Autismul la copiii: Ce inseamna, ce este si cum se trateaza?
Termenul de „Autism” este utilizat frecvent ca un termen umbrelă când se face referire la afecțiunile care intră în spectrul autismului. Autismul afecteaza modul in care sistemul nervos proceseaza informatiile, ceea ce poate duce la dificultati de comunicare si comportamente atipice.
Mai adecvat este astfel termenul de ASD (Autism Spectrum Disorder), în română TSA (Tulburare de Spectru Autist) care încadrează următoarele diagnostice:
- Tulburarea autistă,
- Sindromul Asperger,
- Tulburarea dezintegrativă a copilăriei,
- Tulburarea Rett
- Tulburarea pervazivă (globală) de dezvoltare, inclusiv autismul atipic.
Autismul nu este o „boală”
Așa cum sunt pneumonia sau hipertensiunea, autismul la copii (autismul infantil) presupune afectarea dezvoltării normale a copilului. Implică un pattern de neurodezvoltare atipic cu perturbarea evoluției acestuia în plan cognitiv, social, limbaj-comunicare, autoservire și chiar locomotor. Întrebări de genul: “La ce vârstă încep copiii să vorbească”, sunt foarte dese în rândul parinților ce au copiii cu astfel de simptome.
Gradul de afectare al acestor paliere de dezvoltare poate varia de la ușor la sever. Atunci când este vorba de o afectare severă, copilul poate să nu vorbească și să asocieze și retard mental.
În schimb, un copil cu o formă ușoară poate să fie integrat într-o clasă dintr-o școală obișnuită sau chiar să nu mai prezinte caracteristicile unei persoane care suferă de autism. Acest lucru poate fi posibil dacă au beneficiat de intervenție psihoterapeutică specifică precoce și în manieră susținută.
Putem spune că nu există doi copii care să sufere de autism și să se manifeste similar, chiar dacă au fost încadrați în același diagnostic. Se folosesc și sintagme precum: „înalt funcțional” și „redus funcțional” pentru a descrie poziția pe care o ocupă copilul în spectrul autismului.
Cauze specifice pentru autismul la copii - ce declanseaza autismul la copii?
Deşi prevalenţa autismului este foarte mare (afectează aproximativ o persoană dintr-o sută pe plan mondial), cercetătorii încă fac eforturi să descopere cauzele autismului. În plus, se presupune că autismul ar putea fi declanşat de combinaţia dintre mai mulţi factori, nu doar de unul singur.
Cauzele apariției autismului nu sunt pe deplin înțelese și implică o combinație de factori genetici și de mediu. Specialiştii nu au reuşit să descopere cu exactitate semnele care stau la baza declanşării autismului si de ce unii copii dezvolta autism. Totusi, se crede cea mai importantă cauză a tulburărilor din spectrul autist este conexata cu acei factori genetici. Printre cauzele autismului care se presupune că ar fi vinovate de autismul la copii s-ar putea număra::
moştenirea unor anomalii cromozomiale şi genetice
utilizarea de antidepresive în primele 3 luni de sarcină
deficit nutrițional în prima parte a sarcinii şi lipsa de acid folic
vârsta înaintată a mamei
greutate scăzută la naştere şi anemie neonatală
unele infecţii materne în timpul sarcinii (cum ar fi rubeolă)
expunerea la poluanţi chimici în timpul sarcinii
poluarea atmosferică accentuată
privarea de oxigen a creierului copilului la naştere
naşterea prematură
macrocefalia (creşterea anormală a materiei nervoase cerebrale) este cauza a 20% din cazurile de autism
Simon Baron-Cohen a descoperit ca expunerea fetusului intrauterin la cantitati mari de hormon masculin creste riscul de aparitie a autismului.
Autismul la copii - cum se diagnosticheaza?
Vorbind de diagnostic si tratament, autismul infantil implica o evaluare detaliata a comportamentului copilului, interventii personalizate (servicii medicale complexe) pentru a imbunatati abilitatile sociale, de comunicare si de invatare. AUTISMUL se manifestă încă din primii ani ai copilului, nu există un test medical pe baza căruia se poate detecta autismul, diagnosticul se pune astfel pornind de la prezența sau absența anumitor comportamente și abilități. Unii copii dezvoltă autism în primii ani de viață, manifestând dificultăți în interacțiunea socială și comunicare.
