Stresul la locul de munca
Sindromul Burnout
Stresul la locul de munca este foarte des intalnit in zilele noastre. În ce măsură activitățile de la locul de muncă pot influența sau chiar afecta starea noastră psihică?
Fiecare dintre noi sau, poate majoritatea, ne petrecem timpul la locul de muncă. Avem o activitate ce o desfășurăm fie pentru a câștiga bani, fie pentru a ne aduce satisfacție sau de ce nu, pentru a da valoare oamenilor de lângă noi. Indiferent de motivația pe care o avem, faptul că ne petrecem câteva ore din zi sau mare parte din zi la locul de muncă, lucrul acesta ne influențează.
Haideți să vedem în ce fel, ceea ce se întâmplă la locul de muncă își lasă amprenta asupra stării noastre, stării noastre generale sau stării noastre emoționale.
Cum apare stresul la locul de munca?
Ceea ce se întâmplă la locul de muncă, dacă nu e firma noastră, s-ar putea să nu ne streseze atât de mult, nu-i așa ? Ce bine ar fi dacă ar fi adevărat însă, din păcate nu.
În societatea modernă suntem din ce în ce mai mult definiți de ceea ce facem. Suntem întrebați încă de când suntem mici, ce vrem să ne facem când vom fi mari? În așa fel încât să ajungem pe când suntem adulți să fim definiți, să fim valoroși.
Este extrem de importantă activitatea profesională. Reprezintă unul dintre acei piloni în care se susține identitatea noastră. Trebuie să-i acordăm și are din păcate sau, din fericire, o importanță foarte mare.
Am spus din păcate, deoarece uneori are o importanță covârșitoare. Totul se învârte în jurul locului de muncă, mai ales atunci când locul de muncă îl definim ca profesie. Urmărim succesele sau insuccesele de la locul de muncă, valorizarea sau devalorizarea din partea colegilor sau din partea șefilor noștri.
Devine extrem de importantă și atunci aș zice că dimpotrivă, ea influențează mai mult ceea ni se întâmplă acasă decât invers.
Cariera
Așadar, atunci când activitatea profesională este și carieră, implicațiile sunt mult, mult mai mari. Dar există aceea idee că, poate te implici mai mult la muncă, dacă nu ai atât de multe de făcut acasă sau poate dacă nu ai atât de mulți oameni în preajma ta.
Dar atunci când ai o semnificație și o valoare acasă, poate nu mai ai așa mare nevoie de ceea ce primești de la locul de muncă…
Depinde, cred că nu mai e valabilă această teorie nici pentru femei. Iar pentru bărbați nu cred că a fost vreodată valabilă.
Ne definim prin ceea ce facem de fel. Din punct de vedere psihologic, este extrem de important să îi ajutăm pe copiii noștri să își aleagă o profesie care ar putea să le aducă o satisfacție și bucurie, să li se potrivească.
Rămâne o zona atât de importantă fiindcă, fără să ni se potrivească ne semnăm un cec în alb pentru depresie.
E acea balanta intre job si hobby, nu ?
Dacă se poate, ar fi minunat că să ne orientăm copiii între a transformă hobby-ul lor într un job și de mici ar trebui învățați. Să fim atenți ce le place, la ce sunt buni, care sunt talentele lor, care sunt visele către care tind și să depunem efortul ca să transpună acel vis în profesie.
Mă gândesc că până la urmă nici pentru noi, unii dintre adulții, nu este exagerat de târziu. Parcă am devenit un pic mai flexibili la ideea de a ne schimbă locul de muncă și profesia, chiar dacă am ajuns, de ce nu, și la vârsta de 40 ani.
Cercetătorii străini recomandă chiar, încercarea pe parcursul vieții unui adult ce poate ajunge la două sau trei profesii. Această schimbare de profesie, de fel prima tură se încadrează între 35-45 ani, iar a doua, între 60-65 ani. Ne readuce tinerețe, pentru că ne obligă să învățăm lucruri noi și să menținem un fel de prospețime a creierului și a relațiilor. Nu ne permite să ne obișnuim cu rutina.
