Schizofrenia – ce este?
Schizofrenia este o tulburare psihică complexă caracterizată prin modificări mentale și tulburări de comportament care afectează calitatea vieții individului.
Această afecțiune se manifestă prin simptome precum halucinații, idei delirante, comportament dezorganizat și dificultăți în comunicare.
Schizofrenia se caracterizeaza prin modificari mentale si tulburari de comportament precum halucinatii, idei delirante, comportament sau limbaj dezorganizat ce afectează calitatea vieții. Debutul schizofreniei a fost cunoscut ca Demence precoce (Morel) sau dementia precox (Kraepelin). Schizofrenie este termenul ales ulterior de psihiatrul Eugen Bleuler pentru a exprima scindarea dintre ganduri, emotii si comportament la pacientii dignosticați cu schizofrenie
Conform studiilor sale, Paul Bleuler considera ca la baza scindarii mentale a pacientilor stau semnele și simptome fundamentale specifice,
concretizate in 4 procese psihopatologice cunoscute ca cei 4 A:
Autism
(retragere in lumea interioara)
Ambivalenta
(existenta a doua sentimente puternice, dar opuse)
Afectivitate
(tulburari in sfera afectivitatii, cu tendinta spre aplatizare)
Asociatii
(perturbarea capacitatii asociatiilor psihice) si simptome secundare precum halucinatiile, delirul, tulburarile de comportament, catatonia
Schizofrenia apare in mod egal la femei si la barbati. Diferenta dintre sexe o face varsta de debut a bolii. Primele semne de schizofrenie: debutul la barbati este mai timpuriu decat la femei. Varsta de debut pentru barbati are un varf intre 10-25 ani, iar pentru femei intre 25-35 ani, si inca un varf la varsta mijlocie (aproximativ 45 de ani).
...
Studiile actuale analizeaza o multitudine de factori posibil implicați: genetici, neuroanatomici/de neurodezvoltare, circuite neuro-funcționale, electrofiziologici, neurochimici si neurofarmacologici, imunologici, endocrinologici, socio-familiali, etc.
In cautarea „genei schizofreniei” au fost vizate cateva zone ale genomului: cromozomii 5, 6, 11, 18 și X, dar absenta unor rezultate clare nu infirma ipoteza, ci demonstreaza heterogenitatea genetica pentru schizofrenie.
Factori de neurodezvoltare posibil implicați sunt traumatismele obstetricale, suferinţele fetale, sezonalitatea si infecţiile virale, agresiunile cerebrale postnatale prin factori traumatici, toxici, infecţioşi sau hipoxici.
Modelul stres-vulnerabilitate se refera la apariția simptomatologiei specifice de schizofrenie pentru o persoana vulnerabila care este expusa unui stres intens biologic, psihosocial sau de mediu.
Cercetarile au aratat că exista 4 zone cerebrale intens interconectate care sunt afectate în schizofrenie: sistemul limbic, cortexul frontal, cerebelul si ganglionii bazali.
Schizofrenia – Care sunt etapele evolutiei?
In momentul actual se recunosc urmatoarele etape de evoluţie:
Etapa premorbida
modificari de personalitate (trasaturi de tip schizotipal sau schizoid) caracterizate de: pasivitate, lipsa comunicarii, introversie; disfuncţionalitaţi cognitive (deficit de atenţie, alterari ale memoriei de lucru), inabilitate relaţionala sociala.
Etapa prodromala
Scaderea semnificativa a capacitatilor cognitive si pierderea tangentiala a contactului cu realitatea. (Retragerea sociala si inabilitatea de prospectare a viitorului; deteriorarea comportamentului profesional sau comportament marcat excentric; neglijenta marcata in tinuta vestimentara si igiena personala).
Episodul psihotic
dominat de aparitia simptomatologiei pozitive sau negative, asociat cu alte simptome specifice ce completeaza tabloul clinic.
Remisiunea
cu stergerea simptomatologiei pozitive si negative.
Reacutizarea
reprezentata de reapariţia simptomelor pozitive in mai puţin de 6 luni.