Este foarte importantă indentificarea semnelor precoce și intervenția imediată asupra lor. Majoritatea părinților își dau seama că ceva nu este în regulă atunci când acesta ajunge la vârsta de 2-3 ani. Uneori se întâmplă ca părinții să detecteze anumite semne. Printre cele mai des întâlnite semne ale autismului regasim
Simptome privind autismul la copii remarcate de parinti:
- micutul nu ii priveste si nu recunoste anumite fete familiar asa cum ar fi firesc,
- nu par sa fie interesati de fata mamei si de expresiile ei faciale
- zambetul reciproc este absent sau nu se produce ca si raspuns la zambetul adultului de referinta;
- Copilul poate sa fie indiferent si sa nu observe plecarea parintilor din incapere
- nu par sa dezvolte teama fireasca de straini specifica varstei de 9 luni-1an si 6 luni;
- le lipseste abilitatea de a imita gesturi si actiuni ale adultului,
- nu isi insusesc gesturi reciproce de salut, “pa”, sau cel de a arata cu degetul asa cum face un copil tipic care se foloseste de comunicarea nonverbala pana la aparitia limbajului.
Conform National Institute of Mental Health există o serie de manifestări timpurii caracteristice autismului, exprimate prin diverse semne si simptome:
Cum sunt copiii cu autism?
- Copilul nu scoate sunete nearticulate, nu arată cu degetul și nu face gesturi cu o anumită semnificație până la vârsta de un an
- Absența unui cuvânt cu sens până la vârsta de 16 luni. Nu este comunicativ verbal.
- Copilul nu leagă două cuvinte simple (ex: „mama papă”, „mașină tata”) până la vârsta de 2 ani
- Nu răspunde atunci când este strigat
- Nu realizează contactul vizual – privind doar ocazional în ochi persoanele cu care interacționează
- Pierde din anumite abilități de comunicare (comunicarea verbala) și din cele sociale pe care le-a dobândit (dificultatile de comunicare si interactiune sociala pot fi foarte evidente)
- Pare că nu cunoaște modul uzual de joc cu jucăriile. Le folosește în alt scop și în mod repetitiv, putând fi interesat în mod special de anumite părți ale unor jucării/obiecte
- Are tendința să se atașeze de un anumit obiect sau jucărie (fragment de jucărie)
- Nu zâmbește
- Pare să nu audă
- Nu înțelege și nu execută cerințe simple de genul: „adu cănița și pune-o pe masă”
- Nu poate arăta părți ale corpului la el sau la o păpușă
- Nu identifică obiecte comune
Copiii neurotipici la vârsta de 2-3 ani dezvoltă un limbaj. Pot să pună clasica întrebare „De ce?” sau „Ce este?”. Pot răspunde la întrebări simple „Unde este?”/„Cine este?”. Sunt atrași de cărți ilustrate. Sunt interesați să li se citească. Le place să se joace cu alți copii.
Principalele simptome ale autismului – la copiii in varsta de 2-3 ani
Tulburările din Spectrul Autismului (TSA), cunoscute și sub denumirea de autism se caracterizeaza prin urmatoarele actiuni:
- Nu răspunde când îl strigați pe nume și nu reacționează în general?
- Nu se folosește de degetul arătător pentru a vă arăta ceea ce dorește sau pentru a indica ceva
- Are contact vizual intermitent sau nu are deloc contact vizual
- Nu vorbește încă sau nu mai vorbește
- Are un mod de exprimare ciudat sau inexplicabil, repetând cuvinte, expresii, întrebări sau sunete
- Are un comportament ciudat sau idiosincratic, repetitiv (comportamentele repetitive) și fără scop/funcție (ex: bate din palme, se învârte, pocnește din degete)
- Manifestă o regresie în general, aici intrând abilitățile comportamentale necesare în joc sau la interacțiunea socială?
- Are frecvente crize disproporționate ca și intensitate sau greu de justificat și de consolat de către părinte?
- Este extrem de atras și-și canalizează atenția preponderent spre anumite categorii de obiecte (ventilatoare, becuri, rotițe, părți din obiecte)?
- Pare distant și nu acordă interes persoanelor, ci cu precădere obiectelor?
Nu se joacă cu jucării, dar este atras de obiecte?
- Are un atașament neobișnuit față de obiecte pe care le poate purta tot timpul cu el, fără a le folosi cu un scop?
