
Poate ți s-a întâmplat: inima îți bate rapid, respirația devine greoaie, simți că îți pierzi controlul și că ceva rău e pe cale să se întâmple. Știm că este un moment intens care te face să te întrebi prin ce treci cu adevărat.
În general, lumea confundă atacul de panică cu anumite probleme grave precum infarctul, dar odată ce știi că ești predispus la anxietate apare un nou termen și acela este “atac de anxietate.”
Dar este acest termen unul real?
Când oamenii spun atac de anxietate, ei se referă la acele episoade acute de anxietate intensă când încep să apară și simptome fizice cum ar fi palpitații sau senzație de sufocare.
Dar este foarte important să ținem minte că specialiștii avertizează că acest termen nu este prezent în DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale) și nu este un concept validat în practica clinică.
Expresia este folosită în limbajul comun pentru a transmite gravitatea anxietății, dar din punct de vedere terminologic este vagă: unii o folosesc pentru episoade moderate de anxietate care escaladează, alții pentru senzații fizice severe asemănătoare cu un atac de panică.
Deoarece nu există diagnosticul atac de anxietate, medicii nu pot prescrie tratamente bazate strict pe acest termen.
Pentru a înțelege mai bine această diferență, trebuie să analizăm ce este un atac de panică și cum se manifestă. Acesta este un termen bine definit în DSM-5 și face parte din sfera tulburărilor de panică.
Simptomele principale ale unui atac de panică sunt:
palpitații;
transpirații;
tremur;
senzația de sufocare;
dureri în piept;
amețeli;
senzație de irealitate (derealizare);
frică de a pierde controlul sau de a muri.
Un atac de panică este un simptom, nu un diagnostic de sine stătător. Dacă aceste atacuri apar frecvent, neașteptat și generează anxietate anticipatorie și modificări comportamentale, se poate pune diagnosticul de tulburare de panică.

| Caracteristică | „Atac de anxietate” (term vag) | Atac de panică (definit clinic) |
| Debut | gradual, în funcție de nivelul de stres | apare brusc, uneori fără un declanșator clar |
| Intensitate | variabilă, adesea moderată spre severă | foarte intens, cu simptome maxime în câteva minute |
| Durată | poate dura minute, ore sau persistă sub forma de anxietate generală | tipic între 5 și 20 de minute |
| Simptome specifice | mix de simptome de anxietate (tensiune, neliniște, oboseală) și simptome fizice | frica de a muri, derealizare, depersonalizare, senzația de pierdere a controlului |
| Recunoaștere medicală | nu apare în DSM și nu are criterii standard | recunoscut în DSM-5 și folosit în diagnostic clinic |
Confuzie în comunicare
Folosirea termenului poate duce la interpretări diferite: ce pentru tine e „atac de anxietate”, pentru altcineva poate fi doar un val de nervozitate, ceea ce complică comunicarea și sprijinul.
Autodiagnostic
Persoanele care se autoetichetează cu atac de anxietate pot subestima gravitatea simptomelor sau pot să nu caute ajutor specializat, considerând că e doar „anxietate severă”, fără a realiza că ar putea fi un atac de panică care se repetă.
Notează simptomele – când apar, ce senzații ai (palpitații, frică de moarte, tremurat etc.), cât durează. Astfel poți vedea dacă acele episoade respectă criteriile unui atac de panică sau nu.
Consultă un profesionist – un psiholog sau psihiatru poate evalua dacă ai o tulburare de anxietate sau de panică și poate stabili un plan adecvat de tratament.
Tehnici de relaxare și respirație
Termenul atac de anxietate nu are un fundament clinic solid. Nu apare în DSM, nu are criterii clare și nu reprezintă un diagnostic. În schimb, atacul de panică este definitiv definit și folosit în diagnosticul profesional.
Cu toate acestea, asta nu înseamnă că experiențele pe care le descrii nu sunt reale sau grave. De aceea este important ca atunci când simți că ceva nu este în regulă, să consulți un specialist care îți poate oferi răspunsurile de care ai nevoie.