Recaderea
reprezentata de un nou episod psihotic instalat dupa cel puţin 6 luni de la remisiune.
Ai o cunoștință care are nevoie de ajutor?
Vorbește cu colegii noștri despre programele noastre de schizofrenie și află mai multe detalii!
Factorii de risc pentru episodul
psihotic, reacutizare si recadere
Factori socio-demografici
mediu social defavorabil, handicapul social si discriminarea sociala si nivel socio-cultural redus, statutul marital (persoanele necasatorite prezinta o frecventa de 4 ori mai mare decat cele casatorite)
Factori genetici
(prezenta tulburarilor psihotice sau a schizofreniei la rudele de gradul I); traumatisme obstetricale cu hipoxie la nastere si episoade convulsive febrile sau toxicoze in primele 12 luni de viata; consum de substante psihodisleptice in timpul sarcinii, anemie severa, discrazie sanguina
Factori precipitanti
psihostresul social, familie cu incapacitate de comunicare emoţionala – mama schizofrenigena, sau familie cu expresie emotionala foarte ridicata, consumul de substante psiho-active
Diagnostic schizofrenie si formele clinice
Tulburarile gandirii, perceptiei si ale afectului sunt „fundamentale si caracteristice”, astfel incat ele duc la pierderea sentimentului de identitate si autonomie, iar deficitul cognitiv se instaleaza progresiv.
Tulburarea de gandire: dedusa de obicei din anormaliile limbajului scris si vorbit, cum ar fi: slabirea asociatiilor, digresiunile continue in vorbire, saracia conţinutului vorbirii si utilizarea unor expresii idiosincratice.
...
Delirurile: credinte false, bazate pe inferenţe incorecte despre realitate, in contradicţie cu fondul social si cultural al pacientului. Se pot observa adeseori idei de referinţa, control, persecuţie, prejudiciu, grandoare, mistice.
Halucinaţiile: perceptii senzoriale in absenta unor stimuli exteriori. Halucinatiile auditive (in special aud voci care comenteaza) si senzatiile fizice bizare sunt cele mai frecvente simptome ale schizofreniei.
Afectul anormal: reducere a intensitatii sau variabilitatii emotionale; raspunsuri afective inadecvate sau incongruente din punctul de vedere al contextului comunicarii, emoțiile pot fi instabile
Perturbarile comportamentului motor de tip dezorganizat sau catatonic: adoptarea pentru un timp îndelungat a unor poziţii bizare; scheme de miscari repetate, lipsite de scop; activitate intensa si dezorganizata sau reducerea miscarilor spontane, cu o aparentă ignorare a mediului.
Bleuler considera ca la baza scindarii mentale pentru o persoană cu schizofrenie stau simptome fundamentale specifice, concretizate în 4 procese psihopatologice cunoscute ca cei 4 A:
Cum se diagnosticheaza schizofrenia?
La schizofrenie, diagnosticul este sustinut de prezenta de simptome ale schizofreniei caracteristice descrise mai sus pentru o perioada semnificativa de timp (pe parcursul unei luni sau mai putin, daca este tratata cu succes) si care interfereaza cu un stil de viață normala a individului pe plan social sau ocupational.
Semnele și simptomele au aparut in urma cu cel putin 6 luni, intr-o forma cel putin atenuata, caracteristica perioadei prodromale si nu pot fi justificate de consumul unei substante sau de o boala somatica/conditie medicala generala.
Tipuri de schizofrenie
In functie de simptomele sale, pozitive sau negative, a dezorganizarii ideo-comportamentale,
schizofrenia se poate clasifica in mai multe forme:
Schizofrenia paranoida, cand domina simptomele pozitive.
Afla mai multe despre schizofrenia paranoidă.
Schizofrenia catatonica, atunci cand domina cele negative, cu tulburari psihomotorii care alterneaza intre extreme.
Schizofrenia dezorganizata, cand domina dezorganizarea ideo-comportamentala, tocirea afectiva sau afect inadecvat.
Schizofrenia nediferențiată, cand tabloul clinic nu sugereaza niciuna din cele anterioare..
Schizofrenia simpla, fara simptome psihotice evidente, cu elemente caracteristice negative specifice schizofreniei.
