Placebo e un cuvânt de origine latină care se strecoară cu ușurință în discuțiile noastre de zi cu zi, legate de validitatea unor tratamente sau medicamente. Insa semnificațiile sale sunt adesea supra-simplificate. Efectul placebo rămâne unul dintre marile mistere ale medicinei. Demonstrează că mintea și corpul sunt conectate indisolubil, în moduri pe care le înțelegem insuficient și adesea le subestimăm. Iata care sunt ipotezele privind efectul placebo, precum și cum poate fi acesta utilizat pentru a ameliora durerea și suferința pacienților.
Placebo si efectul placebo
Placebo este adesea definit drept medicamente, substanțe sau tratamente care sunt inactive din punct de vedere farmacologic. Cu alte cuvinte, ele nu conțin nicio substanță cu proprietăți medicale. Intervențiile acestea nu au, prin definiție, niciun efect terapeutic în mod direct asupra corpului.
Printre cele mai utilizate tratamente placebo sunt:
- injecțiile cu soluție salină (apă cu sare)
- pastilele care conțin doar zahăr sau amidon.
In majoritatea cazurilor substanțele placebo sunt administrate împreună cu o serie de cuvinte, simboluri, ritualuri. Cu alte cuvinte, placebo nu este un tratament fals, ci mai degrabă administrarea unei substanțe într-un context psihosocial complex.
Chintesenta divergentelor despre placebo
De ce am administra vreodată apă chioară sau bomboane unor persoane care au probleme de sănătate și vin la medic pentru a se vindeca?
Răspunsul este că facem asta pentru studiile clinice. Ne ajută să analizăm eficacitatea diverselor medicamente și forme de tratament înainte de a le lansa pe piață.
Astfel, într-un studiu clinic, sunt incluse de obicei 2 sau 3 grupe de participanți:
- cei care primesc medicamentul care este analizat,
- cei care primesc placebo
- cei care nu primesc nimic,
Ulterior evoluția bolii lor este monitorizată. De obicei, participanții din primele două grupe nu știu dacă primesc sau nu tratamentul real. Placebo este făcut să pară ca un tratament autentic și administrat la fel ca medicamentele adevărate. Astfel, oamenii de știință pot să înțeleagă mai bine efectele și beneficiile medicațiilor pe care le dezvoltă.
În mod normal, ne-am aștepta ca o pastilă cu zahăr să mărească un pic glicemia (nivelul de glucoză din corp) și să determine secreția de insulină. Și cam atât. Surpriza este însă că persoanele care primesc placebo resimt efecte benefice de până la 50%, în comparație cu cei care primesc medicația reală. Efectul prezentat de noi se referă la efectele benefice care sunt atribuite răspunsurilor mentale/neurologice la contextul în care tratamentul este adminstrat, mai degrabă decât la acțiunile specifice ale unei substanțe în corp. Poate părea contraintuitiv sau greu de crezut că mintea noastră poate să ne reducă durerea sau suferința doar pentru că o persoană în halat ne dă o pilulă. Insă acesta e rezultatul separării artificiale a minții de corp, pe care știința modernă a realizat-o în mod eronat.
Efectul placebo si durerea
Multi medici, consideră efectul placebo o dovadă că simptomele sau boala pacienților care răspund la tratamente false sunt și ele doar o fabricație, doar în mintea lor. De altfel, cuvântul latinesc placebo își are originea într-un citat dintr-un psalm: „Voi face pe placul Domnului în lumea celor vii”. De atunci, termenul a fost asociat cu persoane care susțineau în mod fals că au o conexiune cu lumea de dincolo, pentru a primi de pomană la înmormântări. Deci se prefăceau pentru a face pe plac. Acesta nu pare să fie cazul persoanelor care experimentează efectul medical. Dimpotrivă, răspunsul este unul pozitiv. Multe simptome, atât din boli organice, cât și psihice, se află doar în mintea noastră.
Durerea spre exemplu, este un simptom în nenumărate afecțiuni cronice:
- precum boli autoimune (lupus, poliartită reumatoidă, fibromialgie, scleroză multiplă),
- artroză,
- migrene,
- endometrioză etc.
Durerea este extrem de dificil de tratat. Genereaza suferință imensă pentru pacienți. Pe deasupra determina si costuri exorbitante pentru economie, din cauza productivității scăzute a acestor persoane. Durerea însă nu este simțită în oase, articulații sau uter, cum avem impresia, ci în creier. Receptorii de la nivelul corpului preiau stimulul dureros și îl transportă în creier, unde acesta este prelucrat pentru a ne reda senzația neplăcută de durere.
Dovada că durerea este în creier, nu în corp.
Insensibilitatea congenitală la durere este o afecțiune înnăscută, în care persoanele nu pot simți durere. Aceasta nu implică nicio anormalitate fizică, particularitățile fiind la nivelul creierului. Persoanele afectate simt stimulul (flacăra de la aragaz, sau un obiect greu care le cade pe picior), dar nu simt discomfortul durerii.
