapie. Alte efecte adverse posibile sunt:
- somnolenţă;
- uscăciunea mucoasei bucale;
- nervozitate;
- creşterea tensiunii arteriale.
Antidepresivele triciclice (ADT)
Sunt mai puțin folosite decât ISRS datorită efectelor secundare mai frecvente. Dozele de administrare se cresc foarte lent pentru evitarea apariției efectelor secundare, de aceea efectele terapeutice optime apar la 8-12 săptămâni de tratament.
Alte substanţe antidepresive
care şi-au dovedit eficacitatea în depresie sunt mirtazapina şi trazodona – joaca un rol important in depresie.
Benzodiazepinele
Medicamente înrudite cu diazepamul – au efecte similare, şi anume, efect anxiolitic, sedativ/hipnotic, relaxant. Ca urmare a acestor acţiuni, benzodiazepinele sunt indicate pentru tratamentul simptomelor de neliniște și îngrijorare, frecvent întâlnite în tulburarea depresivă.
Benzodiazepinele sunt utilizate frecvent ca adjuvante ale terapiei antidepresive. De aceea nu este recomandată utilizarea lor mai mult de 2 luni și se face numai la indicația unui medic psihiatru!
În general durata unui tratament medicamentos cu antidepresive este de 9-12 luni, dar în cazul afecțiunilor severe poate dura și 1-2 ani. Oprirea tratamentului se face numai cu acordul și sub supravegherea medicului psihiatru.
Psihoterapia poate ajută la oprirea cu succes a tratamentului atât cu antidepresive, cât și cu benzodiazepine.
Tratament depresie – Psihoterapie
Multe persoane sunt reticente atunci când vine vorba de psihoterapie, pentru că nu înțeleg cum vorbitul poate vindeca afecțiuni. Psihoterapia este însă mult mai complexă si joaca un rol important.
Psihoterapia este un proces pentru
- descoperirea rănilor adânci și vindecarea lor;
- identificarea tiparelor negative de gândire și înlocuirea lor cu unele benefice;
- înlocuirea comportamentelor maladaptative cu unele sănătoase.
De asemenea, beneficiile psihoterapiei au fost studiate și demonstrate științific într-o multitudine de afecțiuni, nu numai depresie, așa că valoarea ei nu poate fi contestată.
Există nenumărate tipuri de psihoterapie. Unele dintre acestea, precum terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și terapia dialectic-comportamentală (DBT), au eficiență dovedită în tratarea depresiei. Ele sunt terapii sistematice. Au rolul de a schimba gânduri și comportamente cu ajutorul unor exerciții practice și psihoeducație.
De exemplu, un terapeut TCC te poate ajuta să identifici gândurile negative automate, care sunt atât de comune în depresie, precum „nu sunt bun de nimic”, „viața nu merită trăită”. Apoi te va ajuta să înțelegi de ce aceste gânduri nu sunt raționale, găsind contraargumente. Și în cele din urmă, veți găsi împreună gânduri pozitive cu care să le înlocuiți. Sunt însă multe alte tipuri de psihoterapie, și este important să identificați tipul care vi se potrivește.
Nu în ultimul rând, poate cel mai important aspect al succesului terapeutic îl reprezintă relația cu psihoterapeutul. Așa-numita „alianță terapeutică”, adică conexiunea pe care o ai cu terapeutul tău este cel mai important predictor al succesului. Aceasta trebuie să fie bazată pe încredere, deschidere, o atitudine de acceptare.
Tratament depresie – alternativ:
Extractele de sunătoare (Hipericum perforatum) şi cele de Passiflora sunt singurele cu o ușoară acțiune antidepresivă (nu sunt lipsite de riscuri) şi cele mai studiate extracte, inclusiv în studii clinice.
Efortul fizic este o altă variantă naturală de tratament eficientă. Există tehnici de respirație care pot fi învățate în cadrul psihoterapiei, pentru ca un mare rol în timpul unui atac de panică îl are hiperventilaţia. Prin exerciții rezolvăm partea aceasta. Sunt foarte eficiente exercițiile de respirație abdominală, să învățam să respirăm lent şi folosindu-ne abdomenul. Şi tehnici de relaxare sunt foarte multe, ideea este că şi exercițiile de respirație si de relaxare trebuie exersate la rece, nu începem să exersăm relaxarea în plin atac de panică, pentru ca este ceva ce se învață.
În prezent există mai multe opțiuni terapeutice pentru tratarea depresiei.
Medicamentele administrate pacienților intră în clasa antidepresivelor şi includ:
- inhibitori de monoaminoxidază,
- antidepresive triciclice,
- tetraciclice,
- inhibitori ai recaptării serotoninei,
- inhibitori ai recaptării serotoninei şi nor-adrenalinei.