- Are manifestări obsesive și repetitive (ex: deschide/închide uși, aprinde/stinge lumina, aliniază obiecte)?
- Are manifestări ritualice, executând anumite acțiuni într-o secvență inflexibilă?
- Se joacă singur, jocul fiind simplu, repetitiv și nu caută un partener de joacă?
- Nu aduce și nu arată jucării adultului?
- Nu se bucură la revederea părintelui sau nu protestează atunci când mama părăsește camera?
- Se opune schimbărilor și insistă să rămână la lucrurile cu care s-a obișnuit, vrea să păstreze anumite rutine?
- Prezintă comportamente prin care își face lui însuși rău (se lovește, se mușcă, etc.)?
* Nu anticipează pericolele și pare că nu simte durerea?
- Nu îi place să fie îmbrățișat, mângâiat sau atins?
- Este hipo sau hiperactiv?
- Dă dovadă de hiposensibilitate sau hipersensibilitate la diferiți stimuli (sunet, atingere, stimuli vizuali)?
- Are dificultăți la adormire sau nu doarme bine noaptea?
- Mănâncă selectiv doar anumite alimente?
Autismul la copii - Cine il poate diagnostica complet?
Cei mai mulți părinți se vor adresa medicului pediatru în momentul în care bănuiesc că există o problemă de dezvoltare sau suspectează că fiul/fiica lor suferă de autism sau identifica simptomele autismulu . Acesta poate aplica teste de screening care să indice un scor semnificativ pentru o suspiciune pt autismul la copii. Chiar dacă pediatrul recunoaște aceste manifestări ca fiind din cadrul unei tulburări de dezvoltare, este nevoie să mergeți la un specialist (medic psihiatru). In vederea diagnosticului, un medic psihiatru pediatru este cel care diagnosticheaza autismul evaluand copilul si adresand o serie de intrebari parintilor.
Diagnosticul este prin excelență unul clinic. Diagnosticarea autismului este bazata pe simptomele și pattern-urile comportamentale specifice de autism la copii. Intotdeauna el trebuie consolidat și prin teste specifice psihometrice (ADI-r, ADOS, Carolina, Portage). De asemenea, trebuie însoțit de alte investigații paraclinice menite să precizeze eventuale comorbidități.
Autismul la copii determina ca 30% dintre acestia sa faca crize de tip epileptic.
Identificarea timpurie a semnelor și simptomelor autismului poate facilita intervenții mai eficiente și suport adecvat pentru copil. Specialistii sustin: copilaria timpurie este o perioada cruciala pentru detectarea si interventia in cazurile de autism la copii
Uneori crizele se manifestă la copii sub forma unor comportamente de tip idiosincratic sau ciudate. Pot fi inițial confundate cu simptome tipice pentru autismul la copii. Spre deosebire de comportamentul simulatoriu, care poate fi declanșat de suprastimulare sau anxietate, crizele apar brusc, fără a fi declanșate aparent de nimic.
Tratamentul standard pentru autismul la copii
Autismul la copii - Cine il poate diagnostica complet?
Asadar exista un tratament standard?
Cand vine vorba despre opțiuni de tratament pentru autism, acestea includ terapii comportamentale intensive, terapii de vorbire si limbaj, terapii ocupationale si interventii educationale specializate pentru imbunatatirea calitatii vietii.
Ca tratament autism, principala abordare terapeutică care are ca scop recuperarea deficitelor din autism este terapia cognitiv-comportamentală aplicată (ABA). Eficienta acesteia este dovedită științific. Aceasta asigură recuperarea și îmbunătățirea gradului de funcționare a copilului în toate ariile deficitare.(cognitiv, comunicare-limbaj, interacțiune socială, abilități de autoservire). Eficiența ei este maximizată în contextul inițierii precoce într-un cadru susținut și intensiv. Se foloseste de implicarea și abilitarea pe aceste tehnici terapeutice si a membrilor familiei .
În cadrul terapiei ABA se face apel la diferite proceduri astfel încât copiii să dobândească abilități noi funcționale. Vorbim de limbaj, contact vizual, joc simbolic, abilități de autoservire. Se diminueaza comportamentele disfuncționale/perturbatoare (auto/heteroagresivitate, stereotipii , pattern-uri comportamentale, etc).
Cea mai cunoscută dintre aceste tehnici este „training-ul în pași mărunți”. In cadrul acesteia se face o fragmentare a sarcinii, cu învățarea separată a fiecărei secvențe.
