Bullying – Romania – locul 3, potrivit unui raport OMS
Ce este bullying-ul?
Bullying – preluat din limba engleza, conceptul se refera la acel tipar de comportament in care o persoana agreseaza, persecuta si intimideaza, in mod permanent o alta persoana. De obicei, bullying-ul este intalnit cel mai adesea la copii si lasa in urma efecte deloc neglijabile. Pe langa efectele fizice ale bullying-ului, copiii se pot confrunta cu probleme la nivel emotional sau care le pot afecta sanatatea mintala. Vorbim despre consecinte care apar atat in cazul victimelor, cat si a celui care agreseaza. Asadar, cand spunem bullying vorbim despre un act de agresiune, hartuire sau intimidare. Printre caracteristicile bullying-ul deosebim:
- continuitatea agresivitatii – victima este agresata in mod repetat
- este un fapt voit – agresorul isi manifesta intententia de a face rau cuiva
- de obicei, victima unui act de bullying este bine analizata inainte, preferintele fiind axate catre persoanele slabe, cu capacitatate redusa de aparare.
(!!) Atentie, bullying-ul poate avea debutul unui joc, care, in timp ia forma unui abuz.
Conform unor anchete despre bullying derulate de Salvati Copii, aproximativ 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului in școli, in timp ce 27% dintre acestia au admis ca au fost agresori. Mai mult, 8 din 10 elevi au asistat la o situatie de hartuire, intimidare sau agresiune in scoala. Organizatia Mondiala a Sanatatii raporta ca Romania se afla pe locul 3 in clasamentul celor 42 de tari in care a fost investigat bullying-ul scolar. In aceste conditii, copiii care sunt victimele acestui fenomen au risc crescut de a dezvolta o serie de afectiuni psihice.
Tipuri de bullying
Cand vorbim despre acest comportament, luam in calcul diverse forme, cele mai des intalnite fiind:
- bullying verbal – atunci cand agresorul recurge la insulte, jigniri asupra victimei
- bullying fizic – manifestat prin batai, imbranciri sau lovituri aplicate victimei
- cyberbulling – expedierea de mesaje sau imagini in mediile online pentru a deteriora imaginea persoanei vatamate
- bullying social – punerea victimei intr-o situatie neplacuta intr-un spatiu public, prin actiuni manipulatoare aplicate altor persoane in asa fel incat sa nu existe relatii de prietenie cu victima.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Consecinte in randul copiilor
Asa cum am vazut, bullying-ul are cele mai multe ecouri in randul copiilor, care pot fi agresati (engl. bullied) sau pot deveni agresori (engl. bullies). In general, motivele pentru care elevii sunt agresati sunt din cauza faptului ca sunt perceputi ca fiind ,,diferiti”. Poate sunt depresivi, anxiosi, cu o stima de sine scazuta, ori au dizabilitati fizice. Poate au venit la o scoala noua sau au putin prieteni. Sau poate au un aspect fizic altfel (supraponderali, fie subponderali). Si lista poate continua.
Oricare ar fi motivele, trebuie sa fim constienti ca hartuirea este un fenomen care trebuie combatut.
Citeste si articolul despre anxietatea scolara.
Copiii care sunt victimele acestui tip comportament agresiv trebuie sa fie sustinuti emotional pentru a nu se ajunge la:
- diminuarea interesului pentru scoala, uneori ajungandu-se la impotrivirea de a mai fi prezenti la orele de curs
- rani
- schimbari in obiceiurile alimentare – copiii agresati pot manca excesiv sau pot opta sa se infometeze
- tulburari de somn
- uneori, in cazurile mai grave, se poate ajunge la auto-vatamare sau ganduri suicidare.
Cand un copil agreseaza, trebuie sa fim atenti la cativa indici care sunt usor de observat la nivel comportamental.
Profilul unui copil care agreseaza – la ce trebuie sa fim atenti?
- are un comportament agresiv, dominant, cu rabufniri
- este inclinat in a produce rau celorlalti
- este impotriva tuturor regulilor
- intimideaza sau jigneste ori de cate ori are ocazia
In general, sunt doua tipare de copii care prezinta risc de a agresa:
- tiparul agresorului care are popularitate in randul colegilor si prefera sa-si exercite influenta asupra celorlalti.
- tiparul agresorului siguratic, anxios, dominat de colegi si fara a se preocupa de emotiile celor din jur.
Factorii de risc care conduc la declansarea unei actiuni de hartuire tin de:
- mediul familial (agresiune, acte de violenta)
- emotional (de cele mai multe ori agresorii au fost si ei, la randul lor, hartuiti sau inca sunt)
- tot ceea ce intra in sfera scolii (de obicei, copiii care recurg la agresivitate se simt izolati in cercurile de colegi din scoala)
- compania/mediul copilului.
Luand in calcul aceste mentiuni, nu ne ramane decat sa fim atenti si constienti de semnele de bullying pentru a putea lua cele mai bune masuri. Educarea copiilor, dar si un mediu scolar sigur pot fi elemente esentiale in a opri efectele unui fenomen cu puteri de neinchipuit.
Bullying – factor pentru suicid?
Pana in prezent, nu este clar daca bullying-ul cauzeaza, in mod direct, un comportament care ar putea sa conduca la sinucidere. Insa, putem spune ca hartuirea, impreuna cu alti factori de risc (cum ar fi depresia, diverse dificultati in mediul familiei) pot avea o contributie importanta in a deteriora comportamentul tinerilor. Cu toate acestea, unele grupuri prezinta un risc mai mare de suicid, din cauza faptului ca acestia sunt perceputi ca fiind diferiti. Printre cei mai expusi sunt tinerii bisexuali, transgenderii sau grupurile gay, lesbiene. Acestia pot experimenta de la sentimente de rusine si umilinta, ajungand pana la disperare. Victimele bullying-ului pot ajunge sa se simta izolate si singure, ceea ce, in unele cazuri, le poate creste riscul de a se sinucide.
Discuta cu un specialist.
