Analize pentru schizofrenie si viata cu un pacient schizofrenic

Analize pentru schizofrenie si viata cu un pacient schizofrenic

Cand vine vorba despre schizofrenie, probabil multi dintre voi va intrebati ce analize pentru schizofrenie ar trebui realizate pentru a facilita toate demersurile cu cei care sufera de aceasta boala. Vom descoperi impreuna care sunt acestea, cum arata inceputul bolii, dar si cum decurge viata cu un bolnav schizofrenic.
Inainte, se cere o introducere a ceea ce reprezinta, de fapt, schizofrenia si care sunt cele mai importante cauze ale acesteia.

Incadrata in tiparul tulburarilor psihice majore, schizofrenia este boala care afecteaza profund viata pacientilor. Acestia se confrunta cu idei si comportamente neobisnuite cu realitatea. De cele mai multe ori, persoanele care sufera de schizofrenie au tendinta de a vedea sau auzi ceea ce nu exista, se comporta haotic si au un limbaj dezorganizat.
Ceea ce este ingrijorator pentru noi este ca 1 din 100-200 de indivizi poate dezvolta schizofrenie la un moment dat in viata, potrivit unor estimari anterioare. Conform datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii privind schizofrenia, aproximativ 24 de milioane de oameni din intreaga lume sufera de aceasta tulburare. Impactul este urias, pentru ca aceasta categorie are de 2 pana la 3 ori mai multe sanse de a muri devreme in comparatie cu populatia generala. In plus, viata cu un schizofrenic este coplesitoare, necesitand monitorizare, prudenta si multa rabdare.

Inceputul schizofreniei este unul dificil, astfel ca bolnavii sunt dezinteresati de tot ce se petrece in jurul lor sau prezinta comportamente anormale, cum ar fi preferintele exagerate in directia ideilor religioase sau oculte. Avand in vedere aceste particularitati privind gravitatea bolii, in continuare, te vom ajuta sa afli care sunt cauzele care declanseaza schizofrenia.

Cauzele schizofreniei

In urma studiilor efectuate de-a lungul timpului, au fost identificate cauzele schizofreniei:

1. genetice

Boala este considerata ereditara, astfel ca, daca un membru din familie se confrunta cu schizofrenie, sunt sanse mari ca si copiii sa sufere de aceasta afectiune.

2. mediul inconjurator

Vazute ca elemente centrale in dezvoltarea bolii, modificarile la nivel comportamental sunt esentiale pentru a fi urmarite. Conform unui studiu, investigand cauzele schizofreniei, publicat in Science School, factorii care influenteaza comportamentele umane pot fi reprezentati in functie de:

• retele de celule neuronale
• gandurile si sentimentele noastre
• mediul inconjurator

Cu alte cuvinte, mediul inconjurator, prin evenimentele care se produc in interiorul lui poate aduce schimbari la nivelul gandurilor, perceptiilor. Acestea trec pe plan comportamental, ajungand sa genereze transformari in activitatea creierului.

3. dezechilibrele substantelor din organism:

• glutamatul – care se gaseste in multe alimente
• dopamina – hormonul fericirii, cu rol de baza in celulele nervoase
• serotonina – substanta chimica responsabila de reglarea starii de dispozitie.

Acum ca am vazut care sunt cauzele care duc la declansarea schizofreniei, ce simptome ar trebui sa ne puna semne de intrebare?

Simptomele schizofreniei

Inceputul schizofreniei poate dezvalui simptome inca de la 18-25 de ani, ceea ce este alarmant. Deseori, in aceste cazuri, pacientul neaga ca ar fi bolnav.

Schizofrenia prezinta simptome dintre cele mai diverse pentru pacienti, acestia ajungand sa se confrunte cu:

• halucinatii – bolnavul poate vedea sau auzi voci care il determina sa actioneze intr-un mod negativ
• idei delirante – de cele mai multe ori acestea sunt in stransa legatura cu problemele aferente halucinatiilor
• vorbire incoerenta sau lipsa comunicarii
• tendinte de izolare – de aici a aparut si mitul conform caruia persoanele schizofrenice ar trebui separate si retrase in institutii.

Schizofrenia poate avea manifestari variate, acestea depinzand de categoria, dar si de nivelul la care este afectiunea. Astfel, pot exista etape de amplificare a simptomelor, dar si momente de remisiune. Exista si cazuri cand simptomele schizofrenei apar tot timpul.

Atat inceputul schizofreniei, cat si parcursul acesteia sunt etape dificile. Ceea ce trebuie sa luam in calcul este ca atunci cand apar simptome ca cele de mai sus, este necesara o serie de analize pentru schizofrenie care sa clarifice situatia.
Vom afla ce analize se fac pentru schizofrenie, in continuarea articolului.

Ce analize se fac pentru schizofrenie?

Probabil te intrebi ce analize se fac pentru schizofrenie si care este cea mai usoara cale de urmat in abordarea problemei. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca sunt depuse eforturi constante in directia diagnosticarii pe baza testelor de schizofrenie. Insa, la momentul de fata, clinicienii opteaza pentru clasicele evaluari pe baza de comportament si psihopatologie.

Cand dorim sa fie inlaturata pista cu boli ce indica aceleasi simptome ca cele asociate schizofreniei, se recomanda o serie de investigatii imagistice, analize de sange si evaluari psihologice.

Ne ajuta sa diagnosticam schizofrenia prin urmatoarele analize pentru schizofrenie:

·        analize pe baza de comportament si psihopatologie

·        analize somatice si neurologice

·        analize privind stabilirea simptomelor

Pentru a clarifica ce analize se fac pentru schizofrenie, iti recomandam sa respecti doar parerile medicilor specialisti, in cadrul unor clinici specializate in sanatate mintala.