Iată o direcție bună pentru sănătatea noastră emoțională și cea psihică.
Uneori plictiseala sau rutina pot să instaleze în sufletul nostru ceva pe care nu-l putem defini sau în caz contrar, cunoaștem sursa, însă nu ne mai priește.
Aspecte legate de stresul la locul de munca
Cu siguranță, și sunt mai multe aspecte aici la care trebuie să fim atenți. Cât e rutină și plictiseală, și cât e de fapt o insatisfacție pe care nici măcar nu îndrăznim să o luăm în seamă.
Legat de faptul că poate am ales:
- meseria pentru că ni s-a spus că ne va asigura viitorul din punct de vedere material,
- pentru că și-au dorit foarte tare părinții,
- pentru că s-au gândit că această meserie va fi de viitor- sigură, stabilă sau una prestigioasă .
Recomand oamenilor să-și îndrepte copiii, repet, către meserii ce îi fac fericiți și care s-ar potrivi cu pasiunile lor. Iar acum vocea mea de părinte este de a afirma faptul că, în acest caz l-aș întreține toată viața ca artist ?
Clar nu, însă dacă este pasionat și este foarte bun pe ceea ce face, cu siguranță va avea parte de un venit bun.
Înțeleg că o direcție ar fi aceea de a conștientiza în ce măsură jobul pe care îl avem chiar ni se potrivește?
De a realiza că persistă de ceva timp, poate de prea mulți ani și astfel ar fi intervenit rutina? În funcție de aceasta, ne-am putea da seama dacă ne aduce satisfacție, împlinirea sau din contră, poate ne îndreaptă către acea zona inconfortabilă?
Ce anume din mediul nostru de munca poate constitui un factor de stres
Poate provoca o boală sau un disconfort psihic-emoțional ?
Mediul de lucru a devenit o zona extrem de importantă, și în atenția tuturor forumurilor internaționale. Vorbim de cât de mult ar trebui ca managerii să se implice în menținerea mediului din punct de vedere psihic la locul de muncă.
S-au dezvoltat în ultimii 20 ani o sumedenie de proiecte internaționale și aplicații. Acestea sunt menite să-i ajute pe manageri dar și pe oamenii ce activează în corporații, în medii cu un grad înalt de stres că să mențină sănătatea psihică.
Se pierd enorm de mulți bani prin scăderea capacității unui angajat pentru a activa la nivel maxim. Astfel, investiția devine una profitabilă, pentru că mediul își concentrează atenția asupra acelor caracteristici ce pot menține sănătatea psihică.
Sindromul de „Burnout” este extrem de periculos.
Se poate asocia cu o depresie și ajunge să afecteze persoana respectivă în mod sever, ducând la afectarea capacității sale de a munci. Astfel, persoanele aflate în funcții de conducere trebuie să genereze o atenție în:
- depistarea volumului de muncă optimă,
- menținerea la nivel bun psihologic sănătos,
Aceasta îi vor asigura un echilibru al profitabilității. Știm că a fost această tendința în unele companii și cu targete stabilite. Angajatul bine intenționat își atinge targetul. Dacă managerul consideră că ar putea și mai mult decât atât, îi oferă mai multe sarcini pe lângă cele prestate deja.
Cu siguranță se întâmplă și lucrul acesta…
Nu este recomandat să lucrăm sub nivelul nostru. Nimeni nu poate lucra 10 ore pe zi fără repercursiuni asupra sănătății proprii.
Însă, pe când discutăm despre ce ar trebui să facă o companie…
Ar trebui să fie atentă la nivelul de încărcare optimă cu sarcini și la deschiderea pe care o au colegii de muncă către sănătatea psihică. Aici ne lovim de o problema destul de mare în România, pentru că stigmatizarea tulburărilor psihice este încă foarte mare.
Deși știm că se poate întâmplă tuturor, 1 din 3 persoane va ajunge să aibă nevoie de un psihiatru sau un profesionist pe sănătate mintală pe parcursul vieții sale. Și totuși, ne este jenă să comunicăm directorului că am avut un atac de panică, că întâmpinăm diverse situații de acest fel… Astfel, preferăm să spunem că suntem răciți sau invocăm alte motive. Chiar dacă discutăm despre o etapă depresivă sau despre o criză biliară, aceste situații nu ar trebui să facă vreo diferența ci să fie privite în aceeași manieră.
Deschiderea angajatorului, i-ar oferi mai mult confort angajatului ?
Pe de o parte este stigmatizarea, dar și concepția că există întotdeauna un înlocuitor.
Cu siguranță există și această variantă, însă nu o recomand. Toți managerii ar trebui să știe că există o influență atât de mare asupra psihicului uman. Prima întrebare ar trebui să fie în ce fel eu nu mi-am condus echipa și eu am generat-o, deorece există riscul ca situația să se repete.
Este indicat să investim într-o persoană, către recuperarea sa timp de o luna, decât să apelăm la noi recrutări pentru a efectua training de 6 luni. Probabil, vom ajunge în aceași faza de unde am și plecat.
Cumva este mult mai eficient din punct de vedere al resursei umane, să organizăm un mediu de lucru favorabil pentru ambele părți.
Ce înseamna mediul de lucru ?
Am înțeles că supraîncărcarea și programul prelungit produc stresul la locul de munca. Însă au fost etape de recrutare unde una dintre cerințele solicitate era disponibilitatea. N-ar trebui să se încurajeze o asemenea filosofie. In țările civizilate companiile unde productivitatea s-a dovedit a fi mult mai crescută, nu permiteau ca angajații să activeze după terminarea programului. Mai mult decât atât, erau încurajați să-și efectueze task-urile în acel interval de timp.
De asemenea, aici intervin și factori precum: spațiul, lumina naturală, coeziunea echipei, lipsa pauzei, șamd.
Un factor important este si siguranta de sine ?
Depinde de nivelul de incertitudine din viață noastră. Flexibilitatea mentală joacă un rol important. Adaptabilitatea este binevenită! Astfel, nu ne mai sperie acest factor și din nou ajungem la faptul că managerii trebuie să își asume rolul de a comunica cu angajații lor într-o manieră interumană.
Dispunem de un scurt material despre ceea ce se poate face pentru creșterea calității mediului de lucru. Se specifică faptul că în ultimele decenii munca a căpătat un rol din ce în ce în mai important în viață noastră.
Ajungând astfel să reprezinte nu doar o sursă de viață, ci mai degrabă o reflecție a imaginii de sine.
Pe cand suntem mici, suntem intrebati ce anume dorim sa ne facem atunci cand suntem mari.
Există întotdeauna acea întrebare ce o adresăm unei persoane atunci când facem cunoștință: cu ce te ocupi ? În plus, natura muncii se schimbă și ea, devine mai statică, mai imprevizibilă și stresantă. Efectele acestor schimbări sunt din ce în ce mai vizibile în sfera activității mentale.
Statisticile sunt grăitoare. Se estimează că la nivel mondial se pierd 2.3 trilioane EURO din cauza productivității scăzute și absenteismului, cauzate de afecțiunile psihice.
Sanatatea psihica precara este principala cauza a acestui absenteism.
Deși majoritatea angajaților nu se simt confortabil, discută despre asta cu superiorii. În Regatul Unit, un studiu arată că 14% din respondenți și-au depus demisia din cauza stresului la locul de muncă și aproape jumătate au decis că e mai bine să renunțe.
John Flint, directorul general al celei mai mari bănci din Europa, cu peste 300.000 angajați în peste 65 țări, a fost unul dintre participanții la dezbaterea denumită „Sănătatea mentală contează !”, din cadrul Forumului Ecomonic Mondial care a avut loc la Davos (Elveția).