Mecanismul de acțiune al antidepresivelor are la bază interferarea cu anumiți neurotransmiţători, cu crestarea disponibilității lor.
Acești neurotransmiţători, la rândul lor, au capacitatea de a ameliora funcțiile psihice şi tonusul emoțional. Mecanismul depinde însă de fiecare grupă în parte. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei reprezintă tratamentul de primă intenție al acestei tulburări. Se considera ca una din cauzele depresiei este reprezentată de un nivel inadecvat al serotoninei. (substanța chimică responsabilă de transmiterea semnalelor nervoase inter neuronale).
Inhibitorii selectivi ai serotoninei
Sunt capabili sa interfere cu recaptarea serotoninei în neuroni, menținând astfel un nivel ridicat la acesteia în sinapse. Se consideră că, prin prisma efectelor adverse mai reduse, ei sunt mai indicați pacienților, comparativ cu inhibitoarele de monoaminoxidază.
Tratament distimie (depresia nervoasă)
Până acum, ne-am referit la tratamentul tulburării depresive majore, denumită pe scurt, depresie. În Manualul de Diagnostic al Afecțiunilor Mintale (DSM), există însă mai multe afecțiuni psihice denumite tulburări depresive, la care ne putem referi generic cu termenul de depresie. Una dintre aceasta este distimia, sau tulburarea depresivă persistentă. Era cunoscută în trecut și ca depresie nervoasă. Aceasta nu diferă prea mult de tulburarea depresivă majoră în ceea ce privește simptomele, ci doar vechimea și gravitatea lor.
Pentru a fi diagnosticată, distimia trebuie să fie prezentă de cel puțin 2 ani, și de obicei, simptomele sunt la o intensitate scăzută față de depresia majoră. Prognosticul este, de asemenea, diferit de cel al depresiei majore. Distimia are prin definiție, o evoluție cronică. De obicei apare timpuriu și durează toată viața. Persoanele cu acest diagnostic vor spune, de obicei, că mereu au fost așa. Nu există un înainte și după, precum în cazul depresiei.
Persoanele cu distimie au șanse mai mici decât cele cu tulburare depresivă majoră de a fi diagnosticate și tratate. Pentru că, așa cum am spus, tulburarea are un debut timpuriu, de obicei la pubertate sau adolescență. Simptomele sunt reduse ca număr și intensitate, persoanele nu apelează la ajutor psihiatric. Multe dintre ele ajung să creadă că face parte din personalitatea lor, sau că așa e viața. Iar alți medici sau persoane din jurul lor nu-și dau seama că există o problemă.
Atunci când primesc însă diagnosticul de distimie, aceste persoane pot beneficia de același tratament din tulburarea depresivă majoră: antidepresive și psihoterapie.
Remedii depresie
Tratarea depresiei sau prevenirea ei nu trebuie să se petreacă doar în cabinetul unui medic specialist sau psihoterapeut, ci și la noi acasă. Există numeroase activități și schimbări pe care le putem face pentru a ne reduce simptomele de depresie și pentru a preveni noi episoade. Este însă important de reținut că aceste sfaturi trebuie urmate odată ce ne-am stabilizat cu ajutorul medicației și terapiei. Dacă ne aflăm în mijlocul unui episod depresiv major, astfel de sfaturi ne pot demoraliza și descuraja și mai mult.
Activitatea fizică
Reduce inflamația din corp, ne dă energie și ne face să ne simțim mai bine. Unul dintre impedimente este însă că o privim ca pe o corvoadă. Oamenii nu au fost făcuți să alerge ca hamsterii pe o rotiță, avem nevoie de obiective, țeluri pe care le putem atinge și provocări. Găsește ceva ce îți place să faci care implică mișcare și încearcă să incluzi asta în programul tău de trei ori pe săptămână. Câteva idei sunt: dansul (cursuri sau în club); escaladări (în aer liber sau în sală); plimbările (în parc, în pădure, cu câinele, cu prietenii); pregătirea pentru un maraton; yoga.
Dieta sănătoasă
Ne influențează atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică. Depresia ne face să poftim carbohidrați și alte mâncăruri nesănătoase. Pe măsură ce tratăm depresia, putem înlocui și obiceiurile nesănătoase cu care ne-am ales în urma ei. Dieta sănătoasă nu înseamnă înfometare sau număratul caloriilor. Este mai degrabă grija pe care o purtăm corpului nostru, drept mulțumire pentru ceea ce face pentru noi. O dietă extrem de gustoasă și de sănătoasă, cu rol dovedit în protecția față de depresie și boli cardiovasculare, este cea mediteraneană. Aceasta include carne slabă (pește, pui); semințe și nuci; salată și legume; ulei de măsline; fructe.
