Copilul meu este victima bullying-ului – cum îl pot ajuta?

• Verbal: Atacatorul răspândește zvonuri, vorbește față de colegii săi într-un mod care îi afectează, aduce comentarii care încurajează ura sau face gesturi obscene;
• Fizic: Copilul sau adolescentul este lovit, împins, înghesuit sau trântit;
• Emoțional: Se apelează la mijloace precum excludere, umilință, amenințare sau terorizare;
• Online: Victima este hărțuită în mediul online, prin intermediul rețelelor sociale, aplicațiilor de chat sau e-mail-ului.

Conform unui raport realizat de Organizația Salvați Copiii privind bullying-ul,

82% dintre elevi au asistat la situații de bullying în unitățile de învățământ,

73% susțin că au luat parte la momente asemănătoare în sala de clasă,

49% au fost agresați,

10% au fost des ori foarte des batjocoriți.

Pentru combaterea fenomenului, s-a realizat o serie de intervenții și s-a încercat aplicarea Legii împotriva violenței psihologice. Totuși, la începutul anului școlar 2025 – 2026, teama de bullying a depășit grijile care au legătură cu greutatea ghiozdanului sau siguranța fizică. Vezi aici.

O mare parte dintre victime nu spun familiei că se află într-o perioadă dificilă la școală. Cade în grija ta de părinte responsabil să îl ajuți să gestioneze aceste situații. Din acest motiv, modificările apărute în comportament trebuie să fie cât mai repede recunoscute și astfel să acționezi, pentru diminuarea impactului.

Modificările bruște sau inexplicabile de comportament sunt un semn că, în viața elevului, a apărut un nou factor de stres. De exemplu, poate că fiul sau fiica ta a devenit mai tăcut/ă, și-a pierdut încrederea de care înainte se bucura, pare că ascunde ceva sau chiar a început să lipsească de la ore. Pe lângă simptomele de natură psihologică, este important să le urmărești și pe cele fizice, cum ar fi: durerile de cap sau stomac, greața, insomnia ori pierderea poftei de mâncare. În cazuri de agresiune fizică, poți observa și leziuni pe corp, cum ar fi vânătăi. Acestea sunt semne clare că un copil sau adolescent se confruntă cu bullying-ul.

Următorul pas este să vorbești cu copilul tău despre dificultățile pe care le întâmpină. Ai șansa de a-l face să se simtă ascultat și înțeles. Spune-i că niciun fel de hărțuire nu este justificată și că nu este vina sa pentru ceea ce se întâmplă. Pune-i întrebări despre cum merg lucrurile la școală și, chiar dacă se deschide mai greu, o atitudine empatică îți va aduce răspunsurile de care ai nevoie. Pe tot parcursul dialogului, apelează la un ton calm, prietenos și încurajator. Prin acest mod, el realizează că nu are motive să se teamă de a-ți spune adevărul. Mai mult, amintește-i că siguranța și sănătatea sa mintală sunt deosebit de importante și că trebuie să vorbească cu o persoană de încredere atunci când are nevoie de ajutor.

Odată ce ai aflat identitatea elevului care îți intimidează copilul, prezintă situația familiei sale și căutați împreună cele mai bune soluții pentru aplanarea conflictului. Astfel, ea va interveni și îl va putea face să înțeleagă că acțiunile sale nu sunt benefice nici pentru el, nici pentru victimă. În același timp, oricât de îngrijorat/ă ai fi, este esențial să menții o atitudine calmă în interacțiune, pentru a evita o degenerare a situației.

Când nu observi îmbunătățiri sau copilul tău este în continuare reticent în a aduce în atenție problemele cu care se confruntă, programează o discuție cu un profesor, consilierul școlar sau directorul unității de învățământ. Explică situația oferind exemple de cazuri în care băiatul sau fata ta s-a confruntat cu fenomenul de bullying și colaborează alături de cadrele didactice pentru a găsi o rezolvare eficientă. Ulterior, este important să rămâi la curent cu situația și să urmărești măsurile luate de școală, menite să pună punct comportamentelor negative.

În situația în care discuțiile cu părinții agresorului și cu personalul școlii sau liceului nu dau rezultate, poți alege să faci următorul pas și să depui o plângere la Inspectoratul Școlar Județean sau chiar la Poliție, când este necesar. Conform Codului Penal, în calitate de părinte sau tutore legal ai dreptul să raportezi incidentele de hărțuire școlară în termen de trei luni de la descoperirea lor. Așadar, nu aștepta ca lucrurile să treacă de la sine și acționează rapid!

Bullying-ul lasă răni adânci și afectează sănătatea mintală a copilului, indiferent de gen sau vârstă. Poți lua legătura cu specialiști cum ar fi terapeuți de familie sau terapeuți pediatrici. Prin participarea la o serie de ședințe, victima va învăța, asistată de experți, cum să aibă grijă de emoțiile sale, cum să gestioneze stările negative și își va dezvolta abilitățile sociale și de comunicare asertivă. În acest fel, se evită efectele psihologice negative pe termen lung și se creează un sentiment de solidaritate și apartenență care facilitează vindecarea.

Evidențierea și dezvoltarea calităților are o importanță majoră în menținerea stimei de sine a fiecărui elev. Încurajează-ți fiul sau fiica să își urmeze hobby-urile, să se implice în activități extracurriculare care îi permit să își petreacă timpul productiv și să cunoască persoane noi, cu pasiuni asemănătoare, alături de care să se simtă bine. Amintește-i des că este unic/ă și că ești mândru de realizările sale. Ține minte: cu cât un copil sau adolescent se simte mai bine în pielea lui, cu atât e mai puțin probabil ca bullying-ul să îi afecteze starea de bine.

Bullying-ul reprezintă una dintre cele mai mari și comune probleme ale sistemului educațional. Aflându-se într-o perioadă de dezvoltare, elevii trebuie să fie protejați și aibă parte de cele mai bune soluții pentru combaterea agresiunii.

Într-un asemenea context, familia joacă un rol important, iar tu ca părinte ai posibilitatea de a-ți îndruma copilul să depășească cu succes obstacolele care apar în cale.