Ziua Internationala de Constientizare a Autismului | Realitatea din 2026

Ziua Internationala de Constientizare a Autismului | Realitatea din 2026

Astăzi, 2 aprilie, marcăm Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.

Acum avem șansa de a vorbi deschis despre o condiție care afectează milioane de persoane.

Stresul, izolarea și nesiguranța sunt mai prezente ca niciodată. De aceea, sănătatea mintală trebuie să rămână o prioritate pentru toată lumea.

Conform statisticilor prezentate de Organizația Mondială a Sănătății:

În ciuda acestor date, există studii care susțin că fetele sunt subdiagnosticate. Ele își maschează mai des simptomele. De asemenea, criteriile inițiale de diagnostic se bazau pe modele comportamentale masculine. În același timp, băieții se confruntă mai devreme cu întârzieri motorii, la ei condiția fiind identificată mai ușor. Astfel, în asemenea situații, fetele riscă să nu primească sprijinul de care au nevoie.

O situație asemănătoare e prezentă și în rândul adulților. Mai precis, TSA (Tulburarea de Spectru Autist) e asociată cu perioada copilăriei. Prin urmare, cele mai multe persoane cu vârsta de peste 18 ani fie nu sunt diagnosticate, fie primesc un diagnostic greșit. Chiar dacă au avut semne încă de când erau mici, cel mai probabil n-au fost recunoscute.

Din punctul de vedere al educației, mai mulți elevi autiști nu reușesc să-și termine studiile, în comparație cu populația generală. Asta se întâmplă din cauza lipselor de resurse menite să le faciliteze dezvoltarea personală și academică. De altfel, conform cercetărilor, pacienții cu autism au o speranță de viață mai scăzută – aceasta scade mai mult dacă sunt prezente alte afecțiuni, cum ar fi epilepsia.

Foarte mulți pacienți sunt afectați de miturile despre autism. Ei tind să ascundă cine sunt cu adevărat. De exemplu, dacă fac o greșeală sau ceva neobișnuit, e posibil ca alții să-i margninalizeze și să-i ignore. Acest lucru are consecințe dificil de suportat. Pentru că-și dorește să fie acceptată, o persoană diagnosticată cu TSA (Tulburare de Spectru Autist) va face eforturi să acționeze la fel ca cei din jur și să-și mascheze condiția.

Preconcepția conform căreia copiii sau adulții cu autism nu simt sau nu arată empatie încă e prezentă. Dimpotrivă, aceștia reușesc să identifice emoțiile celorlalți, dar o fac diferit. Chiar dacă ar putea să nu detecteze ușor o emoție pe baza limbajului corpului sau tonului vocii, dacă oamenii le spun exact ce simt, atunci o percep mai simplu. Din păcate, persoanelor afectate nu li se acordă mereu înțelegere și sprijin. De aceea, sunt excluși din grupuri și alte experiențe.

În rândul elevilor cu autism, există șanse mai ridicate de a fi supuși la bullying. Unii colegi de clasă și chiar profesori ar putea să nu înțeleagă care sunt provocările pe care un copil cu TSA le întâmpină. Chiar și la momentul actual, bullying-ul nu e abordat corespunzător în unele unități de învățământ. Din cauza episoadelor neplăcute, s-ar putea ca acesta să perceapă mersul la școală ca un chin. În cazuri severe, încercarea de a-și finaliza studiile vine cu obstacole.

Încă apar neînțelegeri despre autism. Treptat, neînțelegerea se transformă în opoziție. Exact din acest motiv, un număr foarte mare de pacienți cu TSA se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Indiferent din partea cui vine stigmatizarea, cea din urmă e una din principalele cauze ale depresiei și anxietății în rândul pacienților cu autism.

Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului își propune să aducă o schimbare pozitivă în societate. Scopul ei este acela de a demonta toate miturile acestei afecțiuni, dar și să încurajeze conversațiile sincere și deschise. Astfel, se deschide calea către o lume receptivă și plină de compasiune. Iată de ce trebuie să sărbătorim această zi:

1. Promovarea diagnosticării precoce – Ziua de 2 aprilie încurajează familiile copiilor și nu numai să recunoască simptomele cât mai repede astfel încât intervenția specializată să fie cât mai eficientă.

2. Reducerea stigmatizării sociale – Preconcepțiile și miturile sunt foarte dăunătoare. De aceea, ele trebuie să fie înlocuite cu empatie și înțelegere.

3. Susținerea egalității în drepturi – Politicile incluzive în școli, locuri de muncă și alte spații publice sunt mai necesare ca niciodată.

4. Recunoașterea neurodiversității – Mulți oameni cu autism au talente incredibile, sunt creativi și abilități excelente de rezolvare a problemelor. Așadar, e un prilej mare de a le recunoaște contribuția în societate.

Intervenția specializată timpurie este vitală. Academia Americană de Pediatrie recomandă realizarea de screeninguri de autism la 18 și 24 de luni. Prin urmare, rezultatele tratamentului vor fi mult mai bune, iar copiii vor avea parte de o dezvoltare armonioasă.

O opțiune eficientă de tratament este terapia cognitiv-comportamentală aplicată (ABA). Eficiența acesteia este dovedită științific. În cadrul ședințelor, terapeutul ajută pacientul să dezvolte abilități importante în diferite contexte ale vieții, precum: interacțiunea socială, școală, coordonarea mișcărilor, igiena personală și multe altele. Terapia ABA pleacă de la ideea că dacă răsplătim anumite comportamente, pacientul le repetă și pe viitor. În contrast, dacă nu le încurajăm, dispar în cele din urmă.

În funcție de nevoi și de severitatea simptomelor, opțiunile de tratament se pot ajusta pe parcurs. Alte metode frecvent utilizate sunt:

Terapie de limbaj – logopedie;

Terapie ocupațională;

Terapie fizică – esențială pentru probleme de coordonare sau menținere a echilibrului;

Medicamente administrate doar cu recomandarea medicului.

Totuși, nu sunt singurele opțiuni. E posibilă și aplicarea unor terapii alternative. Câteva exemple sunt următoarele:

  Terapia prin îmbrățișare;

Terapia prin muzică;

Terapia prin fidget spinner;

Terapia prin realitate virtuală.

Prejudecățile încă sunt prezente. Însă Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului ne amintește să nu ne pierdem speranța. În ultimii ani, odată cu începerea și finalizarea pandemiei, societatea a devenit mai deschisă față de tot ceea ce înseamnă neurodiversitate. Încet-încet, autismul nu mai e un subiect controversat. Dimpotrivă, există din ce în ce mai multă deschidere față de diagnosticarea corectă și tratarea corectă.

Există mulți specialiști care oferă programe de evaluare și tratament, toate adaptate nevoilor personale. E un semn care demonstrează, din nou, că stigma se transformă în empatie, normalitate și prevenție.