John Flint a declarat că atunci când a devenit director al companiei, prima sa ambiție a fost aceea de a crea cel mai sănătos sistem uman din industrie.
Scopul lui este cu atât mai ambițios cu cât industria bancară e una dintre cele mai competitive din lume. Un studiu de la începutul anului 2018 arăta că 26% din bancherii din Regatul Unit consideră că slujba lor are un impact negativ asupra sănătății lor mentale. Iar 74% credeau că angajatorul lor ar putea să facă mai mult pentru a sprijini santatea mentală și cea fizică.
Ce se întampla daca problemele emotionala apar dupa angajare ?
Poate lucrurile stau diferit în contextul în care o persoană vine cu o vulnerabilitate, sau poate cu o problemă de sănătate mentală. Si ulterior survine stresul la locul de munca.
Pot fi privite ca variante diferite, însă rezolvarea este aceeași.
O persoană care se știe cu o tulburare psihică genetică precum ar fi: tulburarea bipolară sau tulburarea schizofrenică, este mult mai eficient economic ca ea să lucreze, decât ca întreagă comunitate să îi plătească până la urmă sistemul de asigurare socială prin pierderea capacitățîi de a lucra și, evident, costul neîncadrării în acel loc de muncă.
Așadar, este recomandat spre binele tuturor, al societății și al acelei persoane, care sigur se va recupera mult mai rapid, dacă are sprijinul unui loc de muncă, dacă dispune de resurse financiare pentru a-și menține sănătatea dar și structura și valorizarea aduse de locul de muncă, unde este apreciat.
Reintegrarea oamenilor in societate
Ținta în prezent, în îngrijirea tuturor tulburărilor psihice, este stabilita. Ne dorim ca oamenii cu tulburări psihice chiar și dintre cele mai severe, să se reintegreze complet.
Luptă pentru a-și găsi un loc de muncă, însă în niciun caz sub nivelul lor. Vor pur și simplu ceea ce și-au dorit din totdeauna.
Probabil că multe persoane au probleme pe acest plan. Preferă retragerea din câmpul muncii pentru că nu li se mai oferă un job la nivelul pregătirilor, al capacităților intelectuale. Ajung să fie îndreptate către o zona inferioară? Din această cauza am menționat mai devreme despre impactul stigmatizării. Nu ar trebui să facem diferențe pe seama acestor tulburări ce sunt în fond normale, deorece tuturor ni se poate întâmplă.
Persoanele cu tulburări psihice când sunt bine, funcționează normal.
Singurele persoane ce nu funcționează normal, sunt acelea ce au o disfuncție de personalitate și care nu se tratează. Astfel poate fi lipsit de focus privind capacitatea sa de muncă.
Tulburarile aparute la locul de munca, ele trebuie privite oarecum la fel.
Dacă persoana respectivă va avea concediu medical, cât și sprijinul colegial, acesta își va reveni mult mai rapid. Discuțiile cu managerul privind și viața personală, trebuie să existe.
În cercul meu, încurajez colegii, angajații, prietenii, să apeleze la terapie pentru:
- diverse probleme,
- anxietăți,
- timidități
- dezvoltarea personală.
Întotdeauna la interviu întreb persoană ce vis are? Deoarece încerc să îi atribui o parte din acel vis. Consider că dacă nu se va îndrepta către acel vis, mai devreme sau mai târziu, o să plece.
Oamenii alături de care lucrezi în această zona a psihoterapiei sunt familiarizați și cunosc diverse strategii pentru a-și rezolva problemele. Însă un manager cât ar trebui să înțeleagă latura personală al unui angajat ?
Seful poate sa inteleaga daca este afectata functionarea profesionala a unei persoane?
Dacă trece printr-un necaz acasă ?