Inceputul schizofreniei

Chiar daca incidenta schizofreniei creste odata cu varsta, debutul acesteia fiind unul diferit de la femei la barbati, primul episod acut de schizofrenie apare la barbati dupa varsta de 20 de ani. La femei, simptomele initiale sunt diagnosticate la aproximativ 30 de ani.

Inceputul schizofreniei este variat de la un pacient la altul. Pentru o parte dintre acestia, simptomele initiale, ulterior confirmate in diagnosticul schizofreniei, sunt prezente dupa cateva luni. Pentru alt segment de pacienti, ele apar si cu ani inainte de primele manifestari acute ale bolii. La momentul initial, afectiunea are un start brusc sau fara manifestari previzibile, dezvoltandu-se lent, in mod continuu. Astfel, perseverenta si eforturile constante pentru ameliorarea simptomelor vor fi in prim-plan.

La inceputul schizofreniei, printre cele mai des intalnite particularitati, se remarca modificarile de personalitate, mai cu seama: retragere sociala, lipsa initiativei si deficitul de atentie.

Evolutia bolii este una permanenta, fara vindecare, cu implicatii serioase in afectarea personalitatii, dar si invalidizare.

Viata cu un schizofrenic dupa confirmarea diagnosticului in urma unor analize pentru schizofrenie

Cum este, de fapt, viata cu un schizofrenic?

Dupa cum am vazut, inceputul schizofreniei poate fi unul distinct, in functie de simptomele fiecarui pacient in parte. Viata cu un schizofrenic va fi mereu marcata de provocari noi, care vor aparea de la o zi la alta.

Atunci cand un pacient este diagnosticat cu schizofrenie, intreaga activitate a rudelor pacientilor se schimba. Apar modificari care implica grija suplimentara si vigilenta la cote inalte din partea membrilor familiei. In timp, daca nu se intervine, experienta poate deveni tot mai apasatoare, ajungandu-se la afectarea calitatii vietii ambelor parti implicate.

E de la sine inteles ca viata pacientului schizofrenic sufera o serie de modificari, asadar vor exista particularitati in comportamentul lor, cum ar fi:

• exprimarea emotiilor care devine deficitara
• stari de iritabilitate
• dificultati de intelegere a mesajelor de comunicare
• reluarea anumitor cuvinte sau lipsa comunicarii
• zambete inadecvate, fara existenta unui motiv anume
• instabilitate emotionala
• probleme in logica gandirii
• transfer brusc de la starile de bucurie la cele de tristete sau iritabilitate
• vorbire incoerenta – pacientul ofera raspunsuri fara conexiune cu subiectul

Viata cu un schizofrenic se complica atunci cand intervine riscul de sinucidere.

Traiul de zi cu zi al persoanei afectate de schizofrenie trebuie atent supravegheat pornind de la obisnuitele activitati zilnice, cum ar fi igiena, alimentatia sau atunci cand ne raportam la intregul program de petrecere a timpului.

In concluzie, convietuirea cu un schizofrenic implica un efort continuu, insa daca se apeleaza la specialisti cu expertiza in sanatate mintala, demersurile pot fi simplificate. Acestia ofera programe personalizate de tratament: medicamentos, la nivel de psihoterapie, sau psihoeducatie, care vor ameliora starea bolnavului.

Pentru imbunatatirea starii, este esential sa se acorde atentie atat atitudinii pacientului, cat si a celor din familia acestuia.

In calitate de membru al familiei, ca sa-l ajuti pe cel drag, alege sa ai o atitudine empatica, caracterizata prin:

• ton rabdator
• fara tendinte violente sau de razbunare
• departe de a-ti manifesta furia si iritabilitatea
• fara intentia de a pastra un contact vizual prelungit cu bolnavul

Tratament in functie de rezultatul din analize pentru schizofrenie

Viata cu un schizofrenic sufera o serie de modificari, in contextul in care multi dintre pacienti nu isi recapata starea anterioara de functionare mintala. Desi schizofrenia este o afectiune psihica care nu se vindeca complet, totusi, in baza unui tratament si a unor programe specializate de psihoterapie si psihoeducatie, boala poate fi tinuta sub supraveghere.

Tratamentul medicamentos in schizofrenie

Antipsihoticele sunt prima optiune in tratarea schizofreniei, iar modul lor de administrare depinde de recomandarile medicului. In acest caz, cea mai mare provocare o reprezinta respectarea cu strictete a medicatiei. Daca nu se ia tratamentul, chiar si atunci cand simptomele nu mai sunt prezente, sunt foarte mari sansele ca schizofrenia sa reapara.

Psihoterapia in schizofrenie

Pe langa medicamente, in paralel, in managementul tratamentului pentru schizofrenie se recomanda pshihoterapia. Aceasta are un rol important, pentru ca pacientul sa poata avea o evolutie favorabila. Scopul pshihoterapiei in schizofrenie este acela de a identifica cauzele problemei, dar si de a contribui, prin dialog, la o stare echilibrata a pacientului.

Psihoeducatia in schizofrenie

Ultima, dar nu cea din urma, psihoeducatia completeaza lista in tratamentul schizofreniei. Aceasta presupune implicarea a trei parti, si anume: pacient, familie si terapeut. In aceasta etapa a tratamentului, intervin si cunostintele terapeutului obtinute din alte cadre, cu alti pacienti. Astfel, psihoeducatia capata permanent dimensiuni noi, care, in timp, pot conduce la progrese semnificative.