Terapia ABA
Utilizează un sistem de recompense prin care copilul este motivat și încurajat să învețe noi abilități și deprinderi. Copilului cu autism nu i se aplică pedepse. În cazul unui răspuns greșit, copilul nu primește recompensă sau este ignorat răspunsul eronat. Este recompensat doar răspunsul corect.
Pentru învățare se folosesc diferite forme de modelare/ghidare a copilului de către terapeut. Se procedeaza încât copilul să îndeplinească sarcina cu minimul de ajutor necesar. Ajutorul va fi redus treptat, pe măsură ce copilul va căpăta independență, acuratețe și promptitudine în răspuns. Când copilul învață un lucru nou, el va fi răsplătit pentru faptul că încearcă.
Programele ABA de calitate includ atât intervenții inițiate de terapeut, cât și intervenții inițiate de copil. Acest lucru asigură dobândirea spontaneității și crește șansa ca o abilitate însușită în terapie să fie folosită și în alt context din viață. Terapia ABA ajuta la dezvoltarea abilitatilor sociale. Pe lângă însușirea abilităților de bază, terapia ABA încurajează și:
Pe lângă însușirea abilităților de bază, terapia ABA încurajează și:
- abilitățile legate de joc;
- relațiile sociale de comunicare/comunicarea sociala
- formarea de relații bazate pe un model (prin implicarea unor alți copii în cadrul ședinței).
O sursa corecta de informare o gasiti accesand Autism Parenting Magazine
Autism la copii - Medicatia
Printre opțiuni de tratament se inscrie si medicatia. Nu există un medicament care să „vindece” autismul la copii. Există produse farmaceutice (tratamente medicamentoase) care amelioreaza anumite simptome asociate autismului (lipsa de atenție, anxietatea, depresia, tulburari gastrointestinale). Ele pot accentua și optimiza rezultatele obținute în cadrul terapiei. Un copil cu un grad crescut de hiperactivitate va colabora cu dificultate în cadrul ședinței. Are un număr mare de comportamente care întrerup sau perturbă terapia specifică. Asadar, anumite tratamente medicamentoase pot îmbunătăți calitatea vietii copiilor prin reducerea comportamentelor problematice.
Terapia ocupațională
Terapia ocupațională este folosită pentru dobândirea de către copil a unor competențe care sunt necesare în toate domeniile vieții. Oferă sprijin copiilor cu autism care au deficiențe senzoriale, motorii, neuromusculare, vizuale. Prin intermediul terapiei ocupaționale copiii pot dobândi abilități. Ex: iși menține echilibrul, de a reacționa la atingere, de a comunica și de a duce la bun sfârșit sarcini uzuale zilnice ce țin de autoservire și autoîngrijire.
Specialistul în terapia ocupațională se poate folosi de leagăne, balansoare, trambuline, pereți amenajați pentru escaladă. Acestea sunt necesare pentru rezolvarea problemelor legate de coordonarea activității motorii grosiere sau problemelor de natură senzorială. Terapia ocupațională este utilă și în cazul activităților motorii fine (scris, desen).
Metoda PECS
(Picture Exchange Communication System)
Metoda de dezvoltare a unui sistem de comunicare alternativ care ajută la dobândirea unor abilități de comunicare la copiii nonverbali. Uneori s-a dovedit eficiența în promovarea chiar a limbajului vorbit. Reduce în același timp gradul de frustrare cu stingerea mai ușoară a crizelor de afect, prin înlesnirea capacității de a-și face cunoscute dorințele.
Metoda PRT
Este una dintre cele mai noi metode de lucru pentru autismul la copii. Presupune extinderea principiilor din ABA, dar tine cont de motivația intrinsecă a copilului către un anumit domeniu sau activitate. Astfel se obține o optimizare a abilităților lingvistice, cu reducerea reacțiilor necorespunzătoare sau problematice.
Terapia de integrare senzorială
Este o altă metodă compensatorie care ajută și sprijină progresul de bază, obținut prin intermediul terapiei ABA, PRT. Aceste tehnici ajută copilul să proceseze mai bine informația de natură senzorială: tactil (atingere), vestibular (a mișcării) și proprioceptive (poziția corpului). Copiii cu autism au frecvent un sistem senzorial care nu funcționează corespunzător. Adică unul sau mai multe simțuri reacționează în mod fie exagerat, fie prea slab la diferiți stimuli senzoriali.
