Depresia Functionala

Depresia functionala este un termen informal, care desemnează o formă de depresie „mai ușoară”. Este greu de depistat la persoanele afectate.Întrucât depresia functionala nu este un diagnostic oficial, nu există nici o definiție clară a acesteia. Unii specialiști susțin că este denumirea colocvială a distimiei.

Ce este depresia functionala?

Este o afecțiune caracterizată de simptome precum insomnie sau hipersomnie, oboseală și lipsă de speranță, pentru cel puțin doi ani.  Alții consideră că depresia, precum multe alte afecțiuni psihice, există pe un spectru: de la depresie severă, la depresie moderată și înalt funcțională.
Un aspect este cert însă: termenul „înalt funcțională” se referă la abilitatea persoanelor afectate de a funcționa ca înainte. Performanța lor academică sau profesională nu are de suferit.

În ciuda absenței unei definiții clare și universal acceptate pentru depresia functionala, acest termen a câștigat din ce în ce mai multă popularitate în ultimii ani. Probabil unul dintre motive este acela că depresia funcțională contrazice stereotipurile legate de depresie. Cei mai mulți dintre noi, dacă suntem rugați să descriem o persoană diagnosticată cu depresie, ne-am imagina o persoană care nu se dă jos din pat, neîngrijită, nesociabilă, lentă.
In timpul episoadelor de depresie, este adesea greu sa te concentrezi. Persoanele afectate pot experimenta o scadere a capacitatii de concentrare si de atentie, iar gandurile lor pot fi imprastiate sau neclare. Starile depresive pot fi extrem de dificile si pot afecta in mod semnificativ calitatea vietii unei persoane.

Realitatea este că depresia, la fel ca alte afecțiuni psihice, se manifestă diferit la persoane diferite. Uneori succesul și fericirea aparente pot ascunde mari suferințe. Conceptul de depresie functionala validează experiența acelor persoane care deși sunt perfect integrate în societate și își îndeplinesc datoriile cu succes, sunt profund nefericite.

Care sunt semnele depresiei functionale?

Depresia funcțională poate provoca suferință emoțională intensă si afecteaza calitatea vietii. La depresia functionala, simptomele nu sunt fundamental diferite de cele ale depresiei normale. Insă, de obicei, acestea sunt mai subtile. De asemenea, unele persoane cu depresie functionala au tendința de a nega gravitatea simptomelor. Nu accepta că ar putea fi ceva în neregulă. De aceea, este foarte important să știm care sunt semnalele de alarmă, pentru a le putea recunoaște la cei din jur și la noi înșine. Iată care sunt principalele semne că ai putea avea depresie functionala :

Cum sunt persoanele care manifesta depresia functionala?

1. Dificultatea de a te bucura (anhedonie)

Anhedonia reprezintă incapacitatea de a simți bucurie atunci când desfășurăm activități care ne plăceau în trecut. Se poate manifesta ca o lipsă de interes; pasivitate; aplatizare emoțională; senzația că lumea nu mai are culoare. În cele din urmă, duce la retragere socială, refuzul de a merge la evenimente sau întâlniri cu prietenii și familia.

2. Tendința de a critica excesiv (pe sine și pe cei din jur)

Este posibil să apară o voce critică interioară, care este aspră atât cu tine, cât și cu cei din jur sau cu lumea în general. Poate spune lucruri precum:

• „nu ești bun de nimic”;
• „oricum, nu are rost, viața nu are sens”;
• „șefii/colegii/prietenii/partenerul sunt niște idioți”.

De cele mai multe ori, nu ai control asupra acestei voci și ajungi chiar să o crezi.

3. Te îndoiești constant de tine, stima de sine scazuta

Dintr-o dată, pui sub semnul întrebării fiecare decizie pe care ai luat-o vreodată. Iti adresezi des urmatoarele intrebari:

•  daca ai cariera potrivită;
• dacă ar trebui să te desparți de partener;
• dacă vei putea vreodată să ai o viață împlinită.

Aceste îndoieli ajung să-ți ocupe o mare parte din gânduri și să te copleșească, dar nu le poți ignora.

4. Diminuarea energiei

Te simți în fiecare zi ca și cum ai escalada un munte în timp ce cari un ghiozdan cu pietre, sau că pur și simplu nu mai ai energie și poftă de viață?
Ar trebui să iei în serios aceste semne. Dacă îți găsești frecvent scuze precum „Am o săptămână stresantă la lucru” sau „S-a schimbat ora”, ar trebui să te întrebi dacă nu ești cumva în negare. Lipsa de energie este unul dintre simptomele comune ale depresiei.

5. Iritabilitate sau furie excesivă

Depresia este asociată cu o stare de letargie și pasivitate. Deci poate părea surprinzător ca furia să caracterizeze depresia functionala. Însă așa cum am menționat, depresia functionala este diferită de diagnosticul clinic de depresie. Așadar, dacă ți se întâmplă să ai crize de furie declanșate de nimicuri (copilul face o prostie, partenerul de viață spune ceva nepotrivit), poate fi un semn.

