
adhd si performanta la job
Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD) este o tulburare de neurodezvoltare frecvent întâlnită la copii și adolescenți, care poate fi diagnosticată și la vârsta adultă. În ultimii ani, numărul cazurilor diagnosticate cu ADHD la adulți a crescut semnificativ datorită campaniilor publice de educare și de destigmatizare a tulburării.
Studiile estimează că în jur de 6-7% din populația globului este afectată de ADHD, iar circa
Pentru adulții cu această afecțiune, menținerea unui echilibru între ADHD și performanța la job poate reprezenta o provocare constantă. Dificultățile de atenție, organizare și gestionare a timpului pot influența productivitatea și relațiile la locul de muncă, chiar și în cazul persoanelor competente și motivate.
Află în acest articol cum influențează ADHD-ul performanța la job și care sunt strategiile potrivite pentru gestionarea simptomelor.
ADHD este o afecțiune cronică caracterizată de trei tipare persistente: lipsa de atenție, hiperactivitate și impulsivitate sau o combinație a acestora. Simptomele debutează în copilăria timpurie, iar modul în care acestea se dezvoltă variază de la o persoană la alta. Din acest motiv, dificultățile și problemele din viața personală și profesională ajung să fie modelate diferit de intensitatea și manifestarea simptomelor.
Simptomele ADHD la adulți nu sunt la fel de pronunțate sau vizibile cum sunt cele la copii. Tiparele de hiperactivitate și impulsivitate tind să se reducă în timp, menținându-se tendința de a vorbi excesiv și de a întrerupe frecvent, iar tiparele de neatenție rămân dominante, cum sunt cele de dezorganizare, de distractibilitate și de dificultate de a termina sarcinile.
Alte simptome care se manifestă exclusiv la vârsta adultă în câmpul muncii sunt:
Aceste caracteristici afectează cel mai frecvent performanța în sarcină, relațiile cu colegii și încrederea de sine.
Una dintre cele mai mari dificultăți ale unei persoane cu ADHD la locul de muncă este lipsa de atenție sau de concentrare. Atenția este una dintre cele mai valorificate competențe în câmpul muncii deoarece este asociată cu: realizarea unei sarcini cu succes, învățarea rapidă, urmarea instrucțiunilor și organizarea eficientă a activității. În contrast, adultul cu ADHD are dificultăți în a finaliza sarcini la termen, în a sta și a menține atenția pe perioade lungi de timp și în a-și prioritiza activitățile eficient.
De asemenea, lipsa de concentrare și dezorganizarea, alături de impulsivitatea emoțională și incapacitatea de a interpreta anumite indicii sociale, cresc riscul erorilor, al conflictelor cu colegii de muncă și angajatorul, al scăderii performanței și motivației profesionale, unii ajungând să se confrunte cu perioade de șomaj. Din acest motiv, numeroase persoane cu ADHD primesc eticheta de „persoană dificilă”, „nepăsătoare”, „procrastinatoare” sau „leneșă”.
Organizarea și gestionarea simultană a mai multor sarcini
Menținerea motivației în realizarea sarcinilor repetitive
Menținerea concentrării într-un mediu suprastimulat (sunete, lumini, mișcări)
Luarea de decizii în medii stresante emoțional și cognitiv
Stabilirea și menținerea relațiilor cu colegii de muncă
Prioritizarea sarcinilor și respectarea termenelor limită
Creșterea tendințelor de iritabilitate, nerăbdare și analiză excesivă (overthinking)
Deficite ale memoriei de lucru
Sentimente de inadecvare
Relația dintre ADHD și performanța la job este una complexă ca urmare a numeroșilor factori care o pot influența, iar simptomele cronice ale afecțiunii apar rareori singure.
Aproximativ 70-80% dintre persoanele cu ADHD au cel puțin o tulburare asociată.
Cele mai frecvente sunt depresia, anxietatea, tulburarea bipolară, tulburări de învățare și tulburări de limbaj. Aceste comorbidități comune le creează dificultăți în funcționarea zilnică, socială și profesională.
Adesea, adulții cu ADHD se pot simți vinovați, descurajați, neînțeleși, suprasolicitați sau inadecvați la locul de muncă deoarece nu reușesc să se adapteze sau să răspundă nevoilor jobului. Presiunea internă, alături de evenimentele negative, respingerile și eșecurile repetate, precum și stigmatizarea simptomelor, poate afecta semnificativ stima de sine. O stimă de sine scăzută se manifestă prin autocritică excesivă, sentimente de eșec pronunțate și dificultatea de a recunoaște propriile reușite. Astfel, adultul cu ADHD poate ajunge să-și subestimeze valoarea profesională, să înceapă să procrastineze sarcini – creând dificultăți colegilor de echipă – și chiar să lipsească de la locul de muncă ca urmare a dificultăților cu care se confruntă.
Există anumite tehnici care facilitează o mai bună organizare a sarcinilor la locul de muncă, evitarea procrastinării și respectarea termenelor limită. Acestea ajută, totodată, la gestionarea simptomelor ADHD în mediul profesional, cultivând încrederea de sine, relații pozitive cu cei din jur, dar și o satisfacție mai crescută.
O rutină cu obiceiuri mici, dar aplicate consecvent, creează un cadru predictibil care să ajute adultul cu ADHD să își organizeze mai bine sarcinile, să nu mai uite frecvent ce are de făcut și să nu se mai simtă suprastimulat de factorii externi. În plus, implementarea unei rutini de dimineață poate contribui semnificativ la reducerea suprasolicitării.
Pentru început, este recomandat ca persoana să-și scrie o listă cu toate activitățile pe care le are de făcut în ziua respectivă cu o seară înainte. Lista trebuie lăsată într-un loc la vedere, cum ar fi frigiderul, și revizuită de dimineață. După fiecare sarcină terminată, poate fi trecută o bifă în dreptul ei sau tăiată pentru a marca finalizarea acesteia. Când mai multe sarcini sunt terminate, acestea pot fi celebrate cu un gest de apreciere față de propria persoană (o pauză scurtă, o gustare preferată).
În lista cu activități de făcut, o categorie specială o au cele destinate locului de muncă. Scopul acestei secțiuni este de a ajuta persoana cu ADHD să își structureze mai bine ziua și să își gestioneze eficient timpul. După ce au fost trecute toate activitățile, trebuie organizate în funcție de prioritate, cu un număr sau o culoare. În caz de dificultăți în alegere, pot fi consultați managerii sau colegii de echipă pentru a stabili clar planul de acțiune.
Pentru a evita sentimentul de copleșire, fiecare activitate poate fi împărțită în mai mulți pași, iar fiecare pas va primi un interval realist de execuție. În plus, pentru a preveni distragerea, persoana își poate pune un cronometru Pomodoro (25 de minute de activitate și 5 minute de pauză), pentru a nu se suprasolicita.
Tehnicile de atenție conștientă îmbunătățesc atenția, reduc tendințele impulsive și contribuie la o bună reglare emoțională. Printre acestea se numără și exercițiul de respirație conștientă, care are scopul de a face persoana să se concentreze pe stările sale interioare și pe trăirea momentului prezent. Aceasta este ușor de aplicat și se împarte în trei secvențe, fiecare de câte un minut.
În primul minut, persoana răspunde la întrebarea „Ce fac în acest moment?”, în timp ce se concentrează pe sentimente, gânduri și senzații sale din prezent. În următorul minut, atenția se mută pe respirație, iar în ultimul minut pe modul în care respirația se simte în corp.
Întotdeauna comunicarea diagnosticului de ADHD este la latitudinea persoanei afectate. Dacă aceasta simte că simptomele interferează prea mult cu realizarea eficientă a sarcinilor zilnice, o discuție deschisă cu angajatorul poate fi utilă. Înainte de discuția propriu-zisă, este necesară setarea unui obiectiv clar de comunicat și a soluțiilor concrete prin care dificultatea poate fi adresată, astfel încât să aducă atât beneficii activității profesionale a persoanei cu ADHD, cât și a mediului de lucru. De exemplu, dacă sarcinile sunt doar comunicate oral, angajatul cu ADHD poate sugera diferite metode sau platforme online în care sarcinile să fie trecute și monitorizate.
ADHD este o afecțiune cronică care nu se vindecă, dar simptomele pot fi ținute sub control cu ajutorul unui tratament personalizat care să îmbunătățească funcționarea zilnică și calitatea vieții.
Pentru tratarea corectă și rezultate pozitive, este recomandată o abordare integrată de tratament, care să conțină medicație, ședințe de consiliere și psihoterapie și psihoeducație. Medicul specialist va adapta acest plan în funcție de nevoile reale și obiectivele personale și profesionale ale pacientului, ajustându-l atunci când este nevoie.
Este prima linie de tratament. În general, tratamentul necesită timp până să dea rezultate concrete și din acest motiv trebuie să rămână sub monitorizarea specialistului. Medicamentele recomandate sunt de două tipuri: stimulante (metilfenidat) și nestimulante (atomoxetina). Efectele secundare pot consta în insomnie, neliniște, agitație sau iritabilitate.
Dacă medicația reduce intensitatea simptomelor, ședințele de psihoterapie ajută adultul cu ADHD să funcționeze optim în mediul social și ocupațional. Specialistul îi oferă strategii eficiente de gestionare a timpului, de organizare și îl ajută să își dezvolte abilități sociale pentru adaptarea în diferite contexte. Terapia cognitiv-comportamentală este utilă pentru identificarea factorilor, gândurilor și comportamentelor care ar putea agrava simptomatologia și pentru menținerea unei mentalități pozitive. Terapia de familie contribuie la informare, îmbunătățirea relațiilor și reducerea stigmei.
Ajută familia, angajatorii și colegii de muncă să înțeleagă mai multe despre tulburare, cum se manifestă și ce impact are asupra vieții personale și profesionale și cum pot gestiona aceste situații. Informarea corectă îmbunătățește atitudinea pacientului față de propria persoană, reduce autocritica și contribuie la o mai multă înțelegere a dificultăților puse de tulburare.
Relația dintre ADHD și performanța la job este una complexă ca urmare a consecințelor negative pe care le pot avea intensitatea și modul de manifestare a simptomelor. Angajații cu ADHD întâmpină dificultăți în realizarea sarcinilor și în integrarea în contextele profesionale. Aceste eșecuri, alături de presiunile personale, afectează stima de sine, percepția asupra propriei persoane și potențialul profesional. Cu strategiile și sprijinul potrivit, multe persoane cu ADHD pot avea cariere stabile și satisfăcătoare, valorificându-și real abilitățile și dezvoltându-și relații sociale echilibrate.