Recomandat ar fi să se ofere sprijin, înțelegere pentru orice situație delicată, prin acoperirea sa, decât prin a ignora semnalele. Contează cunoașterea unor minime de simptome spre exemplu: nervozitate, teamă, retragere și astfel putem sprijini cu sfaturi, empatie și înțelegere.
De fel, bărbații sunt mai puțini comunicativi pe acest segment și trebuie întrebați. Există studii intenaționale ce spun că întrebarea uneori salvează vieți.
Da, este o teorie foarte frumoasă!
Ce ar trebui sa faca un manager pentru a crea un mediu sanatos in compania lui ?
În primul rând trebuie creată o atmosfera destinsă:
- fără stres foarte mare,
- coeziunea echipei,
- încurajarea angajaților să și exprime în mod liber părerea
- deprinderea de către resursele umane ale acestor modalități de prim ajutor emoțional.
În Anglia, există un program național care poate fi accesat gratuit. Angajatul este întrebat dacă ar avea nevoie de terapie. Iar atunci i se va pune la dispoziție consiliere. Se încearcă la nivel european multiplicarea acestor sisteme de intervenție, stimularea, investiția în primul ajutor emoțional, consilieri șamd.
Sunt acele cazuri când îți pui întrebarea: „Cui să-i spun?”. Deoarece dacă mergem către director, ne este teamă că vom fi dați afară pentru că nu am mai fi funcționali. Sau colegilor? Deși din nou, stăm cu teama că ar putea să discute cu altcineva despre ceea ce le-am împărtășit.
Tocmai din această cauză, sper ca această emisiune să ajungă la cât mai mulți. Este mult mai eficient să investesc în menținerea echipei pe care o am în prezent, decât să înlocuiesc.
Anxietatea este prezentă la o persoană din trei, depresia la o persoană din patru, iar la nivel global va fi o persoană din două.
Cum pot stabili o igiena personala in relatia cu munca, pentru a-mi pastra sanatatea psihica si emotionala ?
Investim timp, efort, bani, energie în a ne găși o slujbă ce ni se potrivește. Stresul la locul de munca trebuie sa fie cat mai mic.
Aici nu mă refer numai la latura financiară ci și la satisfacția că suntem în locul acela de muncă. Ulterior, contează echilibrul, atât din viața profesională, cât și din cea personală. Igiena psihică se reflectă printr-un somn odihnitor, mâncare sănătoasă, prezența unui hobby. Referitor la hobby-uri, menționez că de fel, numărul acestora este direct proporțional cu sănătatea noastră.
Atunci când aceste criterii ce pot ține mai mult de locul de muncă nu sunt împlinite, este cazul să mă retrag. Ce ar trebui să schimb?
Trebuie căutat un pic de sprijin și evaluat realmente încotro dorim să ne îndreptăm. Dacă nu ne simțim la locul potrivit, nu ne vom simți în regulă. Astfel, ar fi indicat un plan pentru această schimbare, spre exemplu: la 40 de ani poți să apelezi la o a doua facultate.
Multe persoane au început cu o altă meserie și au depus eforturi pentru a ajunge să activeze în domeniul dorit de mult.
Recomand managerilor sa valorizeze personalul ce a trecut printr-un proces terapeutic.
Ar fi bine să fie familiarizați cu procesele de dezvoltare personală si coaching. Este bine să știe că sufletul rănit poate să rezolve mai mult decât un om ce neagă că lui nu i-ar putea întâmplă nimic din ceea am discutat până acum. Timpul pe care îl petrecem, activitatea pe care o desfășurăm, felul în care ne simțim la locul de muncă, ne influențează destul de mult.
Așadar, a ține cont de ceea ce se întâmplă acolo și de noi, oamenii care ne conduc, este deosebit de important. Ceea ce se întâmplă la locul de muncă ne afectează. Și ceea ce se întâmplă acasă, teoria că închidem ușa, că lucrurile au rămas în exterior, se pare nu este atât de validă.
