Stimularea noninvaziva a creierului – protocoale TMS – afla din articolul nostru care sunt recomandarile Federatiei Internationale de Neurofiziologie Clinica.
Stimularea noninvaziva a creierului – protocoale TMS
Recomandarile Federatiei Internationale de Neurofiziologie Clinica
Utilizarea aparatelor medicale de stimulare noninvaziva a creierului se extinde din ce in ce mai mult. In acelasi timp, aplicatiile de stimulare noninvaziva a creierului iau amploare si devin din ce in ce mai diverse, atat privind protocoalele care sunt implementate, dar si din punctul de vedere al populatiilor care sunt studiate. Toate acestea sunt o manifestare a acceptarii tot mai largi a stimularii noninvaziva a creierului dupa zeci de ani de cercetari atent conduse.
Competente pentru TMS (stimularea magnetica transcraniana)
Pentru TMS, competentele de baza includ:
1) competente de baza – functionarea de baza a dispozitivului si setarea parametrilor pentru stimularea ulterioara
2) manipularea corecta a bobinei, inclusiv plasarea (locatia, orientarea, unghiularea) bobinei pe scalpul participantului, revenind la un loc ales si mentinerea pozitiei si orientarii bobinei alese pe parcursul unei stimulari prelungite (cu sau fara neuronavigatie);
3) identificarea hotspotului motor (si/sau non-motor);
4) evaluarea pragului motor (in repaus si activ) utilizand EMG si/sau contractia vizibila – toate acestea in conformitate cu IFCN si procedurile (Rossini et al. 1994, 2015; Rossi et al.2009).
Stimularea Theta-burst (TBS), care presupune cuplarea a 50 Hz (gamma) la 5 Hz (theta), a devenit din ce in ce mai populara de la dezvoltarea sa la mijlocul anilor 2000 (Huang si Rothwell, 2004; Huang et al. 2005). Aceasta competenta se concentreaza pe cele doua cele mai comune protocoale TBS: TBS continua (cTBS) si TBS intermitenta (iTBS), si include familiarizarea si experienta cu aplicatiile potentiale, cerintele, provocarile si limitarile (inclusiv riscurile) ale acestor protocoale, precum si domeniile in curs de dezbatere, cum ar fi intensitatea stimularii si daca aceasta trebuie sa se bazeze pe AMT (prag motor de actiune) sau RMT (prag motor de repaus).[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
TMS: Preocupari de siguranta si etica
Este important sa sa realizeze ca ar trebui sa se puna accent pe cunoasterea si managementul celor mai frecvente complicatii. Dintre acestea: dureri de cap, greata, prevenirea tinitusului si tulburarilor de auz pe langa complicatiile mai putin frecvente precum convulsii sau sincope. De asemenea, este important sa fie corespunzatoare instruirea in documentarea corecta a efectelor adverse, inclusiv cunoasterea cerintelor de reglementare aplicabile. Mai mult, este important de subliniat faptul ca diferite protocoale TMS sunt asociate cu diferite riscuri de efecte secundare. De asemenea, este important sa se cunoasca distinctia dintre efectele adverse (care se refera in mod specific la complicatiile sau efectele secundare ale unei anumite interventii) si efectele adverse evenimente (care se refera la complicatiile care apar in cadrul unei studiu de cercetare sau in contextul unei interventii).
In concluzie, stimularea magnetica transcraniana reprezinta o metoda utila si sigura. Vorbim despre tratarea unei varietati de afectiuni neurologice si psihiatrice: depresie, anxietate, tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC). Avand in vedere eficienta sa in ameliorarea simptomelor rezistente la tratamentele conventionale si profilul sau de siguranta favorabil, TMS este din ce in ce mai recunoscuta si utilizata in practica clinica moderna.
Surse:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33549501/