Meditația
Este o practică veche de mii de ani, care a ajuns abia recent în lumea vestică. Aceasta constă în concentrarea pe momentul prezent, pe respirație sau pe o mantră, pentru a ne elibera mintea și a atinge o stare de calm. Deși poate părea imposibil sau frustrant la început, perseverând, vom observa o evoluție și schimbări în viața de zi cu zi. Meditația poate fi practicată oriunde și oricând, și ne ajută să ne îngrijim și protejăm sănătatea mintală. Așa cum ne spălăm pe dinți în fiecare zi pentru a proteja sănătatea dentară, putem practica meditația zilnic, ca un soi de igienă a minții.
Mituri și prejudecăți legate de medicație
Acesta sadesc frică în mintea persoanelor care suferă de depresie, și le împiedică să obțină ajutorul de care au nevoie. Ele sunt generate de ignoranță și lipsa de informație de calitate cu privire la medicația antidepresivă și psihiatrică, în general. Iată care sunt câteva dintre ele și care este de fapt, adevărul:
Antidepresivele te vor face „un zombi”, îți schimbă personalitatea.
Persoanele care spun asta confundă problema cu soluția. Aceasta este o descriere a depresiei și efectelor ei. Atunci când suferim de depresie, e ca și cum un văl negru se așterne între noi și lume, care nu ne mai permite să interacționăm cum ne-am dori cu ceilalți. Ne retragem social, rupem legăturile cu prietenii și familia, nu mai facem lucrurile care ne plăceau, și suntem lenți, obosiți, uituci. Persoanele din jurul nostru nu ne mai recunosc, nu știu ce e în neregulă cu noi. Antidepresivele ne pot ajuta să revenim la normalul nostru. Să redevenim cine am fost înainte de depresie. Ele ne cresc energia, reduc simptomele depresiei și permit adevăratei noastre personalități să iasă din nou la suprafață.
Nu vei putea renunta niciodata la antidepresive.
Din păcate, și aici este probabil vorba de o confuzie. Multe persoane tind să arunce toate medicamentele psihiatrice în aceeași grămadă. Există însă o multitudine de medicamente pentru numeroasele afecțiuni psihice. Ele sunt extrem de diferite în ceea ce privește mecanismul de acțiune, efectele secundare și efectele benefice.
Benzodiazepinele, o clasă de medicamente pentru tratarea anxietății, au tendinta sa te faca sa le iei in continuu, acest lucru făcând subiectul a nenumărate articole și cărți. Acesta este și motivul pentru care utilizarea lor a fost restricționată la durate scurte, de câteva luni, sub supraveghere atentă. Dar este foarte important de înțeles că antidepresivele nute fac sa depinzi de ele. Există persoane care le iau ani de zile. Când sunt pregătiți, sub îndrumarea medicului, întrerup tratamentul. Este de asemenea, important, să înțelegem că deciziile legate de administrarea antidepresivelor și altor medicații psihiatrice trebuie luate doar de către medicii psihiatri.
O să mă îngraș din cauza antidepresivelor.
Deși acest efect secundar este mai comun pentru primele antidepresive, există încă riscul de luare în greutate și la antidepresivele de ultimă generație. Este important însă să cântărim avantajele și dezavantajele. Antidepresivele, pot, într-adevăr să ducă la câștigarea câtorva kilograme în plus. Ele ne pot scoate din ghearele depresiei și ajuta să ne însănătoșim. După câteva săptămâni sau luni de tratament, ne vom recâștiga energia și dorința de a face lucruri. Așa că vom putea să fim mai activi, ceea ce ne va ajuta să pierdem greutatea dobândită.
De reținut!
Pacienţii aflați în tratament cu antidepresive sunt sfătuiți să respecte întocmai recomandările medicului curant. Orice depășire a dozei terapeutice poate fi periculoasă. În cazul în care tratamentul include antidepresive IMAO, regimul alimentar trebuie modificat astfel încât să se evite posibile interacțiuni.
În cazul în care apar reacții adverse importante sau starea de sănătate, atât fizică dar şi psihică se înrăutățesc, pacienţii trebuie să îşi anunțe medicul. Administrarea de substanţe ce influențează sistemul nervos trebuie facută cu foarte multă precauție în cazul pacienților tineri, copiilor şi adolescenților. Studiile recente au dovedit faptul că există un risc crescut de apariție a tendințelor suicidale în rândul acestora.
In cazul persoanelor care sufera de depresie acceptarea poate fi una cat se poate de dificila, asa ca trebuie sa fim rabdatori si intelegatori cu acestia.
Pentru tratament si recomandari personalizate, stabileste o programare la un medic specialist.