Haideti sa ne reamintim care au fost cele mai importante subiecte dezbatute in cadrul acesteia si ce spun specialistii despre noile progrese pe care psihiatria le-a avut in aceasta perioada de pandemie.
John J. Miller, co-președinte al conferintei si redactor sef al Psychiatric TimesTM, a explicat cum COVID-19 are un efect direct asupra creierului.
Virusul poate accesa creierul prin 3 cai:
Daca traverseaza mucoasa olfactiva duce la posibila pierdere a mirosului in timp ce obtine acces la creier. Modul in care virusul poate dauna creierului este prin deteriorarea celulelor endoteliale care se invecinează cu creierul. Acest proces duce la inflamarea trombilor si poate provoca leziuni directe. Astrocitele joaca un rol important in ceata si oboseala creierului. Neuroinflamatia cauzata de COVID-19, poate provoca o furtuna agresiva, sistemica de citokine in infectiile grave cu virusul.
Furtuna poate deteriora bariera hemato-encefalica si permite mai multe celule si potentiali virusi activi sa ajunga la creier.
Activarea astrocitelor poate duce al un stres suplimentar al creierului si poate provoca daune cerebrale.
Toate aceste efecte pe care infectia cu SARS-CoV-2 le are trebuie luate in considerare si pe termen lung. Efectele pot agrava situatia deja existenta a persoanelor care au tulburari psihice. Dar, nu trebuie neglijate nici de persoanele considerate clinic sanatoase.
Stresul, necunoscutul, vinovatia, trauma, agravate de lipsa de furnizorii de asistenta medicala si a tratamentelor pentru tulburarile legate de consumul de substante, a dus la mai un numar mult mai mare de decese cauzate de supradoze.
Conform unui studiu realizat in Statele Unite ale Centrului National de Statistica in Sanatate, decesele prin supradoza au fost mai mari cu 92.200 de persoane. Rata de mortalitate a fost mult mai in randul persoanelor cu varsta de peste 65 de ani, decat in randul persoanelor cu varstele cuprinse intre 25-64 de ani.
Doliul cauzat de aceste situatii este greu de suportat de familiile care trec prin pierderea unei persoane dragi. Este important sa constientizam efectele pe care pandemia le are asupra persoanelor din jurul nostru. Mai ales pentru persoanele care sunt mai vulnerabile si sa gasim modalitati de a proteja mai eficient aceste persoane.
In cadrul conferintei Annual Psychiatric Times World CME Conference, Alana Iglewicz, profesor clinic asistent de psihiatrie la Universitatea din California San Diego, a accentuat ideea cum ca lucratorii din domeniul sanatatii mintale, in perioada de varf a pandemiei, au trecut printr-o perioada deosebit de tumultoasa.
Echilibrul dintre viata personala si viata profesionala a fost dat peste cap. Cerintele mari din partea locului de munca, ingrijorarea privind infectia cu covid, schimbarile petrecute si in vietile familiilor acestora, a dus la un sentiment de lipsa de control.
Un studiu recent in privinta pandemiei de COVID si factorii de stres, a aratat ca aproape 21.000 de profesionisti din domeniul sanatatii intre mai si octombrie 2020 aveau rate alarmante de epuizare si stres.
Temerile principale au fost:
Alana Iglewicz spune ca burnoutul nu este o problema noua, ci una cu care ne confruntam de ani de zile. Neglijarea acestuia poate duce la diferite pierderi precum rezultate mai proaste din partea celor care presteaza servicii de sanatate, cresterea erorilor medicale, o scadere a productivitatii si costuri mai mari pentru a inlocui personalul care trece prin aceasta epuizare.
In concluzie, burnoutul poate afecta atat persoana in cauza, cat si pacientii si sistemul de sanatate. Oferirea suportului si sprijinului angajatilor este absolut necesara. Acest pas aduce beneficii pe toate ariile prezente mai sus care pot sa fie afectate daca acest sprijin nu este oferit.
Există 13 milioane de adulti cu tulburare de personalitate borderline (BPD) in Statele Unite si, din acest numar, 1,5 milioane sunt adolescenti, potrivit lui Carl Fleisher, MD. Pentru a sprijini cel mai bine pacienții cu BPD, exista 3 sarcini importante de luat in considerare.
– a explicat Carl Fleisher, profesor clinic asistent de psihiatrie la Universitatea din California Los Angeles Health.
Doctorul Fleisher a dat un exemplu a unui caz care intalnea majoritatea criteriilor de diagnostic pentru tulburarea de personalitate Borderline. Problema este, cum o persoana cu aceasta tulburare poate sa vada toate conexiunile care duc la punerea acestui diagnostic. Unele dintre strategiile de a explica ca o persoana sufera de aceasta tulburare este prin a utiliza model de hipersensibilitate interpersonala, prin prezentarea celorlalte simptome caracteristice tulburarii si prin folosirea instrumentul de screening McLean pentru o evaluare rapida a pacientilor.
Fleisher sustine ca majoritatea pacientilor care au aflat diagnosticul s-au simtit mult mai usurati in a gasi o explicatie a comportamentului lor si o cauza a acestor reactii. Urmatorul pas foarte necesar este de a indruma pacientii catre resursele utile precum: psihoterapia si psihoeducatia, in acelasi timp urmand si psihiatria. Exista 4 modalitati de psihoterapie bazate pe dovezi:
Fleischer pune accentul ca si psihoeducatia (training de abilitati) si sprijinul familiei sunt foarte importante. A treia sarcina este de a monitoriza eficacitatea tratamentului prin a masura domeniile afectate de tulburarea borderline:
Acesti pasi care trebuie urmati sunt cei mai eficienti iar clinicienii isi pot sprijinii pacientii cu tulburare de personalitate Borderline mult mai bine.
COVID-19 și sănătatea mintală: o treime din pacienți sunt afectați
Sindromul Burnout – Care sunt cauzele si cum sa-l evitam
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT