Tipurile de anxietate » Cele mai Cunoscute Stari ale Anxietatii | Clinica Hope

Tipurile de anxietate

tipurile de anxietate

Anxietatea a intrat în vocabularul curent ca un sinonim pentru frică sau un echivalent al fricii mai intense. Cu toții simțim frică, și în doze diferite, anxietate, și știm că cele două se simt la fel: inima ne bate mai tare; privirea ni se îngustează; nu mai putem să respirăm; corpul este în tensiune.

Realitatea este însă că frica și anxietatea creează răspunsuri extrem de similare în organism, însă sunt declanșate de evenimente diferite.

Frica este un răspuns adaptativ la un pericol iminent, real și bine definit. Multe persoane considera frica o slăbiciune. Astfel, deși nu are o reputație prea bună, este esențială pentru supraviețuire în situațiile periculoase. Mobilizeaza întreg organismul pentru reacția luptă sau fugi. Atunci când strămoșii noștri vedeau un animal periculos, simțeau frică și fugeau pentru a nu fi atacați. Datorită faptului că ei simțeau frică, ne aflăm noi astăzi aici.

Charles Darwin, autorul teoriei evoluționiste, susținea că persoanele care se tem mai mult au o șansă mai mare de a perpetua specia.

Un caz renumit al unei femei de 54 de ani din Statele Unite care nu poate simți frică din cauza unor leziuni cerebrale, ne-a arătat consecințele incapacității de a simți această emoție. Femeia a fost aproape omorâtă, atacată și amenințată de mai multe ori, din cauza inabilității ei de a sesiza pericolul și de a se proteja.

stari de anxietate

Așadar, dacă frica este benefică, anxietatea este patologică? Răspunsul este nu.

Conform Asociației Americane de Psihologie, anxietatea este o emoție caracterizată de:

  • o stare de tensiune,
  • gânduri de îngrijorare
  • modificări fizice, precum creșterea tensiunii sangvine.

Diferența între frică și anxietate este că prima emoție este resimțită ca răspuns la pericole reale, imediate, pe când anxietatea anticipează pericole imaginare, dintr-un viitor mai mult sau mai puțin probabil.

Anxietatea duce adesea la comportamente de evitare: refuzăm să ne expunem la orice situație care ar putea să cauzeze cel mai mic discomfort. Acest lucru ne îngustează universul din ce în ce mai mult.

Anxietatea poate avea însă și efecte benefice: un studiu din 2017 a descoperit că atunci când participanții au privit evenimentele stresante ca pe niște provocări, și nu ca pe amenințări, au avut rezultate mai bune decât persoanele care nu simțeau anxietate la niveluri ridicate.
Din păcate, cele mai multe persoane nu reușesc să realizeze aceasă schimbare de perspectivă. In schimb, ascultă vocea anxioasă din capul lor, care spune: „Nu trebuie să facem asta, hai să plecăm de aici”. Și treptat, nu mai ies deloc, nu mai încearcă nimic nou, nu își mai asumă niciun risc.

Anxietatea devine o problemă clinică atunci când ne controlează viața, în loc să o controlăm noi pe ea.

Anxietatea nu este însă un diagnostic, există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, la baza cărora stă această emoție excesivă.

Tulburările de anxietate reunesc o serie de afecțiuni ce au în comun anxietatea excesivă și modificările comportamentale specifice. Diferă între ele prin tipurile de obiecte sau situații care induc frica, anxietatea sau comportamentul de evitare, precum și gândurile sau credințele asociate. Multe dintre aceste tulburări se dezvoltă încă din copilărie și tind să persiste dacă nu sunt tratate corespunzător.

Iată care sunt tipurile de anxietate:

Tipurile de anxietate – Anxietatea de separare

Dint otate tipurile de anxietate aceasta este una tipică pentru copiii mici, cel mai adesea cu debut între 6 luni și 3 ani. Poate apărea insa si la copiii mai mari, adolescenți sau chiar adulți.

Aceasta se manifestă prin anxietate excesivă a persoanei în cauză față de separarea de îngrijitorul primar/figura de atașament.

Există o frică permanentă că ceva rău o să i se întâmple persoanei iubite sau că se va întâmpla ceva care o să ducă la despărțirea sau pierderea permanentă a figurii de atașament. Persoana afectată de această tulburare nu dorește să se despartă de figura de atașament. Prezintă semne fizice cauzate de stres și are adesea coșmaruri.

Iată cum poți recunoaște această tulburare la copilul tău:

  • aproximativ 75% dintre copiii cu anxietate de separare refuză să meargă la școală și au probleme de adaptare;
  • nu vrea să-și ia la revedere de la tine, și se agață de atât de strâns de tine încât e aproape imposibil să vă separați;
  • țipă și plânge într-un mod care sugerează durerea fizică, și continuă să facă asta mult timp (câteva minute până la o oră) după ce ai plecat;
  • refuză să interacționeze cu alți copii sau profesori;
  • vrea să știe mereu unde ești și că nu ai pățit nimic.

Tipurile de anxietate – Mutismul selectiv

Este caracterizat de incapacitatea repetată a unei persoane de a vorbi în anumite situații sociale. Ne referim la situatii în care este necesar să vorbească (de exemplu, la școală) deși o face în alte contexte. De obicei apare în copilărie și dacă nu este tratat, persistă adesea și la vârstă adultă.
Persoanele care suferă de această tulburare continuă să tacă chiar și atunci când există amenințarea unor repercursiuni precum: umilire; pedepese; izolare socială. Copiii și adulții cu mutism selectiv sunt perfect capabili de a articula cuvinte și de a înțelege limbajul. Nu pot însă să vorbească sau să comunice eficient în contexte sociale.

Sunt catalogați adesea ca: nepoliticoși; impertinenți sau antisociali de cei din jur.

Este important ca ceilalți oameni să înțeleagă că ei nu refuză să vorbească, ci realmente nu pot.

Mai bine de 90% dintre copiii cu mutism selectiv suferă de asmenea de fobie socială sau anxietate socială.

Aceste condiții le afectează performanța școlară, precum și integrarea socială și stima de sine.
Mutismul selectiv se manifestă diferit la persoane diferite. Unii pot să vorbească cu anumite persoane, precum prieteni apropiați, dar nu cu profesori sau necunoscuți. Altii reușesc doar să șoptească. Unii îngheață, sunt lipsiți de expresivitate sau emoție, și nu spun nimic.

Principalele semnale de alarmă la un copil sunt:

  • contrastul semnificativ între abilitatea acestuia de a vorbi și socializa cu persoanele apropiate în comparație cu o postură și o expresie facială înghețate când trebuie să facă același lucru cu cineva din afara zonei de comfort;
  • evită contactul vizual și par țepeni, tensionați, necoordonați în raport cu persoanele cu care nu se simt comfortabil;
  • sunt timizi și retrași în contexte sociale;
  • se agață de îngrijitori în contexte sociale.

Tipurile de anxietate – Fobiile specifice

Persoanele care suferă de acest tip de anxietate simt frică și anxietate față de un anumit obiect sau o situație, pe care le evită cu orice preț. Senzația de anxietate apare imediat ce persoana în cauză este expusă la stimulul fobic, fiind disproporționată cu amenințarea pe care o prezintă. Există foarte multe tipuri de fobii, printre cele mai comune numărându-se: fobia de animale; fobia de sânge/injecții/răni; fobia de avion.

Tipurile de anxietate – Anxietatea socială (fobia socială)

In cazul acestei tulburări, trigger-ul anxietății este interacțiunea socială sau situațiile în care există posibilitatea de a fi judecat de către cei din jur.
Câteva exemple de situații care declanșează anxietatea socială sunt:

  • socializarea cu persoane necunoscute,
  • contexte în care persoana în cauză poate fi privită în timp ce mănâncă sau bea
  • situații în care trebuie să performeze pe scenă în fața unui public.

Tipurile de anxietate – Tulburarea de panică

Constă în atacuri de panică neașteptate și recurente însoțite de griji și teamă permanente legate de posibilitatea de a avea un atac de panică. Este mai frecventă la femei decât la bărbați. Ssimptomele debutează cel mai adesea la adulții tineri.

Atacul de panică reprezintă o senzație intensă și copleșitoare de frică sau discomfort semnificativ, care ating un vârf de intensitate în câteva minute și se termină în maximum 10 minute.

În timpul unui atac de panică putem crede că avem un infarct, că o să murim, că ne sufocăm, că înnebunim. Acestea pot apărea în 2 moduri:

  1. previzibil – fiind declanșate de factori care ne provoacă frică (un examen, un consult medical).
  2. neașteptat – când nu putem identifica nicio cauză declanșatoare.

Cele mai multe persoane au următoarele simptome în timpul unui atac de panică:

  • palpitații (inima bate foarte repede, și se simt pulații la nivelul capului, gâtului, etc.);
  • senzație de leșin, de amețeală;
  • amorțeală sau furnicături în degete sau la nivelul întregii mâini;
  • teroare, senzația de moarte iminentă;
  • transpirații sau frisoane;
  • dureri în piept;
  • dificultăți de respirație;
  • senzația de pierdere a controlului.

Persoanele cu această tulburare ajung adesea să evite foarte multe situații, de teama că acestea ar putea să le declanșeze atacurile de panică.

Tipurile de anxietate – Agorafobia

Persoanele care au această tulburare se tem de două sau mai multe din următoarele situații:

  • utilizarea transportului în comun;
  • să fie în spații deschise;
  • să fie în spații închise;
  • să stea la coadă;
  • să fie într-o mulțime;
  • să fie singure afară din casă în diferite contexte.

Situațiile enumerate mai sus provoacă aproape întotdeauna anxietate marcată. Fie sunt evitate, fie sunt gestionate cu ajutorul cuiva apropiat. Persoanele cu agorafobie se tem de aceste situații din cauză că se gândesc că nu o să poată să scape sau să primească ajutor în cazul în care încep să aibă senzația de anxietate sau alte simptome debilitante, sau pe care le consideră rușinoase.

Tipurile de anxietate – Tulburarea de anxietate generalizată

– este caracterizată de anxietate și griji persistente și excesive legate de aspecte variate (muncă, școală, relații) care nu pot fi controlate. În plus, persoanele afectate au simptome fizice și o serie de simptome psihice:

  • tensiune musculară;
  • iritabilitate;
  • senzația că sunt pe punctul de a izbucni;
  • dureri de cap;
  • greață;
  • neliniște;
  • nevoia de a merge la toaletă frecvent;
  • oboseală;
  • dificultăți de concentrare, sau senzația că mintea se golește și nu-și mai amintesc ce trebuie să facă sau să spună;
  • probleme de somn.

Tipurile de anxietate — Tulburare de anxietate indusă de medicație / substanțe

Se referă la anxietatea cauzată de intoxicația cu substanțe, administrarea anumitor medicamente sau de sevraj. În cadrul acestei tulburări, anxietatea și simptomele specifice ei sunt o consecință a unei alte afecțiuni medicale de fond.

Inapoi la categoria principala

Programeaza-te
Call Now Button