Exersarea și stimularea abilităților sociale îi ajută pe copiii cu autism să-și facă prieteni, relații și să mențină adecvat o conversație sau interacțiune socială.
Logopedia
Ajută copilul să-și îmbunătățească pronunția unor sunete, problemele de respirație sau de masticație. Mai mult decât atât, ajută și la crearea structurii gramaticale și a sintaxei, în cazul celor care au un limbaj dezvoltat.
Metoda TEACH
Încurajează crearea unui mediu adaptat nevoilor copilului cu autism maximizând astfel autonomia copilului, precum și capacitățile de adaptare.
Întrucât mare parte din copiii cu autism au deficite vitaminice și minerale, este necesară folosirea unor suplimente. In esenta, o doza potrivita de vitamine si minerale joaca un rol important in sustinerea dezvoltarii si sanatatii copiilor cu autism. Aceste carențe sunt agravate atunci când sunt asociate și comportamentele alimentare selective. Uneori se intalneste excluderea totală a anumitor alimente. De cele mai multe ori, suplimentele includ complex de vitamina B6 și Magneziu, precum și preparate pe bază de ulei de pește, ficat de cod.
Totuși, cand este vorba de autismul la copii, ce ajuta la unul poate sa accentueze la altul. Poate fi componenta hiperkinetică, reducând astfel cooperarea și perturbând programul de terapie. De aceea, părintele trebuie să administreze chiar și aceste preparate nonfarmacologice doar la indicațiile medicului specialist.
Care este durata tratamentului?
Este greu de precizat încă din momentul diagnosticului pentru o tulburare din spectrul autist care va fi perioada de timp necesară pentru o intervenție precoce, susținută și bine coordonată, astfel încât să se maximizeze beneficiul pe recuperarea deficitelor.
Orizontul de timp al tulburărilor din spectrul autist poate fi de la 6 luni – 1 an în cazurile cele mai ușoare, până la câțiva ani. Prognosticul va fi mai ușor de estimat odată cu inițierea terapiei, în funcție de ritmul de recuperare.
Principale sunt primele 6 luni de intervenție specifică in urmarirea autismului la copii.
Daca inregistrează progrese în majoritatea ariilor de funcționare, inclusiv limbaj și comunicare, are un prognostic foarte bun. Părinții se pot aștepta la o recuperare de calitate.
La polul opus este autismul la copii care sunt slabi functionali. Aceștia asociază comorbiditatea de întârziere mintală, ADHD sau alte afecțiuni (epilepsie). Ritmul de recuperare este unul mai lent. Are deficite în special în sfera limbajului și a comportamentului adaptativ, acesta putând persista până în viața de adult. La aceștia din urmă este necesară adaptarea programelor terapeutice în funcție de nevoile lor de dezvoltare.
Intrebari frecvente:
Poate un copil cu autism sa duca o viata normala?
In cazurile severe, un copil cu autism poate sa nu invete niciodata sa vorbeasca sau sa stabileasca un contact vizual. Dar multi copii cu autism si alte tulburari din spectrul autist pot duce o viata relativ normala. Cu interventia si sprijinul potrivit (ajutor specializat), majoritatea copiilor cu autism pot invata si pot ajunge sa functioneze normal.
Prin ce se deosebeste un copil cu autism de un copil normal?
- Probleme in utilizarea si intelegerea comunicarii nonverbale – contactul vizual, gesturile si expresiile faciale.
- Intarzierea sau absenta dezvoltarii limbajului.
- Probleme in formarea si intelegerea relatiilor.
- Comportamente motorii repetitive
- Leganarea corpului / jocul repetitiv.
Poate fi vindecat autismul la copii?
Nu exista un remediu pentru tulburarea de spectru autist. Scopul tratamentului este de a maximiza capacitatea de functionare a copilului prin reducerea simptomelor tulburarii din spectrul autist si sprijinirea dezvoltarii si a invatarii.
Suntem alaturi de tine si de copilul tau in drumul lui spre vindecare
Stabileste o programare in clinica noastra din Bucuresti, Cluj sau Iasi
Suntem alaturi de tine si de copilul tau in drumul lui spre vindecare
Stabileste o programare in clinica noastra din Bucuresti, Cluj, Iasi sau Timisoara.