6. Stare generalizată de tristețe

Dacă te simți trist fără să poți identifica o cauză anume și această emoție a ajuns să-ți domine viața interioară, poate fi un indicator al depresiei funcționale. Cele mai multe persoane cu această afecțiune o să ascundă însă această tristețe. Acest lucru contribuie la senzația de izolare (te retragi din relațiile tale) și la presiunea de a te preface mereu.

7. Incapacitatea de a te opri și de a lua o pauză

Ești mereu în priză, ocupat, fugind de la o întâlnire la alta, înlocuind munca de la birou cu cea de acasă și eviți să te oprești și să te odihnești. Nu te simți comfortabil atunci când încetinești. Asta pentru că ți-e teamă de gândurile neplăcute care pot apărea dacă îți acorzi timp să le asculți. Dacă te regăsești în această descriere, e posibil să suferi de depresie functionala.

8. Fugi după perfecțiune

Desigur, unii ar susține că în lumea extrem de competitivă în care trăim, cu toții suntem angrenați în cursa pentru perfecțiune. Cu toate acestea, există persoane care duc perfecționismul la extreme nesănătoase. Dacă atunci când nu-ți iese totul absolut perfect, pe plan personal și profesional, ești foarte afectat și te pedepsești (te insulți; îți refuzi anumite lucruri), întreabă-te de ce.

9. Sentimente de vinovăție și îngrijorare legate de trecut și viitor

Cu toții derulăm uneori în minte momente jenante de peste zi la sfârșitul zilei, când încercăm să adormim. Grijile în legătură cu viitorul sunt și ele normale, mai ales atunci când acesta este incert. Cu siguranță acestea sunt experiențe umane universale.
In cazul celor cu depresie functionala, acestea le acaparează spațiul mental. Dacă simți rușine, vină sau îți faci griji constant, chiar și pentru lucruri minore, încearcă să iei în considerare evaluarea unui specialist în sănătate mintală.

10. Cele mai mici lucruri par enorme

Cu alte cuvinte, faci din țânțar armăsar. Lucruri care înainte nu te-ar fi afectat (o prietenă anulează o întâlnire; ți se sparge ecranul telefonului; întârzii la muncă) par acum sfârșitul lumii. Te stresezi și te superi excesiv în raport cu evenimentele care declanșează aceste trăiri negative. Cu alte cuvinte, poți ajunge sa te stresezi din orice nimic.

Capcana depresiei functionale

La o primă vedere, depresia functionala este o formă mai ușoară, aproape benignă a depresiei clinice. Persoanele cu acest tip de depresie reușesc să-și păstreze slujbele, ba chiar să aibă succes, să fie părinți buni în continuare și să aibă o viață socială. Paradoxul este însă că tocmai această abilitate de a funcționa ca și cum sunt perfect sănătoase face persoanele afectate să nu primească ajutor specializat, sprijin și compasiune. Depresia clinică este o afecțiune care adesea se vede în exterior, prin latența în vorbire, crize spontane de plâns sau aplatizare emoțională, priviri în gol, neîngrijire. Depresia funcțională este de obicei o suferință interioară, bine camuflată și ascunsă atât de cei din jur, cât și de persoanele afectate.

Este important sa retii ca poti sa ceri ajutorul  atunci când te confrunți cu orice dificultate pe care simti ca nu o poti gestiona.

Depresia functionala tinde să apară mai ales la persoanele perfecționiste, cu o motivație puternică, care cred că pot face orice își propun. Această credință le poate determina să creadă că depresia este un simplu obstacol pe care îl pot învinge singure. Așa că nu apelează la ajutorul celor apropiați și nici al specialiștilor. Acest lucru poate duce la deteriorarea stării lor generale, până când ajung la depresie majoră sau la idei de suicid.
Este important să înțelegem că deși pare o formă ușoară, depresia functionala trebuie luată în serios și tratată de un specialist, la fel ca depresia majoră.

Tratamentul depresiei functionale

Așa cum am menționat, persoanele cu depresie functionala apelează mult mai rar la ajutorul specialiștilor decât cele cu depresie majoră. Multe dintre acestea fie neagă ceea ce simt și găsesc scuze sau justificări. De multe ori, nu consideră că ar putea fi semnele unei afecțiuni psihice, ci o criză existențială.

În cazul persoanelor cu depresie majoră, familia și prietenii sunt uneori cei care le conving să meargă la medic. Însă pentru persoanele cu depresie functionala, acest lucru se întâmplă rar, pentru că de obicei nimeni nu observă că ceva e în neregulă. Așadar, pasul de a merge la un expert în sănătate mintală este primul și cel mai greu pas spre ameliorarea simptomelor.

Tratamentul este similar cu cel al depresiei majore, constând în psihoterapie sau medicație antidepresivă, sau o combinație între cele două. Spre deosebire de depresia majoră, progresul poate fi mai lent, și mai greu de conștientizat, întrucât starea generală nu este foarte alterată. Așa că este nevoie de răbdare și perseverență pentru a obține rezultate benefice și durabile, și pentru a preveni recăderi.