Frica copilului: cum sa-i vorbesti cand se teme

Frica copilului: cum sa-i vorbesti cand se teme

Lumea copiilor e plină de pericole, atât reale, cât și imaginare. Unele sunt temeri reale ale copilăriei, altele nu.

Studiile arată că anxietatea e una din cele mai des întâlnite probleme de sănătate mintală la cei mici. Așadar, rolul tău ca părinte este să-I liniștești și să le oferi sprijinul de care au nevoie. Dacă acționezi eficient, copiii se vor simți în siguranță.

Iată care sunt cele mai comune frici ale copiilor și cum pot fi gestionate, dar și când ajutorul unui specialist poate fi de folos:

Frica copilului este, într-o anumită măsură, sănătoasă și de înțeles. Ea îi ferește de diferite amenințări. E normal ca să-l înveți să nu alerge pe o stradă aglomerată, să interacționeze cu străini sau să ia medicamente nepermise. Sunt însă numeroase alte temeri față de lucruri normale din viața de zi cu zi. Netratate, se pot transforma în fobii mult mai grave care afectează starea de bine. Totuși, dacă te raportezi corect la ele, se vor diminua.

În general, bebelușii se tem de zgomote puternice sau mișcări bruște, obiectele mari aflate deasupra lui, străini, singurătate sau schimbări apărute în casă. În situația ideală, lumea lor e calmă și sigură, bucurându-se de protecția părinților.

Cel mai simplu lucru pe care îl poți face e stabilirea unei rutine predictibile și micșorarea numărului de persoane care se ocupă de îngrijirea copilului. De asemenea, o legătură strânsă cu el – prin contact fizic și vizual, cântat sau vorbit – creează o încredere puternică.

De exemplu, transformarea unei camere întunecoase într-una colorată și amuzantă, creează o emoție pozitivă. Totodată, poți sta cu el pe întuneric și să-i spui o poveste interesantă ori să-l atragi într-un joc distractiv. E o idee bună și dacă lași ușa de la camera lui ușor deschisă, asigurându-l că nu ești departe. Dacă cel mic se trezește în timpul nopții, nu-l chema în patul tău deoarece se creează un sentiment care va deveni greu de eliminat.

E important să-i îndepărtezi această frică. Un copil care se teme de costume s-ar putea speria, de exemplu, de un pompier, ceea ce ar face mai grea salvarea lui într-o urgență.

Primul pas e să-i arăți copilului cine se află sub mască, în timp ce e scoasă și pusă în mod repetat. Dar uneori, acest lucru nu e suficient. Fă poze cu alți membri ai familiei – în unele să fie costumați, în altele nu. Găsește cărți cu oameni în costume și citiți-le împreună. Jucați-vă și faceți-vă reciproc machiaje amuzante. Apoi, i-ai putea adăuga și alte obiecte – pălării, ochelari sau peruci.

Încurajează-l să vorbească despre monstrul imaginar și ajută-l să-l deseneze. În același timp, limitează-i accesul la filmele și desenele animate care îi alimentează frica. Ajută-l să facă diferența dintre real și imaginar și nu te preface că ,,gonești monstrul de sub pat” – acest lucru nu va face decât să-i confirme că există cu adevărat periculos, iar situația se va înrăutăți.

Rezistă tentației de a-l proteja excesiv sau de a-l încuraja cu fraze cum ar fi ,,Nu se întâmplă nimic!”. În loc de aceasta, oferă-i experiențe directe și sigure. De pildă, vorbește cu proprietarul unui câine și întreabă-l ,,E prietenos câinele? Putem să-l mângâiem?” sau spune-i celui mic ,,Uite, animăluțul dă din coadă, asta înseamnă că e fericit!”. Secretul e să faci pași mici, fără să-l forțezi.

Totodată, e esențial să înveți copilul cum să se comporte cu animalele – nu-i permite să le provoace sau să se poarte urât cu ele, deoarece poate fi mușcat sau atacat.

Foarte mulți adulți se tem de medici, lucru care își are originile în copilărie. Totul e provocat de sentimentul că un copil crede că nu are control asupra situației. Vizitele periodice la un specialist nu pot fi evitate, deci e important ca această reticență să fie eliminată.

Alege medicul cu grijă – dacă e vorba de un dentist, e cu atât mai bine dacă e specializat în stomatologie pediatrică. Începe devreme, cu controale regulate, pentru ca cel mic să se obișnuiască cu cabinetul fără să aibă experiențe neplăcute. Învață-l să aibă grijă de sănătatea lui și să aibă o igienă foarte bună, astfel încât să nu aibă nevoie de intervenții majore. Mai mult, încearcă să nu-i transmiți propriile tale temeri.

Aceasta e, într-o oarecare măsură, o frică sănătoasă, fiind vorba de animale extrem de periculoase uneori. Chiar și așa, nu trebuie să ia proporții și să se transforme într-o teamă irațională. Citiți împreună despre șerpi și păianjeni și descoperiți cazurile în care pot fi periculoși. Arată-i că nu toți sunt la fel și că sunt foarte folositori. Totodată, învață-l care sunt măsurile de precauție pe care trebuie să le ia atunci când se întâlnește cu acele specii, dar și când se întâmplă.

Copiii care se tem de cutremure, inundații, tornade sau erupții vulcanice ar putea fi ajutați dacă le ceri să-ți povestească ce au învățat la școală despre acele fenomene. Starea lor de spirit se va schimba, vor vedea lucrurile altfel și vor simți că au control asupra situației știind că există măsuri de precauție pe care să le pună în aplicare.

Teama de a merge la școală au o serie întreagă de cauze. În primul rând, trebuie să afli de ce anume îi e frică celui mic: se teme de școală sau să părăsească locuința? Dacă e într-adevăr frică de școală, află ce-l sperie mai exact: să meargă cu microbuzul școlii, să ia note mici sau să fie victima bullying-ului?

Ajută-l să asocieze mersul la școală cu ceva pozitiv – de exemplu, și-ar putea găsi un prieten cu care să se ducă și să se întoarcă de la ore, dar și cu care să-și petreacă timpul în pauze. La finalul zilei, povestiți amândoi despre cum a fost ziua voastră. Dacă situația o cere, o discuție cu profesorii sau consilierul școlii poate fi de ajutor.

În general, un copil nu se teme de moarte decât dacă a văzut-o la o persoană sau la un animal. Atunci începe să se gândească și la el. Cel mai blând mod prin care să abordezi această grijă e să recunoști și că tu te-ai confruntat cu asta când erai mic. Discută cu el despre moarte dacă își dorește, dar ai grijă să fie o conversație liniștitoare și să insiști că nu trebuie să se preocupe acum de aceasta. Atunci când moare un membru al familiei, fii sincer cu el – în același timp, experții sunt de părere că numai copiii de peste 5 ani pot participa la înmormântări, dar și doar dacă dorește.

Află ce-l face să se simtă confortabil și nu-l forța să facă ceva în afara zonei de confort;

Fii consecvent în abordările pe care le alegi;

Ia frica copilului în serios și nu-l tachina;

Încurajează-l să vorbească despre fricile lui;

Rămâi calm și încrezător față de el pentru a se simți înțeles;

Recompensează-l pentru fiecare efort pe care îl face, oricât de mic;

Sugerează-i metode de a-și gestiona fricile prin diverse moduri (de exemplu: animale de pluș).

În general, mulți copii își depășesc la un moment dat fricile datorită părinților. Odată ce cresc, temerile devin din ce în ce mai puțin puternice și în cele din urmă, dispar. Totuși, unii din cei mici se confruntă cu dificultăți pentru mai mult timp și au nevoie de mai mult ajutor. Când o frică se dezvoltă atât de tare încât copilul evită diferite activități normale în viața de zi cu zi, se poate vorbi de o tulburare anxioasă. Netratată, apar complicații mai greu de tratat.

Intervenția din partea unui expert e binevenită dacă:

Apar simptome fizice, precum de stomac sau bătăi rapide ale inimii;

Copilul se confruntă cu sentimente negative multă vreme și chiar crize de furie;

Teama e una extremă și durează mult timp;

Se ferește de sarcini obișnuite, cum ar fi mersul la școală.

Acum este momentul să iei atitudine și să înlături frica copilului tău!

Fie că este vorba despre întuneric, animale sau situații sociale, totul se depășește cu ajutor și empatie.

Clinica HOPE oferă programe specializate de tratament pentru fiecare tulburare și folosește doar metode a căror eficiență este demonstrată științific.