depresie severa
Depresia este un termen generic, utilizat de multe ori în limbajul curent cu ușurință, pentru a descrie stări emoționale negative. Uneori, acesta este însoțit de un termen descriptiv, un adjectiv, precum depresie severa sau majora, pentru a-i sublinia gravitatea. Dar prea puține persoane înțeleg cu adevărat acești termeni și ce reprezintă ei din punct de vedere clinic.
Din punct de vedere psihiatric, termenul informal de depresie poate face referire la o serie de entități clinice:
Este extrem de important să avem proprietatea termenilor atunci când discutăm despre afecțiuni psihice. Nu trebuie sa utilizăm cuvinte fără să le înțelegem sensul sau fără să avem un diagnostic din partea unui medic. Astfel perpetuăm ignoranța și lipsa de credibilitate pe care bolile psihice le au pentru publicul general. Așadar, în acest articol vom clarifica două dintre cele mai uzitate și confundate expresii, respectiv depresie severa și depresie majora.
La o primă vedere, termenii “depresie severa” și „depresie majora” par similari, denotând un caz grav de depresie. Ca urmare, multe persoane îi folosesc ca sinonime, fără să acorde prea multă atenție valențelor fiecăruia. În realitate, diferența este semnificativă, pentru că depresie majoră este o prescurtare pentru tulburarea depresiva majora. Acesta este un diagnostic din Manualul de diagnostic al afecțiunilor psihice (DSM). DSM este elaborat de către Asociația Americană de Psihiatrie, și este principalul instrument de diagnostic pentru medicii psihiatri din SUA, dar și din alte părți ale lumii. Dacă alți medici au la dispoziție aparatură sofisticată pentru a ne examina corpurile și face analize de sânge, psihiatrii au de cele mai multe ori doar acest manual la dispoziție. Cu ajutorul lui pot identifica suferința unui pacient, pentru ca astfel să-l poată trata. De aceea, DSM este numit și Biblia psihiatrilor, iar ceea ce scrie în el este considerat sfânt.
Așadar, depresia majora este un diagnostic oficial din DSM. Această expresie ar trebui folosită doar atunci când primim acest diagnostic din partea unui medic psihiatru. Pe de altă parte, depresie severa face parte dintr-o clasificare a depresiei majore, adoptată în a 4-a ediție a DSM, care nu mai există însă în ultima ediție a DSM, apărută în 2015. Depresia, la fel ca multe alte afecțiuni psihice, există pe un continuum: de la ușor, la sever.
Depresia se manifestă diferit și la o intensitate variată la persoane diferite. Cei care primesc acest diagnostic pentru că prezintă simptomele specifice depresiei, nu vor avea același grad de suferință. La fel cum cancerul are mai multe stadii, sau hipertensiunea are mai multe clase, în funcție de gravitate, așa și depresia a fost împărțită în 3 grade de afectare: depresie usoara, depresie moderata și depresie severa.
Întrucât “depresie majora” este un diagnostic oficial, aceasta are o serie de criterii de diagnostic. Pe baza acestora poate fi identificată de către specialiști. Pentru a întruni condițiile pentru diagnosticul de depresie majora, o persoană trebuie să prezinte cel puțin 5 dintre următoarele simptome pe parcursul a 2 săptămâni:
Simptomele depresiei severe sunt identice cu cele ale depresiei majore, enumerate mai sus. Așa cum am stabilit, “depresie severa” este un subtip al depresiei majore. Conform DSM IV, depresia majora era împărțită în funcție de numărul de simptome prezente la o persoană în următoarele categorii:
Așadar, cadn vorbim de depresie severa aceasta reprezintă cazurile cele mai grave, care au cel mai mare număr de simptome.
Aproximativ 30% dintre persoanele cu depresie pot fi clasificate în această categorie, în timp ce majoritatea, 50%, au depresie moderata.
Această clasificare a depresiei, în ușoară, moderată și severa, a fost exlusă însă în ultima ediție a DSM deoarece ea pune mai multe probleme în practică. Deși în general numărul de simptome se corelează cu severitatea, nu este nici pe departe singurul factor. Dar medicii luau în considerare numai numărul simptomelor atunci când clasificau depresia. Se intampla sa nu considere și alte aspecte importante, ceea ce ducea la numeroase erori în clasificare.
Alți factori care au o influență crucială asupra prognosticului și evoluției depresiei sunt: incapacitarea persoanei, afectarea funcționării ei sau vechimea simptomelor. De asemenea, această clasificare sugera că simptomele sunt echivalente, dar de fapt există simptome mai grave decât altele. Spre exemplu, tentativele de suicid sunt un simptom mai sever decât mâncatul excesiv. Ca urmare, clasificarea nu mai este utilizată de către medici atunci când pun un diagnostic de depresie majora, dar terminologia a rămas în uz.
Atunci când auzim cuvintele „depresie majora” din gura unui medic, e posibil să sune ca o condamnare la moarte. „Majoră” sugerează ceva insurmontabil, o afecțiune incurabilă, ceva ce nu vom mai depăși. Iar depresia însăși se simte așa: nu mai avem speranță; nu mai avem bucurie; nici măcar nu ne mai amintim cum era să fim fericiți și suntem convinși că nu vom mai fi niciodată. Aceasta este însă doar depresia care vorbește, nu este realitatea.