Schizofrenia reziduala, care nu mai prezinta simptome psihotice evidente, dar care prezinta manifestari caracteristice bolii.
SCHIZOFRENIA se tratează!
Îți poți îmbunătăți calitatea vieții cu până la 60%.
Evolutie si prognostic
Este o tulburare cronica, precum diabetul sau hipertensiunea arteriala, care se amelioreaza, si noile
episoade sunt prevenite cu tratamentul adecvat.
La persoanele cu schizofrenie, evolutia in timp variaza considerabil. Cei mai multi pacienti au perioade de exacerbare si de remisiune a simptomelor. Altii pastreaza un nivel stabil al simptomelor si al dizabilitatii, nivel care poate sa se intinda de la moderat la sever. Majoritatea pacientilor au cel putin încă un episod psihotic dupa primul lor episod. Insa sunt dese cazuri cand survin mai multe episoade.
Primele semne de schizofrenie apar, de obciei, la barbati dupa varsta de 20 de ani, in timp ce la femei primele simptome sunt diagnosticate in jurul vârstei de 30 de ani.
...
Evolutia schizofreniei mai este influentata si de orientarea si motivarea personala, precum şi de sprijinul primit, sub forma asistentei pentru refacerea capacitatilor si pentru recuperare.
O mica parte din pacienti (aprox 10%) raman sever bolnavi pe perioade îndelungate de timp și necesită tratament. Acestia sunt cei pe care îi vedem In media sau despre care auzim ca sunt „nebuni”, ceea ce contribuie la conceptia gresita a populatiei despre schizofrenie.
Intre o jumatate si doua treimi din oamenii cu schizofrenie se amelioreaza semnificativ sau se recupereaza, unii dintre ei aproape complet.
Evolutia bolii si recuperarea sunt determinate de un cumul de factori biologici, psihologici si socio-culturali. Aceşti factori pot fi influentaţi. Din aceste motive, exista sanse considerabile ca pacienţii sa duca o viata independenta, sa-si poarte singuri de grija si sa-si reia activitatea în familie sau la locul de munca și au un stil de viață aproape normal.
Tratament
Chiar de la introducerea antipsihoticelor in tratamentul bolilor psihiatrice, in urma cu jumatate de secol, stabilind un pas important in managementul tratamentului recomandat schizofreniei, aceasta arie terapeutica a fost caracterizata printr-o continua incercare de a optimiza rezultatele terapeutice, in îngrijirea pacientului. In terminologia clasica, antipsihoticele au fost numite neuroleptice. Foarte multe dintre medicamentele antipsihotice descoperite la inceputurile farmacopsihiatriei se folosesc si in ziua de azi.
...
Descoperirea clozapinei a fost o piatra de hotar in tratamentul pentru schizofrenie si al altor tulburari psihotice. Clozapina a fost introdusa in tratamentul bolnavilor de schizofrenie la inceputul anilor 1970 doar în unele tari din Europa, fiind mai apoi introdusa si in SUA, la inceputul anilor 1990. A fost primul antipsihotic care trata simptomele schizofreniei cu un risc minimal în apariția simtomatologiei extrapiramidale (efectul advers cel mai des întâlnit la administrarea de antipsihotice, în special cele tipice, manifestat prin contracturi musculare si posturi bizare)..
In acest moment, in terapia medicamentoasa a schizofreniei se utilizeaza doua tipuri de antipsihotice:
tipice si atipice.
Antipsihoticele tipice
sunt primele aparute, din spectrul haloperidolului, cu posibile efecte secundare neplacute
Antipsihoticele atipice
de ultima generatie, sunt diferentiate de cele clasice printr-o probabilitate scazuta de aparitie a efectelor adverse
O alta categorie de medicamente utilizate ca tratament pentru schizofrenie sunt timostabilizatoarele, care au rolul de a diminua agitatia psiho-motorie si de a stabiliza dispozitia generala a pacientului. De asemenea, se mai utilizeaza sedative in schema terapeutica. In cazuri de agitatie psiho-motorie extrema, cele mai des utilizate fiind din gama benzodiazepinelor.
