Schizofrenie

Schizofrenie – o afectiune cronica a creierului
in care oamenii interpreteaza anormal realitatea.

 

schizofrenie halucinatii

Schizofrenia se caracterizeaza prin modificari mentale si comportamentale precum halucinatii, idei delirante, comportament sau limbaj dezorganizat. Initial a fost cunoscuta ca Demence precoce (Morel) sau dementia precox (Kraepelin). Schizofrenie este termenul ales ulterior de psihiatrul Bleuler pentru a exprima scindarea dintre ganduri, emotii si comportament la pacientii cu aceasta afectiune.

Bleuler considera ca la baza scindarii mentale a pacientilor stau simptome fundamentale specifice,
concretizate in 4 procese psihopatologice cunoscute ca cei 4 A:

Autism
(retragere in lumea interioara)

Ambivalenta
(existenta a doua sentimente puternice, dar opuse)

Afectivitate
(tulburari in sfera afectivitatii, cu tendinta spre aplatizare)

Asociatii
(perturbarea capacitatii asociatiilor psihice) si simptome secundare precum halucinatiile, delirul, tulburarile de comportament, catatonia

Schizofrenia apare in mod egal la femei si la barbati. Diferenta dintre sexe o face varsta de debut al bolii. Debutul la barbati este mai timpuriu decat la femei. Varsta de debut pentru barbati are un varf intre 10-25 ani, iar pentru femei intre 25-35 ani, si inca un varf la varsta mijlocie (aproximativ 45 de ani).
...

Studiile actuale analizeaza o multitudine de factori posibil implicați: genetici, neuroanatomici/de neurodezvoltare, circuite neuro-funcționale, electrofiziologici, neurochimici si neurofarmacologici, imunologici, endocrinologici, socio-familiali, etc.

In cautarea „genei schizofreniei” au fost vizate cateva zone ale genomului: cromozomii 5, 6, 11, 18 și X, dar absenta unor rezultate clare nu infirma ipoteza, ci demonstreaza heterogenitatea genetica pentru schizofrenie.


Factori de neurodezvoltare posibil implicați sunt traumatismele obstetricale, suferinţele fetale, sezonalitatea si infecţiile virale, agresiunile cerebrale postnatale prin factori traumatici, toxici, infecţioşi sau hipoxici.


Modelul stres-vulnerabilitate se refera la apariția simptomatologiei specifice de schizofrenie pentru o persoana vulnerabila care este expusa unui stres intens biologic, psihosocial sau de mediu.


Cercetarile au aratat că exista 4 zone cerebrale intens interconectate care sunt afectate în schizofrenie: sistemul limbic, cortexul frontal, cerebelul si ganglionii bazali.



schizofrenie femei si barbati

Schizofrenie – Etapele evolutiei

 

In momentul actual se recunosc urmatoarele etape de evoluţie:

Etapa premorbida
modificari de personalitate (trasaturi de tip schizotipal sau schizoid) caracterizate de: pasivitate, lipsa comunicarii, introversie; disfuncţionalitaţi cognitive (deficit de atenţie, alterari ale memoriei de lucru), inabilitate relaţionala sociala.

Etapa prodromala
Scaderea semnificativa a capacitatilor cognitive si pierderea tangentiala a contactului cu realitatea. (Retragerea sociala si inabilitatea de prospectare a viitorului; deteriorarea comportamentului profesional sau comportament marcat excentric; neglijenta marcata in tinuta vestimentara si igiena personala).

Episodul psihotic
dominat de aparitia simptomatologiei pozitive sau negative, asociat cu alte simptome specifice ce completeaza tabloul clinic.

Remisiunea
cu stergerea simptomatologiei pozitive si negative.

Reacutizarea
reprezentata de reapariţia simptomelor pozitive in mai puţin de 6 luni.

Recaderea
reprezentata de un nou episod psihotic instalat dupa cel puţin 6 luni de la remisiune.

Ai o cunoștință care are nevoie de ajutor?

Vorbește cu colegii noștri despre programele noastre de schizofrenie și află mai multe
despre efectuarea unei intervenții.

Factorii de risc pentru episodul
psihotic, reacutizare si recadere

Factori socio-demografici
mediu social defavorabil, handicapul social si discriminarea sociala si nivel socio-cultural redus, statutul marital (persoanele necasatorite prezinta o frecventa de 4 ori mai mare decat cele casatorite)

Factori genetici
(prezenta tulburarilor psihotice sau a schizofreniei la rudele de gradul I); traumatisme obstetricale cu hipoxie la nastere si episoade convulsive febrile sau toxicoze in primele 12 luni de viata; consum de substante psihodisleptice in timpul sarcinii, anemie severa, discrazie sanguina

Factori precipitanti
psihostresul social, familie cu incapacitate de comunicare emoţionala – mama schizofrenigena, sau familie cu expresie emotionala foarte ridicata, consumul de substante psiho-active.

Diagnostic schizofrenie si formele clinice

schizofrenie etapele evolutiei

Tulburarile gandirii, perceptiei si ale afectului sunt „fundamentale si caracteristice”, astfel incat ele duc la pierderea sentimentului de identitate si autonomie, iar deficitul cognitiv se instaleaza progresiv.

Tulburarea de gandire: dedusa de obicei din anormaliile limbajului scris si vorbit, cum ar fi: slabirea asociatiilor, digresiunile continue in vorbire, saracia conţinutului vorbirii si utilizarea unor expresii idiosincratice. ...

Delirurile: credinte false, bazate pe inferenţe incorecte despre realitate, in contradicţie cu fondul social si cultural al pacientului. Se pot observa adeseori idei de referinţa, control, persecuţie, prejudiciu, grandoare, mistice.


Halucinaţiile: perceptii senzoriale in absenta unor stimuli exteriori. Halucinatiile auditive (in special vocile care comenteaza) si senzatiile fizice bizare sunt cele mai frecvente.


Afectul anormal: reducere a intensitatii sau variabilitatii emotionale; raspunsuri afective inadecvate sau incongruente din punctul de vedere al contextului comunicarii, emoțiile pot fi instabile sau tocite.


Perturbarile comportamentului motor de tip dezorganizat sau catatonic: adoptarea pentru un timp îndelungat a unor poziţii bizare; scheme de miscari repetate, lipsite de scop; activitate intensa si dezorganizata sau reducerea miscarilor spontane, cu o aparentă ignorare a mediului.


Bleuler considera ca la baza scindarii mentale a pacienților stau simptome fundamentale specifice, concretizate în 4 procese psihopatologice cunoscute ca cei 4 A:


La schizofrenie, diagnosticul este sustinut de prezenta simptomelor caracteristice descrise mai sus pentru o perioada semnificativa de timp (pe parcursul unei luni sau mai putin, daca este tratata cu succes) si care interfereaza cu functionalitatea normala a individului pe plan social sau ocupational.

Simptomele au aparut in urma cu cel putin 6 luni, intr-o forma cel putin atenuata, caracteristica perioadei prodromale si nu pot fi justificate de consumul unei substante sau de o boala somatica/conditie medicala generala.

schizofrenie diagnostic

In functie de predominanta simptomelor pozitive sau negative, a dezorganizarii ideo-comportamentale,
schizofrenia se poate clasifica in mai multe forme:

Schizofrenie paranoida, cand domina simptomele pozitive.

Schizofrenie catatonica, atunci cand domina cele negative, cu tulburari psihomotorii care alterneaza intre extreme.

Schizofrenie dezorganizata, cand domina dezorganizarea ideo-comportamentala, tocirea afectiva sau afect inadecvat.

Schizofrenie nediferentiata, cand tabloul clinic nu sugereaza niciuna din cele anterioare.

Schizofrenie simpla, fara simptome psihotice evidente, cu elemente caracteristice negative specifice schizofreniei.

Schizofrenie reziduala, care nu mai prezinta simptome psihotice evidente, dar care prezinta manifestari caracteristice bolii.

SCHIZOFRENIA se tratează!

Îți poți îmbunătății calitatea vieții cu până la 60%.

Evolutie si prognostic pentru Schizofrenie

Este o tulburare cronica, precum diabetul sau hipertensiunea arteriala, care se amelioreaza, si noile
episoade sunt prevenite cu tratamentul adecvat

tratament anxietate

La schizofrenie, evolutia in timp variaza considerabil de la o persoana la alta. Cei mai multi pacienti au perioade de exacerbare si de remisiune a simptomelor. Altii pastreaza un nivel stabil al simptomelor si al dizabilitatii, nivel care poate sa se intinda de la moderat la sever. Majoritatea pacientilor au cel putin încă un episod psihotic dupa primul lor episod. Insa sunt dese cazuri cand survin mai multe episoade. ...


Evolutia schizofreniei mai este influentata si de orientarea si motivarea personala, precum şi de sprijinul primit, sub forma asistentei pentru refacerea capacitatilor si pentru recuperare.


O mica parte din pacienti (aprox 10%) raman sever bolnavi pe perioade îndelungate de timp. Ei sunt acele persoane pe care le vedem In media sau despre care auzim ca sunt „nebunie”, ceea ce contribuie la conceptia gresita a populatiei despre schizofrenie.


Intre o jumatate si doua treimi din oamenii cu schizofrenie se amelioreaza semnificativ sau se recupereaza, unii dintre ei aproape complet.


Evolutia bolii si recuperarea sunt determinate de un cumul de factori biologici, psihologici si socio-culturali. Aceşti factori pot fi influentaţi. Din aceste motive, exista sanse considerabile ca pacienţii sa duca o viata independenta, sa-si poarte singuri de grija si sa-si reia activitatea în familie sau la locul de munca.



Tratamentul pentru schizofrenie

Chiar de la introducerea antipsihoticelor in tratamentul bolilor psihiatrice, in urma cu jumatate de secol, stabilind un pas important in managementul tratamentului pentru schizofrenie, aceasta arie terapeutica a fost caracterizata printr-o continua incercare de a optimiza rezultatele terapeutice, in efortul de a ajuta pacientii. In terminologia clasica, antipsihoticele au fost numite neuroleptice. Foarte multe dintre medicamentele antipsihotice descoperite la inceputurile farmacopsihiatriei se folosesc si in ziua de azi. ...



Descoperirea clozapinei a fost o piatra de hotar in tratamentul pentru schizofrenie si al altor tulburari psihotice. Clozapina a fost introdusa in tratamentul schizofreniei la inceputul anilor 1970 doar în unele tari din Europa, fiind mai apoi introdusa si in SUA, la inceputul anilor 1990. A fost primul antipsihotic care trata simptomele schizofreniei cu un risc minimal în apariția simtomatologiei extrapiramidale (efectul advers cel mai des întâlnit la administrarea de antipsihotice, în special cele tipice, manifestat prin contracturi musculare si posturi bizare).



schizofrenie antipsihotice

In acest moment, in terapia medicamentoasa a schizofreniei se utilizeaza doua tipuri de antipsihotice:
tipice si atipice.

Antipsihoticele tipice
sunt primele aparute, din spectrul haloperidolului, cu posibile efecte secundare neplacute

Antipsihoticele atipice
de ultima generatie, sunt diferentiate de cele clasice printr-o probabilitate scazuta de aparitie a efectelor adverse

O alta categorie de medicamente utilizate ca tratament pentru schizofrenie sunt timostabilizatoarele, care au rolul de a diminua agitatia psiho-motorie si de a stabiliza dispozitia generala a pacientului. De asemenea, se mai utilizeaza sedative in schema terapeutica, in cazuri de agitatie psiho-motorie extrema, cele mai des utilizate fiind din gama benzodiazepinelor.

Din cauza riscului aparitiei depresiei post episod psihotic, care poate conduce la actiuni autoagresive ale pacientului, se adiministreaza si medicatie antidepresiva.

schizofrenie medicamente

Experienta data de anii de studii clinice a dovedit faptul ca terapia medicamentoasa nu este suficienta in tratarea acestei afectiuni, de aceea in ultimii ani, interventia a devenit interdisciplinara: psihiatru, psiholog si asistent social.

Alianta terapeutica psihiatru-pacient este mult mai eficenta in urma interventiei psihologice, care aduce cu sine o mai buna perceptie a bolii, o crestere a compliantei la tratament si o interactiune mai eficienta pacient-medic.

Scopul principal nu este
vindecarea…

Scopul principal este redobandirea unei inalte functionari socio-profesionale, de aceea este importanta interventia la nivel educational, atat la nivelul pacientilor, cat si la nivelul familiei si societatii in general. O intelegere corecta a afectiunii conduce pacientul catre o relationare buna cu psihiatrul si deschidere in ceea ce priveste intreg procesul terapeutic. ...


Familia joaca un rol esential in gradul de recuperare si reintegrare, in cazul unui pacient bolnav de schizofrenie, indiferent de forma acesteia, de aceea este important sa inteleaga necesitatea tratamentului medicamentos, cu toate posibilele efecte adverse, sa inteleaga si sa distinga simptomele, pentru a preveni episoadele psihotice acute si pentru a-l ajuta pe pacient, asigurandu-i un mediu in care acesta sa se simta in siguranta, acceptat si sustinut.


In tot acest proces, psihiatrul joaca rolul cel mai important, fiind singurul care poate detalia si explica intreaga simptomatologie, riscurile si gradul posibil de recuperare. Scopul principal al procesului terapeutic este acela de a creste perioadele de remisiune si de a scădea intensitatea episoadelor psihotice acute.


Clinică Hope – clinică specializata de psihiatrie si psihoterapie vine in sprijinul dumneavoastra cu cele mai eficiente programe de tratament specifice pentru aceasta afectiune.



schizofrenie

Schizofrenia – frecventa si simptome

  • Tulburare psihica majora cu o prevalenta pe viata de 0,72% (McGrath, 2008), mai frecventa la barbati (raport 1,4:1), in mediul urban, statut socio-economic scazut, familii cu istoric de schizofrenie;
  • Simptome pozitive: halucinatii si idei delirante, gandire si vorbire dezorganizate;
  • Simptome negative: lipsa de vointa, aplatizare emotionala, apatie, aplatizarea vorbirii, izolare si lipsa de interes social.

Rolul interventiilor psihologice in tratament

  • Simptomele pozitive raspund in general foarte bine la tratament medicamentos (antipsihotice), dar simptomele negative raspund partial, deloc sau sunt agravate de tratamentul medicamentos.
  • Tratamentul medicamentos, desi principala forma de interventie in schizofrenie, nu corecteaza multe din ariile de functionare afectate ale pacientului, in domeniile sociale si de viata independenta.
  • In multe cazuri, cele mai devastatoare efecte ale tulburarilor psihologice si mentale apar in aspectele sociale ale vietii celor afectati.

Ce sunt abilitatile sociale

  • Abilitatile sociale sunt comportamente verbale si non-verbale, pe care le folosim pentru a comunica eficient cu alti oameni. Abilitatile sociale sunt guvernate de cultura, credinte si atitudini.
  • Ele se schimba in permanenta si se dezvolta in cursul vietii noastre.
  • A avea comportamentele nonverbale adecvate in relatii.
  • A exprima propria opinie catre altii, asertivitate, negociere.
  • A reusi sa percepem cum se simte cealalta persoana si a fi capabil sa aratam empatie.
  • A avea raspunsuri emotionale adecvate.

Trainingul abilitatilor sociale

  • Trainingul de abilitati sociale este un tip de psihoterapie care ajuta oamenii sa isi imbunatateasca abilitatile sociale, astfel incat sa devina competenti social. Este o terapie predominant comportamentala.
  • Este folosit in principal pentru indivizii diagnosticati cu anumite tulburari psihologice sau mentale ale caror simptome presupun o saraca functionare sociala.
  • Principalele tulburari acompaniate de disfunctie sociala sunt: autismul, schizofrenia, anxietatea sociala sau sociofobia.
  • Presupune identificarea problemei, obiective, modelare, practica, generalizare.

Conexiuni – Program de tratament pentru schizofrenie

Program care coordoneaza consultul de psihiatrie, psihoterapia individuala si cursul de abilitati sociale standardizat, bazat pe manualul lui Allan Bellack.

Curs de Psihoeducatie dedicat pacientilor si familiilor acestora – 1 zi.

Accesează aici.

Program de training de abilitati sociale de 1 an, sedinte saptamanale de grup, destinate pacientilor cu schizofrenie.

Primul program specializat din Romania destinat simptomelor negative, recuperarii psihologice si sociale a acestor pacienti, pentru o viata implinita si independenta.

Dezvoltarea abilitatilor sociale

Abilitatile sociale vor fi focusate pe:

Contactul vizual

Zambet: oamenii cu schizofrenie tind sa aiba raspunsuri faciale si emotionale „plate”, din cauza efectelor secundare ale medicamentelor. A invata cum sa zambeasca poate face o mare diferenta in cazul lor.

A arata raspunsul emotional adecvat. Un simptom negativ al schizofreniei este raspunsul neadecvat in situatii sociale

Sa sustina o conversatie, sa stie cum sa intrebe si sa raspunda la intrebari, sa dea si sa primeasca complimente

Sa asculte: pentru a putea raspunde altora, este important sa ascultam efectiv. Trainingul arata cum cum sa ii ascultam activ pe ceilalti

Sa initieze si sa construiasca relatii de prietenei sau dragoste

Sa isi gaseasca si sa mentina activitati profesionale

Beneficiile acestui tratament

schizofrenie studii

Studiile recente privind eficacitatea, au aratat Iimbunatatiri in functionarea sociala la pacientii cu schizofrenie tratați cu SST (Bellack, 2004; Bowie și colab., 2012; Granholm si colab., 2008, 2009; Horan si colab., 2009, 2011; Robert & Penn, 2009; Valencia si colab., 2007). ...


Aceste studii au observat o reducere mai mare a nivelului de afectare sociala si handicap functional cu SST, in comparatie cu alte tratamente precum Tratament obisnuit (Granholm et al., 2008, 2009; Robert & Penn, 2009; Valencia Rascón, Juárez, & Murow, 2007), numai tratament neuroleptic (Cirici, García, & Obiols, 2001).


Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii in 2018 o neasteptata apreciere internationala, Clinica Hope devenind singura clinica din Romania care a primit, in Mai 2018, prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicala Europeana pentru „Bune practici medicale” – Best Medical Practice.


Prin programele noastre, ne dorim sa oferim toate sansele de recuperare si beneficiile pentru sanatate pentru toti pacientii nostri si sa le oferim inapoi.



schizofrenie
schizofrenie avantaje

Avantajul nostru consta insa in faptul ca suntem o clinica exclusiv destinata sanatatii psihice, in care psihiatrul si psihoterapeutul fiecarui pacient comunica si colaboreaza intre ei, cu acordul tau, aplicand programe specializate, pentru ca sa primesti cel mai bun si eficient parcurs terapeutic pentru tine.

Astfel, sansele tale ss rezolvi problemele cauzate de aceasta afectiune sunt mult mai mari, iar timpul necesar va fi mult mai mic.

Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii în 2018 o neasteptata apreciere internationala, Clinica Hope devenind singura clinica din Romania care a primit, in Mai 2018, prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicala Europeana pentru „Bune practici medicale” – Best Medical Practice.

Suntem dedicati oferirii celor mai bune tratamente pentru sanatatea ta psihica si emotionala. Cum stim care sunt acestea? Aplicam cunostintele ultimelor ghiduri internationale de tratament si tintim sa oferim intreaga gama de interventii dovedite stiintific ca fiind cele mai eficiente, de la medicatie la tipurile de psihoterapie. Organizam totul in PROGRAME DE TRATAMENT pentru ca sa stii tot timpul intreaga gama de servicii de care ai nevoie si ce parcurs ai de urmat.

Noi oferim o abordare individuala, in care tu poti alege intre toate cele 3 variante: tratament psihiatric-medicamentos, tratament psihoterapeutic sau mixt.

Stabilește o programare!

Programeaza-te
PROGRAMEAZA-TE