Cum sa te feresti de influenta grupului

Influenta grupului este un factor destul de important in societatea noastra. Arată-mi cu cine te asociezi ca să-ți spun cine ești. Unii dintre noi putem crede că grupul de prieteni e doar un mijloc de socializare și relaxare, care nu ne influențează viața dincolo de timpul liber. Continuăm să ieșim in oras cu persoane care postează pe Facebook conspirații îndoielnice sau care au viziuni politice diferite. Asta doar pentru că suntem prieteni din copilărie. Simțim că atâta timp cât ne concentrăm pe lucrurile pe care le avem în comun, opiniile contradictorii despre lume și viață nu o să ne afecteze. Psihologii și cercetările de zeci de ani ne contrazic, însă.

Grupul exercită o putere invizibilă extraordinară asupra noastră. Ne modeleaza felul în care ne comportăm și opiniile pe care le adoptăm. Dacă nu suntem conștienți de asta, vom fi complet neputincioși în fața puterii și influenței grupului. Există însă metode de a contra-ataca, pe care le vom descoperi în ceea ce urmează.

Influenta grupului – Importanta grupului în viața noastră

Oamenii sunt ființe sociale. În timpul pandemiei, a devenit mai evident ca niciodată că nu putem trăi în izolare. Astfel ne-am adaptat la noile condiții de trai: am făcut petreceri online; am ieșit la întâlniri în aer liber, păstrând 1.5 metri distanță și am făcut bule de socializare, numai pentru a nu fi singuri. Apartenența la grup a avut de-a lungul evoluției noastre o importanță crucială, întrucât ne-a îmbunătățit considerabil șansele de supraviețuire. Fără cooperare și întrajutorare umană, probabil lumea nu ar fi condusă de noi astăzi. Însă grupul are și efecte negative, față de care mulți dintre noi suntem în continuare ignoranți.

Oamenii au o imagine de sine relativ stabilă și cred că știu cine sunt. Însă încă din prima jumătate a secolului trecut, William James, părintele psihologiei americane, a sugerat.: Conceptul de sine poate fi puternic influențat de relațiile sociale pe care le avem. Cercetările ulterioare au confirmat că acesta avea dreptate.

Schimbarea identitatii

Identitatea noastră se schimbă în funcție de contextul social și de persoanele cu care interacționăm. Probabil că unora dintre noi ni s-a spus că suntem complet diferiți la muncă față de acasă. Ne place să credem că asta e alegerea noastră, și că ne păstrăm un set de valori și principii fundamentale intacte, indiferent de mediul în care ne aflăm. Dar nu e așa.

Avem mai puțin control asupra comportamentului nostru decât ne închipuim. Ajungem chiar să confundăm opiniile, convingerile și acțiunile grupului cu ale noastre. Un grup e astfel un mediu de contaminare și uniformizare psihologică, în care pierdem părți din noi pentru a ne integra într-un tot. Și partea cea mai înfricoșătoare e că această influență nu e exercitată doar când membrii grupului sunt prezenți, ci și în absența lor. Simpla identificare cu grupul și apartenența la acesta, ne face să vedem lumea printr-un filtru diferit. Ne afecteaze comportamentul, opiniile, alegerile. Astfel, alegerea unui grup devine cu atât mai importantă, precum și cunoașterea unor metode de a ne proteja de această asimilare la mentalitatea de grup.

Influenta grupului – Mentalitatea de grup

Mentalitatea de grup e un fenomen psihologic descris în anul 1972 de către psihologul social Irving L. Janis. Acesta se referă la deciziile iraționale și sub-optime făcute de oameni, care simt presiunea de a se conforma opiniei generale dintr-un grup, sau care cred că dezaprobarea sau divergențele sunt imposibile. Principalul combustibil al mentalității de grup este dorința de apartenență la un grup. Așa cum am menționat, suntem ființe sociale, și nu putem trăi singuri. Putem vorbi astfel de influenta sociala.

Mentalitatea de grup se manifestă prin reținerea membrilor din cadrul grupului față de exprimarea opiniilor reale, sau a judecăților și dezaprobărilor față de consensul general. Din dorința de a fi de acord cu majoritatea, membrii grupului pot ignora consecințe etice sau morale ale ideilor exprimate și promovate de grup. Mentalitatea de grup este extrem de puternică în grupurile care subliniază importanța identificării cu acel grup. (de exemplu, un grup politic sau religios va face asta mai adesea decât un grup de jucători de tenis). Accentuează diviziunea dintre noi și ei, exluzând și chiar având atitudini discriminatorii sau pline de ură la adresa celor care nu fac parte din grup. De asemenea, un grup care pedepsește opiniile contradictorii sau critica, promovează activ mentalitatea de gup. Această atitudine este comună în organizații care doresc uniformizarea membrilor (organizații religioase, militare, politice).