Din cauza riscului aparitiei depresiei post episod psihotic, care poate conduce la actiuni autoagresive ale pacientului, se adiministreaza si medicatie antidepresiva.
Experienta data de anii de studii clinice a dovedit faptul ca terapia medicamentoasa nu este suficienta in tratarea bolnavilor de schizofrenie, de aceea in ultimii ani, interventia a devenit interdisciplinara: psihiatru, psiholog si psihoterapeut.
Alianta terapeutica psihiatru-pacient este mult mai eficenta in urma interventiei psihologice, care aduce cu sine o mai buna perceptie a bolii, o crestere a compliantei la tratamentul recomandat si o interactiune mai eficienta pacient-medic.
Scopul principal este ca tulburarea sa fie tinuta in control.
Schizofrenia – frecventa si simptome
- Tulburare psihica majora cu o prevalenta pe viata de 0,72% (McGrath, 2008), mai frecventa la barbati (raport 1,4:1), in mediul urban, statut socio-economic scazut, familii cu istoric de schizofrenie;
- Schizofrenia prezinta atat simptome pozitive cat si negative
- Simptome pozitive: halucinatii si idei delirante, gandire si vorbire dezorganizate;
- Simptome negative: lipsa de vointa, aplatizare emotionala, apatie, aplatizarea vorbirii, izolare si lipsa de interes social.
Rolul interventiilor psihologice in tratament
- Simptomele pozitive raspund in general foarte bine la tratament medicamentos (antipsihotice). Dar simptomele negative raspund partial, deloc sau sunt agravate de tratamentul medicamentos.
- Tratamentul medicamentos, desi principala forma de interventie in schizofrenie, nu corecteaza multe din ariile de functionare afectate ale pacientului, in domeniile sociale si de viata independenta.
- In multe cazuri, cele mai devastatoare efecte ale tulburarilor psihologice si mentale apar in aspectele sociale ale vietii celor afectati.
Ce sunt abilitatile sociale
- Abilitatile sociale sunt comportamente verbale si non-verbale, pe care le folosim pentru a comunica eficient cu alti oameni. Abilitatile sociale sunt guvernate de cultura, credinte si atitudini.
- Ele se schimba in permanenta si se dezvolta in cursul vietii noastre.
- A avea comportamentele nonverbale adecvate in relatii.
- A exprima propria opinie catre altii, asertivitate, negociere.
- A reusi sa percepem cum se simte cealalta persoana si a fi capabil sa aratam empatie.
- A avea raspunsuri emotionale adecvate.
Curs de abilitati sociale
- Este un tip de psihoterapie care ajuta oamenii sa isi imbunatateasca abilitatile sociale, astfel incat sa devina competenti social. Este o terapie predominant comportamentala.
- Este folosit in principal pentru indivizii diagnosticati cu anumite tulburari psihologice sau mentale ale caror simptome presupun o saraca functionare sociala.
- Principalele tulburari acompaniate de disfunctie sociala sunt: autismul, schizofrenia, anxietatea sociala sau sociofobia.
- Presupune identificarea problemei, obiective, modelare, practica, generalizare.
Conexiuni – Program complet de tratament pentru schizofrenie
Program care coordoneaza consultul de psihiatrie, cursurile de psihoeducatie (2 sedinte), psihoterapia individuala (4 sedinte) si cursul de abilitati sociale standardizat, bazat pe manualul lui Allan Bellack.
Curs de Psihoeducatie – 2 sedinte – 2h 30m fiecare
Curs de abilitati sociale – o data pe luna -1 ora, online sau fizic. Cursul este format dintr-un grup mic de oameni (3-4), in general este tinut cu acelasi terapeut cu care se fac sedintele de terapie individuala. Cursul are o programa unitara si abordeaza 12 teme importante conexe schizofreniei.
Primul program specializat din Romania destinat simptomelor negative, recuperarii psihologice si sociale a acestor pacienti, pentru o viata implinita si independenta.