Chiar daca ai depresie majora aceasta se vindecă, sau poate fi ținută sub control. Iar în mod paradoxal, cazurile cele mai grave, de depresie severa sunt cele care răspund cel mai bine la tratament.
Ca orice altă afecțiune psihică sau fizică, depresia nu va trece de la sine. Din fericire, există numeroase opțiuni de tratament, și specialiști în sănătate mintală care ne pot sprijini și ajuta în lupta cu depresia. Conform DSM,
la 3 luni după începerea tratamentului 2 din 5 persoane nu mai întrunesc criteriile de diagnostic,
dupa un an, 4 din 5 persoane nu mai întrunesc criteriile de diagnostic,
Iată care sunt opțiunile de tratament pentru depresie majora:
Medicamentele antidepresive, după cum le spune și numele, sunt concepute special pentru tratamentul acestei afecțiuni. Există mai multe clase diferite de antidepresive, însă toate reglează cantitatea de serotonină din creier. Unele au efecte și asupra altor neurotransmițători, precum adrenalina și noradrenalina.
Nu există rețeta succesului pentru tratarea depresiei.
Fiecare persoană răspunde diferit la tratament. Așa că este foarte important ca evoluția să fie monitorizată și să mergem la controale medicale periodice. Numai astfel, medicul ne poate ajusta doza sau schimba medicamentul, în funcție de nevoile specifice fiecăruia dintre noi.
Similar cu medicamentele, există și foarte multe tipuri diferite de psihoterapie, fiecare acționând diferit. Există anumite școli de psihoterapie care au eficiență dovedită în tratarea depresiei, precum terapia cognitiv-comportamentală, sau terapia dialectic-comportamentală.
În definitiv însă, trebuie să găsim ce se potrivește fiecăruia dintre noi. Studiile arată că cel mai important predictor al succesului în terapie este relația cu psihoterapeutul. Așa că este important să ne alegem o persoană cu care ne simțim comfortabil, care simțim că ne ascultă fără să ne judece și ne ajută. Uneori, găsirea terapeutului potrivit este la fel de grea ca găsirea unui prieten bun sau a partenerului de viață. Cu siguranță merită efortul. Pentru a ne facilita căutarea, putem cere recomandări de la cunoscuți, medicul psihiatru sau online.
Deși medicația și psihoterapia sunt eficiente și pe cont propriu, ele dau cele mai bune rezultate împreună. Este recomandat să beneficiați de ambele forme de tratament.
Acestea vin de obicei după instituirea tratamentului medicamentos și/sau psihoterapiei. O persoană cu depresie majora va avea mari dificultăți în urmarea acestor sfaturi inainte de tratament. După începerea tratamentului însă, și atingerea unei stări de echilibru, următoarele schimbări pot aduce îmbunătățiri majore ale stării generale și pot avea rol preventiv pentru viitoarele episoade. Iată câteva sfaturi pentru depășirea depresiei:
reduce inflamația din corp, ne dă energie și ne face să ne simțim mai bine. Unul dintre impedimente este însă că o privim ca pe o corvoadă. Oamenii nu au fost făcuți să alerge ca hamsterii pe o rotiță. Avem nevoie de obiective, țeluri pe care le putem atinge și provocări. Găsește ceva ce îți place să faci care implică mișcare și încearcă să incluzi asta în programul tău de 3 ori pe săptămână. Câteva idei sunt: dansul (cursuri sau în club); escaladări (în aer liber sau în sală); plimbările (în parc, în pădure, cu câinele, cu prietenii); pregătirea pentru un maraton; yoga.
ne influențează atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică. Depresia ne face să poftim carbohidrați și alte mâncăruri nesănătoase. Pe măsură ce tratăm depresia, putem înlocui și obiceiurile nesănătoase cu care ne-am ales în urma ei. Dieta sănătoasă nu înseamnă înfometare sau număratul caloriilor. Este mai degrabă grija pe care o purtăm corpului nostru, drept mulțumire pentru ceea ce face pentru noi. O dietă extrem de gustoasă și de sănătoasă, cu rol dovedit în protecția față de depresie și boli cardiovasculare, este cea mediteraneană. Aceasta include carne slabă (pește, pui); semințe și nuci; salată și legume; ulei de măsline; fructe.
este o practică de mii de ani, care a ajuns abia recent în lumea vestică. Aceasta constă în concentrarea pe momentul prezent, pe respirație sau pe o mantră, pentru a ne elibera mintea și a atinge o stare de calm. Deși poate părea imposibil sau frustrant la început, perseverând, vom observa o evoluție și schimbări în viața de zi cu zi. Meditația poate fi practicată oriunde și oricând. Ne ajută să ne îngrijim și protejăm sănătatea mintală. Așa cum ne spălăm pe dinți în fiecare zi pentru a proteja sănătatea dentară, putem practica meditația zilnic, ca un soi de igienă a minții.
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT
