Schizofrenie | Clinica Hope

Schizofrenia

Schizofrenia este o afecțiune cronică a creierului
în care oamenii interpretează anormal realitatea.

 

Schizofrenia se caracterizează prin modificări mentale și comportamentale precum halucinații, idei delirante, comportament sau limbaj dezorganizat. Cunoscută inițial ca Demence precoce (Morel) sau dementia precox (Kraepelin), a rămas cunoscută în literatură ca schizofrenie, termen ales de Bleuler pentru a exprima scindarea dintre gânduri, emoții și comportament la pacienții cu această afecțiune.

Bleuler consideră că la baza scindării mentale a pacienților stau simptome fundamentale specifice,
concretizate în 4 procese psihopatologice cunoscute ca cei 4 A:

Autism
(retragere în lumea interioară)

Ambivalența
(existența a două sentimente puternice, dar opuse)

Afectivitate
(tulburări în sfera afectivității, cu tendința spre aplatizare)

Asociații
(perturbarea capacității asociațiilor psihice) și simptome secundare precum halucinațiile, delirul, tulburările de comportament, catatonia

Schizofrenia apare în mod egal la femei și la bărbați. Diferența dintre sexe o face vârsta de debut al bolii. Debutul la bărbați este mai timpuriu decât la femei. Vârsta de debut pentru bărbați are un vârf între 10-25 ani, iar pentru femei între 25-35 ani, și încă un vârf la vârsta mijlocie (aproximativ 45 de ani).
...

Studiile actuale analizează o multitudine de factori posibil implicați: genetici, neuroanatomici/de neurodezvoltare, circuite neuro-funcționale, electrofiziologici, neurochimici și neurofarmacologici, imunologici, endocrinologici, socio-familiali, etc.

În căutarea „genei schizofreniei” au fost vizate câteva zone ale genomului: cromozomii 5, 6, 11, 18 și X, dar absența unor rezultate clare nu infirmă ipoteza, ci demonstrează heterogenitatea genetică pentru schizofrenie.


Factori de neurodezvoltare posibil implicați sunt traumatismele obstetricale, suferinţele fetale, sezonalitatea şi infecţiile virale, agresiunile cerebrale postnatale prin factori traumatici, toxici, infecţioşi sau hipoxici.


Modelul stres-vulnerabilitate se referă la apariția simptomatologiei specifice de schizofrenie pentru o persoană vulnerabilă care este expusă unui stres intens biologic, psihosocial sau de mediu.


Cercetările au arătat că există 4 zone cerebrale intens interconectate care sunt afectate în schizofrenie: sistemul limbic, cortexul frontal, cerebelul și ganglionii bazali.



Etapele evoluției

Aferente schizofreniei, în momentul actual se recunosc următoarele etape de evoluţie:

Etapa premorbidă
modificări de personalitate (trăsături de tip schizotipal sau schizoid) caracterizate de pasivitate, lipsa comunicării, introversie, disfuncţionalităţi cognitive (deficit de atenţie, alterări ale memoriei de lucru), inabilitate relaţională socială.
Etapa prodromală
scăderea semnificativă a capacităţilor cognitive şi pierderea tangenţială a contactului cu realitatea (retragerea socială şi inabilitatea de prospectare a viitorului; deteriorarea comportamentului profesional sau comportament marcat excentric; neglijență marcată în ținuta vestimentară și igiena personală).
Episodul psihotic
dominat de apariția simptomatologiei pozitive sau negative, asociat cu alte simptome specifice ce completează tabloul clinic.
Remisiunea
cu ștergerea simptomatologiei pozitive și negative.
Reacutizarea
reprezentată de reapariţia simptomelor pozitive în mai puţin de 6 luni.
Recăderea
reprezentată de un nou episod psihotic instalat după cel puţin 6 luni de la remisiune.

Ai o cunoștință care are nevoie de ajutor?

Vorbește cu colegii noștri despre programele noastre de schizofrenie și află mai multe
despre efectuarea unei intervenții.

Factorii de risc pentru episodul
psihotic, reacutizare si recădere

Factori socio-demografici
mediu social defavorabil, handicapul social şi discriminarea socială şi nivel socio-cultural redus, statutul marital (persoanele necăsătorite prezintă o frecvenţă de 4 ori mai mare decât cele căsătorite)

Factori genetici
(prezenţa tulburărilor psihotice sau a schizofreniei la rudele de gradul I), traumatisme obstetricale cu hipoxie la naştere şi episoade convulsive febrile sau toxicoze în primele 12 luni de viaţă, consum de substanţe psihodisleptice în timpul sarcinii, anemie severă, discrazie sanguină

Factori precipitanți
psihostresul social, familie cu incapacitate de comunicare emoţională – mama schizofrenigenă, sau familie cu expresie emoţională foarte ridicată, consumul de substanţe psiho-active.

Diagnostic și forme clinice

Tulburările gândirii, percepţiei şi ale afectului sunt „fundamentale şi caracteristice”, astfel încât ele duc la pierderea sentimentului de identitate şi autonomie, iar deficitul cognitiv se instalează progresiv.

Tulburarea de gândire: dedusă de obicei din anormaliile limbajului scris şi vorbit, cum ar fi: slăbirea asociaţiilor, digresiunile continue în vorbire, sărăcia conţinutului vorbirii şi utilizarea unor expresii idiosincratice. ...

Delirurile: credinţe false, bazate pe inferenţe incorecte despre realitate, în contradicţie cu fondul social şi cultural al pacientului. Se pot observa adeseori idei de referinţă, control, persecuţie, prejudiciu, grandoare, mistice.


Halucinaţiile: percepţii senzoriale în absenţa unor stimuli exteriori. Halucinaţiile auditive (în special vocile care comentează) şi senzaţiile fizice bizare sunt cele mai frecvente.


Afectul anormal: reducere a intensităţii sau variabilităţii emoţionale; răspunsuri afective inadecvate sau incongruente din punctul de vedere al contextului comunicării, emoțiile pot fi instabile sau tocite.


Perturbările comportamentului motor de tip dezorganizat sau catatonic: adoptarea pentru un timp îndelungat a unor poziţii bizare; scheme de mişcări repetate, lipsite de scop; activitate intensă şi dezorganizată sau reducerea mişcărilor spontane, cu o aparentă ignorare a mediului.


Bleuler consideră că la baza scindării mentale a pacienților stau simptome fundamentale specifice, concretizate în 4 procese psihopatologice cunoscute ca cei 4 A:


Consumul de droguri, alcool și tutun este frecvent întâlnit
în schizofrenie și influențează negativ complianța
terapeutică
, precum și evoluția bolii.

La schizofrenie, diagnosticul este susținut de prezența simptomelor caracteristice descrise mai sus pentru o perioada semnificativă de timp (pe parcursul unei luni sau mai puțin, dacă este tratată cu succes) și care interferează cu funcționalitatea normală a individului pe plan social sau ocupațional.

Simptomele au apărut în urmă cu cel puțin 6 luni, într-o formă cel puțin atenuată, caracteristică perioadei prodromale și nu pot fi justificate de consumul unei substanțe sau de o boală somatică/condiție medicală generală.

În funcție de predominanța simptomelor pozitive sau negative, a dezorganizării ideo-comportamentale,
schizofrenia se poate clasifica în mai multe forme:

Schizofrenie paranoidă, când domină simptomele pozitive
Schizofrenie catatonică, atunci când domină cele negative, cu tulburări psihomotorii care alternează între extreme
Schizofrenie dezorganizată, când domină dezorganizarea ideo-comportamentală, tocirea afectivă sau afect inadecvat
Schizofrenie nediferențiată, când tabloul clinic nu sugerează niciuna din cele anterioare
Schizofrenie simplă, fără simptome psihotice evidente, cu elemente caracteristice negative specifice schizofreniei
Schizofrenie reziduală, care nu mai prezintă simptome psihotice evidente, dar care prezintă manifestări caracteristice bolii.

SCHIZOFRENIA se tratează!

Îți poți îmbunătății calitatea vieții cu până la 60%.

Evoluție și prognostic

Este o tulburare cronică, precum diabetul sau hipertensiunea arterială, care se ameliorează, și noile
episoade sunt prevenite cu tratamentul adecvat.

tratament eficient anxietate

La schizofrenie, evoluţia în timp variază considerabil de la o persoană la alta. Cei mai mulţi pacienţi au perioade de exacerbare şi de remisiune a simptomelor. Alţii păstrează un nivel stabil al simptomelor şi al dizabilităţii, nivel care poate să se întindă de la moderat la sever. Majoritatea pacienţilor au cel puţin încă un episod psihotic după primul lor episod. Însă sunt dese cazuri când survin mai multe episoade. ...


Evoluţia schizofreniei mai este influenţată şi de orientarea şi motivarea personală, precum şi de sprijinul primit, sub forma asistenţei pentru refacerea capacităţilor şi pentru recuperare.


O mică parte din pacienţi (aprox 10%) rămân sever bolnavi pe perioade îndelungate de timp. Ei sunt acele persoane pe care le vedem în media sau despre care auzim că sunt „nebunie”, ceea ce contribuie la concepția greșită a populației despre schizofrenie.


Între o jumătate şi două treimi din oamenii cu schizofrenie se ameliorează semnificativ sau se recuperează, unii dintre ei aproape complet.


Evoluţia bolii şi recuperarea sunt determinate de un cumul de factori biologici, psihologici şi socio-culturali. Aceşti factori pot fi influenţaţi. Din aceste motive, există şanse considerabile ca pacienţii să ducă o viaţă independentă, să-şi poarte singuri de grijă şi să-şi reia activitatea în familie sau la locul de muncă.



Tratamentul pentru schizofrenie

Chiar de la introducerea antipsihoticelor în tratamentul bolilor psihiatrice, în urmă cu jumătate de secol, stabilind un pas important în managementul tratamentului pentru schizofrenie, această arie terapeutică a fost caracterizată printr-o continuă încercare de a optimiza rezultatele terapeutice, în efortul de a ajuta pacienții. În terminologia clasică, antipsihoticele au fost numite neuroleptice. Foarte multe dintre medicamentele antipsihotice descoperite la începuturile farmacopsihiatriei se folosesc și în ziua de azi. ...



Descoperirea clozapinei a fost o piatră de hotar în tratamentul pentru schizofrenie și al altor tulburări psihotice. Clozapina a fost introdusă în tratamentul schizofreniei la începutul anilor 1970 doar în unele țări din Europa, fiind mai apoi introdusă și în SUA, la începutul anilor 1990. A fost primul antipsihotic care trata simptomele schizofreniei cu un risc minimal în apariția simtomatologiei extrapiramidale (efectul advers cel mai des întâlnit la administrarea de antipsihotice, în special cele tipice, manifestat prin contracturi musculare și posturi bizare).



În acest moment, în terapia medicamentoasă a schizofreniei se utilizează două tipuri de antipsihotice:
tipice și atipice.

Antipsihoticele tipice
sunt primele apărute, din spectrul haloperidolului, cu posibile efecte secundare neplăcute

Antipsihoticele atipice
de ultimă generație, sunt diferențiate de cele clasice printr-o probabilitate scăzută de apariție a efectelor adverse

O altă categorie de medicamente utilizate ca tratament pentru schizofrenie sunt timostabilizatoarele, care au rolul de a diminua agitația psiho-motorie și de a stabiliza dispoziția generală a pacientului. De asemenea, se mai utilizează sedative în schema terapeutică, în cazuri de agitație psiho-motorie extremă, cele mai des utilizate fiind din gama benzodiazepinelor.

Din cauza riscului apariției depresiei post episod psihotic, care poate conduce la acțiuni autoagresive ale pacientului, se adiministrează și medicație antidepresivă.

Experiența dată de anii de studii clinice a dovedit faptul că terapia medicamentoasă nu este suficientă în tratarea acestei afecțiuni, de aceea în ultimii ani, intervenția a devenit interdisciplinară: psihiatru, psiholog și asistent social.

Alianța terapeutică psihiatru-pacient este mult mai eficentă în urma intervenției psihologice, care aduce cu sine o mai bună percepție a bolii, o creștere a complianței la tratament și o interacțiune mai eficientă pacient-medic.

Scopul principal nu este
vindecarea…

Scopul principal este redobândirea unei înalte funcționări socio-profesionale, de aceea este importantă intervenția la nivel educațional, atât la nivelul pacienților, cât și la nivelul familiei și societății în general. O înțelegere corectă a afecțiunii conduce pacientul către o relaționare bună cu psihiatrul și deschidere în ceea ce privește întreg procesul terapeutic. ...


Familia joacă un rol esențial în gradul de recuperare și reintegrare, în cazul unui pacient bolnav de schizofrenie, indiferent de forma acesteia, de aceea este important să înțeleagă necesitatea tratamentului medicamentos, cu toate posibilele efecte adverse, să înțeleagă și să distingă simptomele, pentru a preveni episoadele psihotice acute și pentru a-l ajuta pe pacient, asigurându-i un mediu în care acesta să se simtă în siguranță, acceptat și susținut.


În tot acest proces, psihiatrul joacă rolul cel mai important, fiind singurul care poate detalia și explica întreaga simptomatologie, riscurile și gradul posibil de recuperare. Scopul principal al procesului terapeutic este acela de a crește perioadele de remisiune și de a scădea intensitatea episoadelor psihotice acute.


Clinică Hope – clinică specializată de psihiatrie și psihoterapie vine în sprijinul dumneavoastră cu cele mai eficiente programe de tratament specifice pentru această afecțiune.



Schizofrenia – frecvență și simptome

  • Tulburare psihică majoră cu o prevalență pe viață de 0,72% (McGrath, 2008), mai frecventă la bărbați (raport 1,4:1), în mediul urban, statut socio-economic scăzut, familii cu istoric de schizofrenie;
  • Simptome pozitive: halucinații și idei delirante, gândire și vorbire dezorganizate;
  • Simptome negative: lipsă de voință, aplatizare emoțională, apatie, aplatizarea vorbirii, izolare și lipsă de interes social.

Rolul intervențiilor psihologice în tratament

  • Simptomele pozitive răspund în general foarte bine la tratament medicamentos (antipsihotice), dar simptomele negative răspund parțial, deloc sau sunt agravate de tratamentul medicamentos.
  • Tratamentul medicamentos, deși principala formă de intervenție în schizofrenie, nu corectează multe din ariile de funcționare afectate ale pacientului, în domeniile sociale și de viață independentă.
  • În multe cazuri, cele mai devastatoare efecte ale tulburărilor psihologice și mentale apar în aspectele sociale ale vieții celor afectați.

Ce sunt abilitățile sociale

  • Abilitățile sociale sunt comportamente verbale și non-verbale, pe care le folosim pentru a comunica eficient cu alți oameni. Abilitățile sociale sunt guvernate de cultură, credințe și atitudini.
  • Ele se schimbă în permanență și se dezvoltă în cursul vieții noastre.
  • A avea comportamentele nonverbale adecvate în relații.
  • A exprima propria opinie către alții, asertivitate, negociere.
  • A reuși să percepem cum se simte cealaltă persoană și a fi capabil să arătăm empatie.
  • A avea răspunsuri emoționale adecvate.

Trainingul abilităților sociale

  • Trainingul de abilități sociale este un tip de psihoterapie care ajută oamenii să își îmbunătățească abilitățile sociale, astfel încât să devină competenți social. Este o terapie predominant comportamentală.
  • Este folosit în principal pentru indivizii diagnosticați cu anumite tulburări psihologice sau mentale ale căror simptome presupun o săracă funcționare socială.
  • Principalele tulburări acompaniate de disfuncție socială sunt: autismul, schizofrenia, anxietatea socială sau sociofobia.
  • Presupune identificarea problemei, obiective, modelare, practică, generalizare.

Conexiuni – ce este?

Program care coordonează consultul de psihiatrie, psihoterapia individuală și cursul de abilități sociale standardizat, bazat pe manualul lui Allan Bellack.

Curs de Psihoeducatie dedicat pacientilor si familiilor acestora – 1 zi.

Accesează aici.

Program de training de abilități sociale de 1 an, ședințe săptămânale de grup, destinate pacienților cu schizofrenie.

Primul program specializat din România destinat simptomelor negative, recuperării psihologice și sociale a acestor pacienți, pentru o viață împlinită și independentă.

PROGRAM

Abilitățile sociale vor fi focusate pe:

Contact vizual
Zâmbet: oamenii cu schizofrenie tind sa aibă răspunsuri faciale și emoționale „plate”, din cauza efectelor secundare ale medicamentelor. A învăța cum să zâmbească poate face o mare diferență în cazul lor.
A arăta răspunsul emoțional adecvat. Un simptom negativ al schizofreniei este răspunsul neadecvat în situații sociale
Să susțină o conversație, să știe cum să întrebe și să răspundă la întrebări, să dea și să primească complimente
Să asculte: pentru a putea răspunde altora, este important să ascultăm efectiv. Trainingul arată cum cum să îi ascultăm activ pe ceilalți
Să inițieze și să construiască relații de prietenei sau dragoste
Să își găsească și să mențină activități profesionale

Beneficii

Studiile recente privind eficacitatea, au arătat îmbunătățiri în funcționarea socială la pacienții cu schizofrenie tratați cu SST (Bellack, 2004; Bowie și colab., 2012; Granholm și colab., 2008, 2009; Horan și colab., 2009, 2011; Robert & Penn, 2009; Valencia și colab., 2007). ...


Aceste studii au observat o reducere mai mare a nivelului de afectare socială și handicap funcțional cu SST, în comparație cu alte tratamente precum Tratament obișnuit (Granholm et al., 2008, 2009; Robert & Penn, 2009; Valencia Rascón, Juárez, & Murow, 2007), numai tratament neuroleptic (Cirici, García, & Obiols, 2001).


Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii în 2018 o neașteptată apreciere internațională, Clinica Hope devenind singura clinică din România care a primit, în Mai 2018, prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicală Europeană pentru „Bune practici medicale” – Best Medical Practice.


Prin programele noastre, ne dorim să oferim toate șansele de recuperare și beneficiile pentru sănătate pentru toți pacienții noștri și să le oferim înapoi.



Suntem dedicați oferirii celor mai bune tratamente pentru sănătatea ta psihică și emoțională. Cum știm care sunt acestea? Aplicăm cunoștințele ultimelor ghiduri internaționale de tratament și țintim să oferim întreaga gamă de intervenții dovedite științific că fiind cele mai eficiente, de la medicație la tipurile de psihoterapie. Organizăm totul în PROGRAME DE TRATAMENT pentru ca să știi tot timpul întreaga gamă de servicii de care ai nevoie și ce parcurs ai de urmat.

Noi oferim o abordare individuală, în care tu poți alege între toate cele 3 variante: tratament psihiatric-medicamentos, tratament psihoterapeutic sau mixt.

Avantajul nostru constă însă în faptul că suntem o clinică exclusiv destinată sănătății psihice, în care psihiatrul și psihoterapeutul fiecărui pacient comunică și colaborează între ei, cu acordul tău, aplicând programe specializate, pentru ca să primești cel mai bun și eficient parcurs terapeutic pentru tine.

Astfel, șansele tale să rezolvi problemele cauzate de această afecțiune sunt mult mai mari, iar timpul necesar va fi mult mai mic.

Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii în 2018 o neașteptată apreciere internațională, Clinică Hope devenind singura clinică din România care a primit, în Mai 2018, prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicală Europeană pentru „Bune practici medicale” – Best Medical Practice.

Totul începe la noi cu UN CONSULT LA MEDIC

Stabilește o programare!

CLINICA HOPE se dezvoltă continuu din 2009, pornind de la o idee clară: să ofere pacienților din România numai tratamente psihice cu eficiență dovedită științific, urmărind recomandările de tratament internaționale. Având o echipă completă de psihiatri și psihologi, ne urmărim cu perseverență obiectivele și inovăm continuu, lansând în ultimii ani nu mai puțin de 4 tipuri programe unice de tratament, recomandate de ghidurile internaționale, dar care lipseau în România.

 

Prin programele noastre, ne dorim să-ți oferim toate șansele de recuperare și beneficiile pentru sănătate și să-ți oferim înapoi Speranța si Echilibrul!

Programeaza-te
Call Now Button