Dezvoltarea abilitatilor sociale
Abilitatile sociale vor fi focusate pe:
Zambet: oamenii cu schizofrenie tind sa aiba raspunsuri faciale si emotionale „plate”, din cauza efectelor secundare ale medicamentelor. A invata cum sa zambeasca poate face o mare diferenta in cazul lor.
A arata raspunsul emotional adecvat. Schizofrenia are ca efect negativ raspunsul neadecvat in situatii sociale
Sa sustina o conversatie, sa stie cum sa intrebe si sa raspunda la intrebari, sa dea si sa primeasca complimente
Sa asculte: pentru a putea raspunde altora, este important sa ascultam efectiv. Trainingul arata cum cum sa ii ascultam activ pe ceilalti
Sa initieze si sa construiasca relatii de prietenie sau dragoste
Sa isi gaseasca si sa mentina activitati profesionale
Beneficiile acestui tratament
Studiile recente privind eficacitatea, au aratat Iimbunatatiri in functionarea sociala la pacientii cu schizofrenie tratați cu SST (Bellack, 2004; Bowie și colab., 2012; Granholm si colab., 2008, 2009; Horan si colab., 2009, 2011; Robert & Penn, 2009; Valencia si colab., 2007).
...
Aceste studii au observat o reducere mai mare a nivelului de afectare sociala si handicap functional cu SST, in comparatie cu alte tratamente precum Tratament obisnuit (Granholm et al., 2008, 2009; Robert & Penn, 2009; Valencia Rascón, Juárez, & Murow, 2007), numai tratament neuroleptic (Cirici, García, & Obiols, 2001).
Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii in 2018 o neasteptata apreciere internationala, Clinica Hope devenind singura clinica din Romania care a primit, in Mai 2018, prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicala Europeana pentru „Bune practici medicale” – Best Medical Practice.
Prin programele noastre, ne dorim sa oferim toate sansele de recuperare si beneficiile pentru sanatate pentru toti pacientii nostri.
Tratament modern schizofrenie
Suntem dedicati oferirii celor mai bune tratamente pentru sanatatea ta psihica si emotionala. Cum stim care sunt acestea? Aplicam cunostintele ultimelor ghiduri internationale de tratament. Tintim sa oferim intreaga gama de interventii dovedite stiintific ca fiind cele mai eficiente, de la medicatie la tipurile de psihoterapie. Organizam totul in PROGRAME DE TRATAMENT pentru ca sa stii tot timpul intreaga gama de servicii de care ai nevoie si ce parcurs ai de urmat.
Noi oferim o abordare individuala, in care tu poti alege intre toate cele 3 variante: tratament psihiatric-medicamentos, tratament psihoterapeutic sau mixt.
Avantajul nostru consta insa in faptul ca suntem o clinica exclusiv destinata sanatatii psihice, in care psihiatrul si psihoterapeutul fiecarui pacient comunica si colaboreaza intre ei, cu acordul tau, aplicand programe specializate, pentru ca sa primesti cel mai bun si eficient parcurs terapeutic pentru tine.
Astfel, sansele tale sa rezolvi problemele cauzate de aceasta afectiune sunt mult mai mari, iar timpul necesar va fi mult mai mic.
Eforturile de a construi programe complete de tratament au adus clinicii în 2018 o neasteptata apreciere internationala, Clinica Hope devenind singura clinica din Romania care a primit, in Mai 2018, prestigiosul premiu Rose of Paracelsus, decernat de Asociația Medicala Europeana pentru „Bune practici medicale” – Best Medical Practice.
Inscrie-te la cursul de psihoeducatie pentru Schizofrenie!
Poti incepe sedintele de terapie si, cu prima ocazie, vei putea participa si la curs.
Programul ,,Conexiuni“ este disponibil la pretul integral, sau prin Casa de Asigurari de Sanatate, 365 ron/luna, in limita locurilor disponibile.
Cursul de psihoeducatie este gratuit in limita a 8 locuri/curs, restul fiind cu plata.
Pentru decontarea serviciilor de CNAS este obligatoriu consult psihiatric si scrisoare medicala de la medicul care mai are disponibilitate, iar pentru regimul cu plata acesta este recomandat, dar nu obligatoriu.