Astfel grupurile pot fi de diverse dimensiuni si putem face parte din mai multe grupuri deodata. Fiecare dintre ele ne satisfac una sau mai multe nevoi. Influenta sociala este foarte ravnita de catre multi. De aceea fac tot ce pot pentru a satisface cat mai multe reguli ale cat mai multor grupuri considerate principale. Acest lucru este bineinteles de evitat si nu trebuie sa alunecam in partea de nevoi a altor membri.

Influenta grupului – Suntem niște imitatori

De ce atunci când suntem în lift cu alte persoane, ne orientăm spre ușă, deși am vrea să ne uităm în oglindă? De ce stăm într-un amfiteatru la facultate în ultimele rânduri, care sunt pline, deși ne-am dori să stăm mai aproape, și acolo am avea și mai mult spațiu? De ce ne cumpărăm același parfum pe care-l poartă prietenele și aceeași bere pe care o beau amicii noștri în bar? Pentru că deși credem că facem și cumpărăm ce ne place, de multe ori, facem și cumpărăm ce le place persoanelor din grupul nostru. Acest lucru e exploatat de companiile care vor să ne ia banii, prin reclame și strategii de marketing.

Studiile pe influenta grupului arată că:

• avem tendința de a copia limbajul corporal
• imitam tonul vocii persoanelor cu care vorbim,
• tindem să avem aceleași emoții ca persoanele din jurul nostru
• imităm comportamentele de cumpărare ale apropiaților.

Mai multe cercetări au descoperit că atunci când nu avem o opinie puternică legată de un set de produse din care trebuie să alegem….., în loc să punem întrebări legate de ele, sau să analizăm igredientele, prețurile și alți factori ce pot să influențeze decizia,…. am ales mai degrabă să facem ce fac alții.

Suntem imitatori prin excelență pentru că este ușor, la îndemână, și creează coeziune de grup. Influenta din cagrul grupului marginalizeaza. Oricine are un copil sau a fost copil în era capitalistă, știe că de obicei, copiii care nu au cel mai nou gadget sau haine din ultimul sezon, vor fi exluși din grup, hărțuiți și ridiculizați din cauza altor membri. (mai puțin în cazul în care nimeni din grup nu-și permite aceste obiecte). Obiectele pe care le avem sunt ca un semnal că aparținem la un grup. Funcția lor socială ajunge să surclaseze funcția practică.

Această realitate stă la baza campaniilor de marketing care utilizează influenceri și celebrități pentru a asocia imaginea unei persoane admirate cu un obiect de vânzare. Cel mai adesea, persoanele care promovează aceste obiecte nu le folosesc cu adevărat. Simpla asociere cu ele pe social media, creează iluzia că acesta e biletul de intrare în grupul select al modelelor de pe Instagram sau al gamerilor de pe Youtube.

Cum ne influențează grupul deciziile

Ne place să credem că suntem indivizi independenți și responsabili. Consideram că deținem controlul absolut asupra alegerilor pe care le facem. Ni se pare absolut firesc că auto-controlul e legat de propria persoană, după cum îi spune și numele. Nu realizăm că de fapt acțiunile noastre sunt rezultatul interacțiunii nenumăraților factori de care nici nu suntem conștienți. Persoanele cu care ne înconjurăm au puterea de a ne face mai grași, să bem mai mult și să ne angajăm în alte comportamente periculoase. Asta în timp ce noi credem că avem frâiele propriului comportament.

Atunci când luăm decizii, evaluăm constant ce am putea câștiga de pe urma fiecărei alegeri. Acest proces se numeste optimizarea valorii. Însă de cele mai multe ori, deciziile trebuie luate rapid. Mai ales când vine vorba de alegeri aparent neimportante, avem tendința de a fi iraționali. Deciziile nu sunt determinate doar de cântărirea atentă a posibilelor consecințe.

Deciziile sunt determinate de:

• cine e cu noi când facem alegerea,
• cum reacționează persoanele respective,
• ce conversații am avut înainte
• credința noastră legată de modul în care ar trebui să ne comportăm într-un grup de prieteni.

Alte studiile arată că atunci când mâncăm cu alte persoane, folosim comportamentul lor pentru a ne orienta comportamentul alimentar. Astfel, dacă mâncăm cu o persoană gurmandă, care consumă multă mâncare, și noi vom mânca mai mult decât de obicei. Cel mai probabil nu ne-am dat niciodată seama de acest efect. Formulam scuze sau explicații precum că mâncarea a fost bună, sau aveam poftă. Aceste rezultate au fost replicate în nenumărate studii.

Din fericire, influența poate fi și pozitivă. Dacă, de exemplu: avem o discuție cu prietenii legată de mancatul excesiv. Cel mai probabil, ne vom reduce mesele de fast food. În mod similar, dacă avem discuții negative legate de cheltuieli excesive cu prietenii, e mai probabil să nu facem shooping ziua următoare. Și viceversa, dacă aceste conversații sunt pozitive, vom manca si vom cheltui mai mult.

Influenta grupului – Cum putem combate efectul grupului?

Acum că am aflat nenumăratele moduri în care grupurile influențează felul în care gândim, ne comportăm și simțim, e posibil să ne îndoim de tot ce știam despre noi. este posibil să ne dorim să ieșim din toate grupurile din care facem parte pentru a ne conecta din nou cu eul nostru autentic. Aceasta nu este însă o soluție, întrucât grupurile sunt necesare, și pot fi chiar benefice. Pentru a ne păstra însă identitatea și valorile atunci când suntem înconjurați de oameni, e important să ne utilizăm o serie de strategii legate de influenta grupului.

Strategii pentru a micsora influenta grupului

1. Nu te grăbi să iei decizii

O strategie utilă pentru reduce influenta grupului este sa iti setezi, de fiecare dată, când cineva vine cu o propunere, sugestie, invitație, un raspuns automat:

„Mulțumesc, o să mă gândesc la asta și-ți voi da mâine un răspuns”.

Repetă această sintagmă până o ști pe de rost. Este greu să combați zeci de ani de răspunsuri impulsive, automate. Și chiar dacă nu-ți iese de fiecare dată, cu timpul, te vei obișnui să nu dai primul răspuns care îți vine în minte. Scopul acestei tactici este de a-ți da oportunitatea de a ieși dintr-un mediu în care ești victima a nenumărate influențe. (oamenii care pot fi în jur, martori la conversație; interacțiunea de dinainte avută cu persoana care îți face propunerea; alte interacțiuni de peste zi). Poti să te duci într-un spațiu sigur, lipsit de distracții (preferabil acasă), unde poți să-ți limpezești mintea cu o meditație sau un exercițiu de relaxare, și să te conectezi cu valorile tale autentice și mintea ta înțeleaptă. Astfel, nu vei răspunde din poziția membrului de grup, ci din identitatea ta proprie.

Studiile arată că participanții au raportat că era mai probabil să copieze alegerile altora atunci când erau sub presiunea timpului și simțeau că trebuie să dea un răspuns rapid. Astfel, dacă cineva te presează să dai un răspuns rapid, întreabă-te ce motiv are pentru asta. Spune-i politicos că ai nevoie de mai mult timp și mai multe informații pentru a răspunde, și nu ceda presiunilor. De asemenea, nu uita să pui întrebări, pentru a înțelege cu adevărat datele problemei. Această tactică îți poate câștiga timp, și de asemenea poate clarifica anumite nedumeriri pe care le ai.

2. Lucrează la compasiunea de sine

Principalele motive pentru care nu spunem ceea ce credem cu adevărat este pentru că nu vrem să ieșim în evidență, nu vrem să fim “Gică contra”, și nu vrem să fim excluși din grup. Toate acestea au un substrat comun: o stimă de sine scăzută.

Dacă avem încredere în noi, atunci nu râvnim acceptarea socială la fel de mult și ne permitem să fim autentici.

Studiile privind tendința de a imita comportamentele altora au arătat că e mai probabil să facem acest lucru când se simt comfortabil în propria piele. Dacă tu crezi că felul tău de a fi e suficient pentru a fi acceptat de grup sau pentru a-ți găsi alt grup din care să faci parte, nu-ți va fi la fel de frică să emiți opinii contradictorii. Însă ce poți face dacă ai o stimă de sine scăzută? Poți să-ți îmbunătățești compasiunea de sine.

Studiile pe compasiune de sine arată că creșterea acesteia are toate beneficiile îmbunătățirii stimei de sine, însă fără dezavantaje (narcisism, egocentrism, superioritate). Auto-compasiunea e la fel ca și compasiunea pentru alții, doar că îndreptată spre sine. Adesea suntem plini de iertare, înțelegere și iubire față de prieteni și chiar necunoscuți, dar nu și față de noi. Auto-compasiunea e un proces de învățare a unei atitudini pline de compasiune față de sine. Kristin Neff, una dintre personalitățile marcante în domeniul auto-compasiunii, are un site și mai multe cărți, unde poți învăța cum să practici auto-compasiunea.

3. Cunoaște-te pe tine însuți, lasa influenta grupului

 Platon, filosoful din Grecia Antică care continuă să inspire gânditori contemporani la milenii după moartea sa, afirma că o viață neexaminată nu merită trăită. Poate părea o afirmație extremă. Este cert că instrospecția și cunoașterea de sine ne pot schimba radical felul în care ne trăim viața. De multe ori, motivul pentru care ne identificăm atât de tare cu un grup din care facem parte încât ajungem să ne însușim valorile și dorințele celorlalți membri este că nu știm ce vrem și ce gândim cu adevărat. Acest lucru ne sperie, și încercăm să umplem un gol incomod. Este o soluție la îndemână și rapidă. Pe termen lung, nu ne poate oferi satisfacția generată de cunoașterea autentică a propriei persoane.

Cum poți să te cunoști mai bine? Similar cum ai face-o cu un nou prieten. Petrece timp cu tine, fii curioasă, pune-ți întrebări și ascultă răspunsurile, expolrează-ți gusturile în artă, gastronomie, politică, religie, sport. Cu cât ești mai atentă la propriile reacții și emoții, cu atât va fi mai clar ce îți place și ce nu. Răspunsul nici nu trebuie să fie unul intelectual. Dacă ești conectată la sine, vei simți când un film ți se pare prost, deși e lăudat de toată lumea, sau un restaurant nou ți se pare supraevaluat. Cu cât îți dai voie mai mult să fii tu cu tine, cu atât vei fi mai naturală și cu alții.

4. Nu fi pe pilot automat

Sub presiunea unui stil de viață rapid, stresant și tumultos. Ajungem să nu mai avem energie și resurse să fim prezenți în viețile noastre. Mai mult sau mai puțin conștient, ne punem pe pilot automat. Adica o stare de semi-conștiență, în care facem toate lucrurile mecanic, cu minimum de efort și implicare. Astfel e mult mai ușor să cădem pradă presiunii grupului. Nici măcar nu suntem cu adevărat atenți la ce spun ceilalți. Uneori dăm din cap afirmativ, absent, la orice zic prietenii sau colegii, doar ca să ne integrăm fără să trebuiască să facem ceva în plus.

Astfel putem cădea în capcana de a ne asocia cu persoane ale căror valori nu coincid cu ale noastre. Putem chiar să participăm, chiar dacă o facem pasiv, la acțiuni îndoielnice din punct de vedere moral. Asta poate însemna un exemplu atunci când colegele de birou bârfesc o colegă de la alt departament. Deși credem că e imoral să discute despre viața ei privată și să răspândească zvonuri, suntem complet deconectate de ce se întâmplă. Cu toate acestea, tăcerea e complice, așa că suntem vinovate de același lucru. Sau poate fi vorba de prietenii care tratează în mod misogin chelnerița de la restaurant. Deși avem convingeri feministe, ignorăm comportamentul și tăcem, fiind astfel din nou complice.

Cum scapam de absenta mentala

Antidotul la absența mentală care ne poate face victimele presiunii grupului este prezența practicată în mod conștient, în fiecare zi. Pentru a reuși să facem acest lucru, putem apela la practici budiste, precum mindfulness și meditație. Există o sumedenie de aplicații și înregistrări online care ne pot ghida în această experiență. Dar putem alege să practicăm și pe cont propriu. Fie că te folosești de respirație, de gust și miros, sau de sunetele din jur, anorează-te în prezent, și reacționează la stimulii din jur. Altfel, umbli prin viață ca martor, nu participant.

5. Exprimă-ți opinia într-un mod non-conflictual

Una dintre cele mai mari temeri este legata de exprimarea unei opinii contradictorii sau nepopulare într-un grup. Ne este teama că vom crea tensiune și conflict. Și dacă suntem o persoană care evită astfel de situații, e firesc că am face orice să nu le provocăm. Chiar dacă asta înseamnă să ne încălcăm valorile și principiile.

Vestea bună este că exprimarea opiniei nu trebuie să creeze conflict. Felul în care ne formulăm ideile și alegem să le expunem, determină în mare parte răspunsul celorlalți. Dacă-i atacăm pe cei din jur, insultându-i, e foarte probabil să răspundă cu aceeași monedă. Putem folosii însă folosim un mod de comunicare centrat pe propria persoană. Acesta subliniază experiența noastră și ce simțim noi față de subiect. Abordarea nu va activa mecanismele defensive ale interlocutorului și șansele să ne atace sunt foarte mici. Principii utile de comunicare, cu accent pe menținerea relației cu ceilalți, dar și respectarea propriilor valori sunt prezentate în cadrul abilităților din terapia dialectic-comportamentală.