Studiile arată că persoanele care meditează au o toleranță crescută la durere. Așadar, acționând asupra minții sau creierului nostru, putem să ne diminuăm durerea. Iar placebo face exact asta.
Cum functioneaza efectul placebo?
Chiar dacă nu este un medicament adevărat, placebo este administrat într-un context extrem de real.
- Medicul sau cadrul medical sunt profesioniști autentici.
- In studiile dublu orb medicii nu stiu nici ei dacă administrează medicamentele sau placebo.
- Cabinetul în care se află pacientul este și el unul real, cu instrumente medicale, nu butaforii.
- Interacțiunea dintre cadrul medical și pacient este și ea una firească, ce se încadrează în normele relației medic-pacient.
Tot acest context și ritual sunt extrem de importante, întrucât ele sunt interpretate de creier, și pot activa diferite amintiri, emoții, care la rândul lor creează așteptări.
Placebo este întregul ritual al actului terapeutic.
Acest aspect trebuie subliniat întrucât ritualurile de vindecare oferă o posibilitate de recalibrare a atenției. Acestea pot declanșa diferite reacții neurobiologice, și modula senzațiile corporale, simptomele și emoțiile. Cu alte cuvinte, dacă mintea poate fi convinsă că totul e bine, atunci corpul se va comporta ca atare. „Efectul placebo este mai mult decât gândire pozitivă – credința că un tratament sau o procedură o să funcționeze. Este vorba despre crearea unei conexiuni mai puternice între creier și corp și despre cum acestea funcționează împreună”, afirmă Profesorul Ted Kaptchuk, care studiază efectul placebo. .
Mecanismul prin care efectul placebo își face simțite efectele este incomplet elucidat, datorită studiilor complexe, care analizează activitatea cerebrală a participanților.
Stim insa că efectul placebo produce o reacție neurobiologică complexă. Aceasta implică producția și eliberarea de endorfine, care sunt analgezicele naturale ale corpului, reducând durerea, și promovând o stare de relaxare și bunăstare.
De asemenea, condiționarea clasică e posibil să joace un rol în succesul tratamentului placebo. Respectiv, dacă atunci când luăm o pastilă roz ne așteptăm să nu ne mai doară capul, această senzație de ușurare a durerii apare înainte ca pastila reală să-și facă efectul, sau în cazul placebo, apare în afara unui efect farmacologic.
De asemenea, așteptările pozitive par să joace și ele un rol în succesul placebo, întrucât pacienții care sunt convinși de eficacitatea tratamentului, au un efect placebo sporit în comparație cu cei care nu sunt la fel de optimiști. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că optimismul sau așteptările pozitive reduc nivelul de anxietate și stres, promovând eliberarea de endorfine și dopamină, care la rândul lor ne influențează senzațiile fizice.
Cat de eficient este efectul placebo?
Studiile au demonstrat că în anumite afecțiuni, acest efect poate reduce nivelul de dizabilitate, poate crește semnificativ calitatea vieții, pe o perioadă de luni de zile. În cazul bolilor cardiovasculare, care reprezinta principala cauză de decese la nivel mondial, aderența la tratamentul placebo e asociată cu un grad scăzut de mortalitate. Deși efectul este cât se poate de real, și produce numeroase beneficii, asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la medicina convențională și la medicamentele prescrise de doctor. Profesorul Ted Kaptchuk atenționează că
„Substanțele placebo o să te facă să te simți mai bine, dar nu o să te vindece”.
Cu alte cuvinte, ele pot reduce severitatea simptomelor, și a durerii/suferinței resimțite, însă ele nu o să vindece cancerul sau astmul.
De asemenea, studiile arată că efectul placebo este mai scurt decât cel al medicamentelor. De exemplu, efectul celui mai puternic medicament antiparkinsonian durează în medie 90 de minute. În schimb, efectul placebo e aproximativ de 3 ori mai scurt. De asemenea, în comparație cu medicamentele, efectul placebo are o eficiență cu aproximativ 50% mai scăzută.
Persoanele care au cel mai puternic efect placebo, au însă un răspuns superior și la medicamente. Acest lucru sugerează că efectul placebo poate amplifica beneficiile medicamentelor, prin asigurarea unui context terapeutic adecvat. Așadar, nu ar trebui să alegem între medicamente reale și placebo. In mod ideal, pentru cele mai bune rezultate, am primi o combinație între cele două.
In ce afectiuni are efectul placebo cea mai mare rata de succes?
Efectul placebo este cel mai marcat în afecțiunile care au o dimensiune subiectivă sau psihologică importantă. Așa cum am menționat, efectul placebo ne schimbă percepțiile și starea de spirit, prin răspunsuri neurobiologice specifice. Așadar, afecțiunile care răspund cel mai bine la placebo sunt:
- depresie;
- anxietate;
- durere de diferite cauze;
- insomnie;
- sindrom de intestin iritabil;
- sindrom de stres post-traumatic;
- afecțiuni cardiovasculare;
- efectele adverse ale chimioterapiei (greață și vomă incoercibile).
