COVID-19 si sanatatea mintala

 Covid-19 si sanatatea mintala

Sfaturi practice prin care poti gestiona problemele de sanatate mintala

• Un nou studiu realizat de Universitatea Oxford indică faptul că pacienţii COVID pot dezvolta depresie şi anxietate.

Principalele complicații psihice după infecția cu COVID-19

De asemenea, s-a observat că până la 4% dintre pacienții care au avut COVID-19 au dezvoltat tulburări ale spectrului psihotic cel mai adesea în perioada de recuperare. Sub tratament antipsihotic adecvat acestea simptome se remit în cel mult 4-6 săptămâni. Selectarea medicamentelor trebuie să se bazeze pe recomandările existente, comorbiditățile persoanei și medicația curentă.

Un alt studiu recent efectuat în Italia, ce a inclus pacienți care au avut COVID-19, a observat că 55,7% dintre ei au avut cel puțin o afecțiune psihiatrică simptomatică. Nu putem însă afirma că acestea sunt superpozabile cu diagnosticele din DSM 5 sau ICD, deoarece datele au fost extrase din chestionare completate de pacienți. Au fost obținute în schimb o varietate de biomarkeri, care totuși s-au dovedit a nu fi asociați cu niciunul dintre simptomele psihiatrice, sugerând că, consecințele asupra sănătății mintale nu ar fi putut fi o manifestare a simptomelor fizice.

Din cauza condițiilor de stres care însoțesc recuperarea post-covid și a consecințele stresului asupra sănătății mintale a supraviețuitori și familiile lor, sechelele psihologice pot persista luni sau ani. Adresarea către un specialist în sănătate mintală poate crește calitatea vieții și poate grăbi recuperarea.

Persoanele care au avut COVID-19 și în special, cei care au suferit o formă severă, prezintă un risc crescut de suicid. Pandemia COVID-19 adaugă un factor de risc de suicid pe care profesioniști în sănătate mintală trebuie să îl evalueze și monitorizeze. Factorii ce cresc riscul de suicid în contextul COVID-19 includ probleme economice, izolarea socială și incertitudinea cu privire la viitor.

Aplicații practice pentru gestionarea simptomelor:

Pe măsură ce pacienții se recuperează și sunt externați din spitale, aceștia se confruntă cu multe provocări în gestionarea pe termen scurt și lung a reabilitării lor mintale și fizice.

Serviciile de sănătate mintală ar trebui să fie un aspect integral al planului general de tratament al pacientului, cu evaluări continue în timpul reabilitării fizice.

Deficitul cognitiv poate persista ani de zile după recuperarea după COVID-19. La externarea din spital, supraviețuitorul și membrii familiei lor se confruntă cu temeri de infecție, frustrare, neajutorare, plictiseală și incertitudine cu privire la viitor. În cele din urmă, factorii de stres financiar și stigmatul de carantină influențează ratele de acceptare și aderență la tratament.

Accesul la serviciile de îngrijire a sănătății fizice și mintale pentru pacienții care și-au revenit după COVID-19 este o preocupare majoră.

Creează-ţi o rutină de somn

Dacă nu depindem de un program fix de muncă, suntem tentaţi să ne culcăm chiar cu câteva ore mai târziu decât o făceam în urmă cu câteva luni. Mai ales atunci când ne petrecem timpul vizionând seriale.

Pandemia de coronavirus ne-a schimbat unora dintre noi rutină de somn. Tindem să ne culcăm mult mai târziu şi să ne trezim mai târziu sau, dimpotrivă, la aceeaşi oră ca înainte, ceea ce înseamnă o reducere a numărului de ore de somn. Astfel, ajungem să neglijăm igiena somnului, lucru care ne poate influenţa starea de sănătate.

Te regăseşti şi tu în descrierea de mai sus? În cazul acesta, sfatul nostru este să acorzi o atenţie sporită odihnei. Limitează timpul petrecut pe smartphone, laptop sau tableta înainte de culcare, încearcă să mergi la somn înainte de miezul nopţii şi dormi în fiecare noapte 8 ore. În plus, este bine să te trezeşti în fiecare dimineaţă la aceeaşi oră.

Acordă atenţie alimentaţiei

Alimentaţia echilibrată are mai multe beneficii decât ai putea crede: potrivit unui articol apărut pe site-ul MedicalNewsToday.com, o alimentaţie sănătoasă contribuie inclusiv la îmbunătăţirea stării de spirit şi la îmbunătăţirea odihnei.

Să ai o alimentaţie sănătoasă nu înseamnă neapărat să elimini dulciurile favorite din meniu sau să renunţi la micile tale plăceri culinare.

Înseamnă, însă, să descoperi şi să pui în practică „secretele culinare ale echilibrului”. Cu alte cuvinte:

consumă alimente bogate în vitamine;
redu consumul de zahăr;
redu consumul de alcool;
mănâncă fructe şi legume în stare proaspătă, în loc să le foloseşti în prepararea smoothie-urilor sau a fresh-urilor;
evită să comanzi mâncare de tip fast-food şi mai degrabă găteşte tu acasă;
mănâncă mai mult peste – acesta este o sursă importantă de vitamine, minerale şi proteine;
redu consumul de sare;
hidratează-te corespunzător şi bea 6-8 pahare de apă în fiecare zi;
evită băuturile acidulate;
stabileşte-ţi un program de servire a meselor şi nu sari peste mese.

Fă mişcare

Chiar dacă nu mai mergi la sala cu prietenii aşa cum făceai înainte de pandemia COVID-19 , acest lucru nu înseamnă că trebuie să excluzi activitatea fizică din viaţa ta.

Există o mulţime de aplicaţii de fitness pe care le poţi instala şi folosi gratuit. Acestea conţin exerciţii şi tot felul de trucuri pe care le poţi pune în aplicare chiar în apartamentul tău.

Nu eşti un fan al sportului şi amâni de fiecare dată activitatea fizică? Ai putea începe cu câteva exerciţii uşoare. În plus, important este să-ţi găseşti tipul de activitate care îţi face plăcere. Nu toată lumea îndrăgeşte aerobicul, aşa cum nu toate persoanele sunt încântate de mişcările de yoga.

Testează până găseşti ceva pe placul tău!

Dăruieşte-ţi în fiecare zi câte o mică bucurie

Fă în fiecare zi ceva pentru tine şi pentru sufletul tău. Poate fi vorba de ceaiul pe care obişnuieşti să-l bei în fiecare dimineaţă sau de o discuţie pe care o porţi cu cineva drag. Pot fi 10 pagini citite în pauză de prânz sau câteva minute din emisiunea preferată. Esenţial este să faci zilnic ceva şi pentru tine.

Şi, cel mai important, practică recunoştinţă. Găseşte un moment din zi în care să stai tu cu tine şi să scrii sau să îţi faci o listă mentală cu lucrurile pentru care eşti recunoscător.

Astfel de mici ritualuri te vor ajuta să faci faţă mai uşor emoţiilor copleşitoare şi chiar îţi pot îmbunătăţi starea de spirit.

Nu uita, dacă crește prevalența depresiei si a anxietati, nu aștepta ca problemele psihologice să treacă de la sine! Adresează-te unui specialist în psihologie.