Poate ți s-a întâmplat să te afli într-un context social și să simți cum te cuprinde panica. Dar cât de intensă era această frică? 

Tulburarea de personalitate evitanta este descrisă de frica de a fi respins și evitarea situațiilor sociale la un nivel atât de ridicat încât ajungi să ratezi oportunități și să te bucuri de viața ta. 

Dacă este vorba despre o problemă persistentă care limitează viața socială, cariera și bunăstarea emoțională și te regăsești în aceste experiențe sau te îngrijorezi pentru cineva drag, e important să știi că există explicații și soluții.

Tulburarea de personalitate evitanta este caracterizată prin teamă intensă de critică și respingere, sentiment pronunțat de inadecvare și retragere socială. Cu toate acestea cei care suferă de această tulburare își doresc să aibă parte de conexiune umană. 

Mulți asociază personalitatea evitantă cu timiditatea, dar asta nu este o asociere corectă din punct de vedere științific. Diferența față de timiditate este severitatea și persistența: evitarea afectează locul de muncă, relațiile și calitatea vieții. Definițiile clinice prezentate în National Library of Medicine sintetizează aceste trăsături și identifică impactul funcțional semnificativ.

Persoanele care trăiesc cu tulburarea de personalitate evitantă pot manifesta:

Frică excesivă de a fi criticat sau remarcat;

evitarea activităţilor care implică relaţii sociale, de team-building, de interacţiune;

(Auto)percepţie de inadecvare sau lipsă de valoare;

Reticenţă în a-şi asuma riscuri sociale sau profesionale;

Izolare, deşi îşi doresc conexiuni.

Aceste simptome pot fi declanşate sau agravate de stres, schimbări de viaţă sau când persoana are parte de experiențe reale de respingere din partea celor din jur!

Cauzele atunci când vine vorba de tulburarea de personalitate evitanta sunt complexe și provin din mai multe aspecte diferite ale vieții. 

De exemplu, putem spune că această tulburare își are cauzele la intersecția dintre vulnerabilităţile genetice (nivel de anxietate ridicat, răspunsuri emoționale intense la stres),  experiențele timpurii (critică severă, respingere, abandon sau neglijare), stilurile de ataşament nesigure şi modelarea comportamentului social.

Un review recent intitulat “Agency in avoidant personality disorder: a narrative review” arată că o capacitate scăzută în controlul propriei vieţi este un deficit central în această tulburare.

Astfel, dacă ai trăit constant cu sentimentul că „nu contezi”, „nu meriţi” sau „evită să fii rănit”, aceste tipare pot predispune la dezvoltarea tulburării de personalitate evitante.

Netratată, tulburarea de personalitate evitantă are potențialul de a produce consecinţe semnificative:

Izolare din ce în ce mai accentuată;

Apariţia anxietăţii sau depresiei comorbide;

Dificultăţi la locul de muncă sau în menţinerea relaţiilor apropiate;

Scăderea calităţii vieţii și sentimentul de stagnare.

Fără intervenţie, tendinţa de evitare devine tot mai rezistentă, iar vulnerabilitatea la alte tulburări emoţionale creşte.

Această tulburare nu se va ameliora niciodată de la sine. Din contră, tinde să se adâncească odată cu trecerea timpului. Persoana ajunge să evite tot mai multe situații, chiar și pe cele neutre, iar izolarea devine un reflex. Relațiile apropiate se răresc sau dispar, iar neîncrederea în sine crește până la punctul în care orice interacțiune socială pare imposibilă.

Cele mai comune tulburări asociate care apar sunt anxietatea și depresia. În lipsa unui sprijin specializat, persoana afectată poate trece prin momente foarte grele și poate ajunge să își piardă total speranța într-o viață normală. 

Intervenţia pentru tulburarea de personalitate evitanta se bazează în principal pe psihoterapie, cu suport social şi, dacă este cazul, medicaţie pentru simptome secundare (de cele mai multe ori anxietate și depresie).

Majoritatea persoanelor vor începe cu ședințe de psihoterapie individuală (doar ei și terapeutul) și funcție de progres se pot integra și ședințele de terapie de grup. În acest context cei care se luptă cu această tulburare vor putea explora interacțiunea într-un mediu controlat de un specialist, deci un mediu sigur și adaptat nevoilor lor. 

Nu există medicație specifică pentru tulburarea de personalitate evitantă, dar în cazurile în care anxietatea și depresia sunt severe, se poate apela la tratament medicamentos adiacent terapiei. 

Dacă te regăsești în tiparele descrise mai sus, iar frica de respingere și retragerea socială îți îngreunează viața de zi cu zi, atunci există posibilitatea să te confrunți cu tulburarea de personalitate evitanta. De aceea este bine să iei legătura cu un specialist și să afli clar care sunt pașii ce trebuie făcuți pentru a te vindeca. 

Tulburarea de personalitate evitanta este o condiţie serioasă, dar tratabilă. Cu intervenţia potrivită, viaţa poate bună și plină de sens.