Gestionarea emotiilor la adolescenti

Gestionarea emotiilor la adolescenti

Depresia poate aparea de la 12 ani! Cum recunoastem aceasta grava tulburare? Cum poti trai langa o persoana hipersensibila? Cum ajutam la gestionarea emotiilor la adolescenti?

Ne raspund specialistii.

Adolescentii sunt cel mai adesea neintelesi. Inainte de a-i judeca, trebuie eliminate cauzele medicale.

Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o afectiune pe care doar psihiatrul o poate diagnostica. In principal, este vorba despre adolescenti, categoria de persoane cu cea mai mare dificultate in gestionarea emotiilor. Psihoterapeutul Anca Raducan a povestit in exclusivitate pentru „Doctorul zilei” care sunt cauzele acestei boli, ce spun studiile si ce solutii avem.

Din ce in ce mai multi adolescenti ajung la doctor cu stari emotionale greu de controlat. Unii adolescenti simt un gol interior imens si se gandesc la suicid. Alti adolescenti sunt intr-un conflict permanent cu apropiatii si sunt adesea coplesiti de furie. Se auto-agreseaza pentru a scapa de suferinta emotionala si isi ascund ranile. Insa situatia nu poate fi evitata prea mult timp. Gestionarea emotiilor la adolescenti devine din ce in ce mai dificila.

In urma consultului realizat de medicul de familie, sunt directionati catre psihiatru. De cele mai multe ori, primesc diagnosticul de depresie sau/si anxietate cu completarea „personalitate in formare diazarmonica”. Asta inseamna ca personalitatea lor se formeaza pe fondul unui dezechilibru emotional puternic. Acest lucru este adesea cauzat de o trauma repetata de-a lungul timpului. Cand personalitatea devine stabila (dupa 18 ani), aceasta poarta numele de personalitate borderline.

Tulburarea de personalitate borderline (BPD) reprezinta un model persistent de reactii emotionale, de gandire si de comportament in care predomina instabilitatea in relatiile interpersonale, in imaginea de sine, instabilitatea marcata a emotiilor, impulsivitate in reactii si comportament, care incep sa se manifeste din adolescenta si tinerete, conform definitiei din Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale.

9 simptome ale tulburarii de personalitate borderline

1. Eforturi disperate pentru evitarea abandonului
2. Gandurile in contradictoriu sau „gandirea alb-negru”
3. Instabilitatea parerii despre sine
4. Comportament impulsiv
5. Auto-vatamarea si suicidul
6. Perioade de intensitate emotionala
7. Sentimente intense de gol pe dinauntru (pustiit)
8. Furie intensa sau incontrolabila.
9. Disocierea

Gestionarea emotiilor la adolescenti – Cum sa recunosti un adolescent cu dificultati in gestionarea emotiilor

• varsta de 12-18 ani
• tentative de suicid
• auto-vatamare (taieturi/lovituri)
• probleme de comportament la scoala si/sau acasa (bate alti copii/profesori, chiuleste, saboteaza cursurile, consuma substante psihoactive, fumeaza etc),
• anxietate
• depresie
• emotii extreme
• comportamente impulsive.

Ce spun studiile legat de agravarea problemelor emotionale ale adolescentilor

Aproximativ 8% dintre copiii cu varste cuprinse intre 12 si 17 ani au avut un episod depresiv major in ultimul an;
Desi anxietatea este tratabila, doar 18% din adolescentii in suferinta primesc tratament;
Aproximativ 2,7 % sufera de o tulburare de alimentatie;
Intre 16-18 ani riscul tentativelor de suicid este cel mai ridicat (Lewinsohn, Rohde and Seeley, 1996);
Intre 31% si 50% dintre adolescentii care au o tentativa de suicid au o a doua tentativa;
Necesita o interventie rapida dupa prima incercare.

Adolescentii care prezinta un risc suicidar mare au multiple probleme si se incadreaza cel putin intr-o tulburare psihica.

Cu cat un adolescent are mai multe probleme de comportament (violenta, comportament sexual periculos, etc) cu atat creste riscul pentru tentativele de suicid (Myler si Tyler 2005). Gestionarea emotilor pentru adolescenti in aceasta perioada este dificila.

Adolescentii se autovatameaza fara intentia constienta de a se sinucide in proportie de 15% – 18%… rezulta din studiile facute de Muehlenkamp si Gutierrez, 2004. La fel si la studenti, procentul fiind intre 12% – 35%.

„Desi intuitiv am putea spune ca primul lucru care ar trebui tratat in cazul problemelor adolescentilor descrisi mai sus ar fi trauma, de fapt se recomanda ca mai intai tanarul sa invete abilitati psihologice prin care sa faca fata mai bine emotiilor si impulsurilor distructive. Apoi, dupa ce acestea sunt bine invatate si aplicate, pacientul este pregatit pentru intalnirea in terapie cu trauma” ne explica dr. Anca Raducan, psihoterapeut la Clinica Hope.

In urma terapiei pot fi obtinute urmatoarele beneficii pentru gestionarea emotiilor la adolescenti:

Creste capacitatea de a face fata stresului;
Dezvolta abilitatea de a fi constient de propriile emotii;
De a face diferenta dintre ganduri si realitate;
De a inlocui gandurile neplacute cu unele mai bune si mai constructive;
Regleaza relatiile cu persoanele apropiate prin castigarea respectului de sine si definirea clara a obiectivelor/limitelor
Cum sa tolereze situatiile dificile atunci cand nu le pot rezolva imediat;
Cum sa isi diminueze vulnerabilitatea emotionala si reactivitatea;
Cum sa recupereze dupa o perioada cu stari emotionale foarte intense.

Parintii sunt si ei adesea implicati in programul de terapie a adolescentului. Prin urmare, si ei pot obtine urmatoarele beneficii:

Vor dezvolta abilitati de relationare noi – raspunsurile asertive, validarea emotiilor;
Vor invata cum sa-si recunoasca propriile emotii si cum sa le regleze;
Vor invata sa identifice perspective multiple prin care sa priveasca o situatie
Vor putea sa gaseasca astfel solutii mai potrivite la problemele din relatia cu adolescentul

Un program de tratament pentru adolescentii cu dificultati in gestionarea emotiilor contine:

• terapie dialectic-comportamenta
• grup de abilitati
• coaching telefonic

Acest program poate fi gasit la Clinica Hope sub numele INSPIRA, singura forma de interventie psihoterapeutica din Romania special destinata tratamentului simptomelor severe ale adolescentilor.
Desi schimbarile emotionale dese sunt greu de inteles si gestionat singur, prin terapie si sustinerea unui grup, schimbarea pare mai usoara si speranta ca exista solutii mai bune creste.

Sursa: Doctorul zilei